joi, 17 decembrie 2015

Ediția din 18 dec. 2015 Fațete ale unei gândiri protestatare. Filosofia cinică de ieri și de azi

 Practicarea filosofiei într-un mod sistematic scoate la lumină o serie de paradoxuri semnalate, în cuvinte memorabile, încă de Aristotel: „ a filosofa înseamnă atât a căuta să afli dacă trebuie sau nu să filosofezi, cât și a te dedica contemplației filosofice”. Prin urmare, chiar și cei care susțin că nu există nici un motiv serios de a filosofa și resping această îndeletnicire prin atitudine sau argumente, paradoxal, filosofează.
Ei bine, despre acest mod de a filosofa cu intenția suprimării filosofiei însăși, venit din partea „marginalilor” și contestatarilor gândirii „serioase”, a „impertinenților” filosofiei, de la Diogene din Sinope la Nietzsche și Peter Sloterdijk, vom vorbi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, ediție ce-și propune să traseze conceptual profilul de personalitate al filosofului cinic de ieri de azi.
Pretextul dezbaterii ne-a fost sugerat de lucrările Conferinței Naționale, Critică, Marginalitate, Cinism, organizată de Centrul de Cercetare în Istoria și Circulația Ideilor Filosofice a Universității din București (a se vedea programul conferinței la adresa, http://filosofie.unibuc.ro/2015/07/27/4465211)

  Invitat: lector univ. dr. Cristian Iftode  
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/18_decembrie_2015_fatete_ale_unei_gandiri_protestatare_filosofia_cinica_de_ieri_si_de_azi-42375



vineri, 11 decembrie 2015

Ediția din 11 dec. 2015 Restituiri filosofice. Zevedei Barbu și dimensiunile culturale ale filosofiei în texte publicistice

Emisiunea își propune să surprindă datele fundamentale ale personalității lui Zevedei Barbu (1904-1993), un filosof enciclopedist, cunoscut doar în cercurile restrânse ale profesioniștilor filosofiei, care s-a afirmat, pe rând, printr-o impresionantă operă de gândire sistematică, dar și de reflecție umanistă, în trei culturi, română, engleză și braziliană.
Cu o formație interdisciplinară, filosofie, sociologie, psihologie, și pedagogie, fostul asistent la catedra de filozofie a culturii a lui Lucian Blaga, romanul Zevedei Barbu, se afirmă în străinătate printr-o prodigioasă carieră universitară și o remarcabilă operă de reflecție umanistă apărută în spațiul public internațional, în cele mai importate limbile de circulație. A predat filosofia culturii și științe sociale, sociologie, psihologie socială, pedagogie, la Universitatea din Glasgow (1950-1963),  Universitatea din Sussex (1964-1977), Universitatea din Brasilia (1977-1993) și a contribuit cu o serie de incitante idei la marile dezbateri ale lumii contemporane.
Care sunt dominantele gândirii acestei mari personalități românești afirmate în cultura universală?
În jurul acestei întrebări se concentrează dezbaterea din această săptămână ce-i are ca invitați pe profesorii universitari Marin Diaconu și Ion Dur. 

 prof. univ. dr. Ion Dur 
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/11_decembrie_2015_restituiri_filosofice_zevedei_barbu_si_dimensiunile_culturale_ale_filosofiei_in_texte_publicistice-42356

joi, 3 decembrie 2015

Ediția din 4 dec. 2015 Sistem și fragment. O dezbatere despre originalitate și comentariu în filozofia românească

În jurul filosofiei gravitează o serie de credințe și prejudecăți istorice privind scopul pe care trebuie să-l vizeze și, firește, să-l atingă cunoașterea filosofică.  
Pe de o parte, de la Thales și până la Hegel, a filosofa înseamnă a surprinde conceptual totalitatea lumii într-o viziune organică și animată, după imperativul formulat de Heraclit: „înțepciunea este un singur lucru: să ai capacitatea de a cunoaște ceea ce cârmuiește toate lucrurile prin mijlocirea tuturor lucrurilor”. În acest caz, filozofia este metafizică, pentru că ea se ocupă cu „realitatea de dincolo de lucrurile perisabile”, fiind interesată de felul în care „Unul” de dincolo de lucruri se află printre lucruri și, deopotrivă, ontologie, adică cercetează felul de a fi al lucrurilor în esența și perenitatea lor. Pe scurt, filosofia produce un sistem de gândire despre întregul lumii, definit de filosoful german Christian Wolff „ ca un ansamblu de adevăruri legate între ele, împreună cu principiile lor”.
Acest fel de a gândi filosofia este amplu contestat de gânditorii moderni, în frunte cu Kierkegaard și Nietzsche, care trasează pentru filozofie scopuri mai modeste și în acord cu interesele profunde ale vieții noastre. Astfel, actul de filosofare trebuie să abandoneze pretențiile nejustificate ale filosofiei de sistem și să producă mai degrabă o înțelegere de sine și de ceilalți și, între atâtea altele, legate de visele și suferințele noastre, să ne explice pentru ce trăim și de ce murim.
Cum se poziționează filosofia românească între aceste două moduri atât de diferite de a concepte actul gândirii reflexive, filosofarea?

Această e întrebarea principală a dezbaterii din această săptămână, pe care o realizăm în direct cu dl prof. univ. dr. Viorel Cernica. 
Pretextul dezbaterii mi-a fost sugerat de lucrările recentei Conferințe naționale: Metafizică și ontologie în filozofie românească, precum și de o serie de articole filosofice apărute în ultimul volum, publicat recent la Editura Academiei Române, din seria Studii de istorie a filosofiei românești.

Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/4_decembrie_2015_sistem_si_fragment_o_dezbatere_despre_originalitate_si_comentariu_in_filozofia_romaneasca-41664


joi, 26 noiembrie 2015

Ediția din 27 nov. 2015. Remodelări ale binomului sferă privată vs. sferă publică. Cercetări filosofice actuale


Ideea modernă clasică după care trebuie să distingem între sfera privată (spațiul individual de viață în care se manifestă o serie de „libertăți naturale”: libertatea de gândire și de opinie, libertatea de conștiință, respectiv de credință religioasă, libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea de manifestare a preferințelor de toate felurile, pe scurt, libertatea de a-ți proiecta și trăi viața în mod liber, fără nici un fel de constrângeri exterioare etc.) și sfera publică (spațiul de viață în care se manifestă comunitar interesele noastre private divergente, spațiul ocupat de exercitarea puterii statului și autorității instituțiilor de toate tipurile, spațiul în care trebuie, prin reglementari explicite, să se producă o serie întreaga de armonizări, politice, civice și cetățenești etc.), își păstrează și astăzi, în condițiile globalizării lumii, al consumerismului generalizat și a obsesiei pentru eficiență economică, relevanța teoretică și practică? Care este starea actuală a „balanței” dintre „public” și „privat”, în condițiile în care mai toate statele lumii, invocând presiuni instituționale, tind să reglementeze și aspecte aparținând în mod tradițional sferei private? Pe scurt, fenomenele legate de globalizare, consumerism și eficiență produc schimbări majore în stilul nostru, privat, de viață?
            Acestea sunt întrebările care vor structura dezbaterea din această săptămână, întrebări sugerate de rezultatele unor incitante cercetări interdisciplinare ce au fost unificate în volumul, apărut recent la Editura Pro Universitaria, cu titlul: Re-thinking the political in contemporary society. Globalization. Consumerism. Economic Efficiency.
Invitat în studio este prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, Prodecan al Facultății de filozofie, Universitatea din București.
            


Inregistrarea emisiunii se afla la adresa: dehttp://www.radioromaniacultural.ro/27_noiembrie_2015_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_remodelari_ale_binomului_sfera_privata_vs_sfera_publica_cercetari_filosofice_actuale-41620


joi, 19 noiembrie 2015

Ediția din 20 nov. 2015 Cărți și idei filosofice la Târgul de Carte „Gaudeamus”, 2015. Coordonate faptice și interpretative

Cultura cărții filosofice tipărite se află în criză?
Aceasta este întrebarea la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, pe care o realizăm în direct de la Târgul de carte „Gaudeamus”.
Pretextul dezbaterii ne-a fost sugerat de oferta editorială din acest an, pe care am corelat-o inclusiv cu oferta din anii precedenți, ce ilustrează simptomatic, pare-se, că filosofii români sunt mai interesați de publicarea de articole științifice în reviste de specialitate, decât de cărți cu subiecte ample și destinate iubitorilor de cultură reflexivă.

Invitatul aceste ediții este cunoscutul filosof al educației, dl. prof. univ. dr. Emil Stan

Înregistrarea dezbaterii se afla la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/20_noiembrie_2015_carti_si_idei_filosofice_la_targul_de_carte_gaudeamus_2015-41612

joi, 12 noiembrie 2015

Izvoare de filozofie. Ediția din 13 nov. 2015 Cercetarea academică în era Internetului. Dileme filosofice și provocări etice

Filosofia nu este, cum inspirat se exprima Russell, un set de vise plăcute. Provocările ei, generate de întrebări ineluctabile,  revin continuu în ciuda faptului că ambianța și contextele de viață ale oamenilor sunt într-o continuă și dramatică schimbare.
Ei bine, despre această dinamică a persistenței și schimbării marilor interogații vom vorbi în ediția din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la actualele controverse filosofice și etice legate de problematica cercetării științifice, a creației intelectuale și a producerii noului teoretic în contextul dominației Internetului.
Dezbaterea aduce în prim plan actualul conflict cultural, valoric și filosofic, dintre două abordări, juridice și etice, privitoare la protejarea și/sau libertatea circulației ideilor în mediul online.
Ideile noi, produse de comunitățile academice de pretutindeni și propagate online prin reviste de specialitate și stocate în baze internaționale de date, trebuie apărate prin mecanisme juridice și etice specifice dreptului de autor sau, în virtutea dreptului universal la informare, accesul ar trebui să fie liber? Asistăm, în acest context de înfruntare argumentativă, la o disoluție a meritelor intelectuale și a recunoșterii excelenței în cercetare? Paternitatea ideilor și recunoașterea publică a unui drept moral asupra muncii intelectuale proprii intră în conflict cu dreptul „natural” al utilizatorului de a avea acces liber, neîngrădit juridic și etic, la cultură și informații? 
Iată doar câteva dintre temele de meditatie asupra cărora ne vom concentra în dezbaterea de astăzi, teme pe care le-am extras dintr-un incitant proiect de cercetare cu titlul: Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi si emergente, inițiat de „Centru de Cercetare în Etică Aplicată” și finanțat de UEFISCDI.  
Invitat în studio este tânărul filosof Radu Uszkai (membru al echipei de cercetare în proiectul amintit), specialist în etică aplicată și un fin cunoscător al actualelor dezbateri privind proprietatea în mediul virtual, cercet. șt. dr. la „Centrul de cercetare în etica aplicată”, Facultatea de filozofie, Universitatea din București.  


Înregistrarea dezbaterii este postată la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/13_noiembrie_2015_cercetarea_academica_in_era_internetului_dileme_filosofice_si_provocari_etice-40489

joi, 5 noiembrie 2015

Ediția din 6 nov. 2015. Între corectitudine, eroarea onestă și frauda deliberată. Etica cercetării științifice sub priviri interdisciplinare

O bună parte a dezbaterile publice generate de o serie de reprezentanți de marcă ai comunităților științifice de pretutindeni, inclusiv de la noi, tematizează, paradoxal poate, mai degrabă mesajele etice ale cercetării și cunoașterii științifice, decât cele legate de adevăr, cum știm, valoarea cardinală a cunoașterii.
Asistăm pretutindeni la dezbateri privind corectitudinea comportamentului omului de știință și, iarași paradoxal, mai puțin la o descriere a modului în care aceasta produce adevărul. În alți termeni, suntem mai sensibili la modul în care folosim adevărul și mai puțini interesați de mecanismele prin care acest adevăr apare în lume. Mai mult decât atât, constatăm azi un interes cu totul aparte pentru elaborarea unor coduri de etică a cercetării științifice și un mai slab interes pentru analiza veracității reprezentărilor științifice despre lume.
Putem vorbi oare, în materie de etică a științei, așa cum susținea regretatul filosof  Mihail Radu Solcan, despre un conflict între o etică a cuminţeniei, bazată pe sensibilitate, sentimentul datoriei, seriozitate, prudenţă etc., și etică a cunoaşterii, fundată pe valorile concurenței loiale și pe dorința de maximizare a propriilor interese (ne)științifice.
Vechiul ethos a științei bazat pe ideea universalității cunoașterii, a impartialității adevărului și folosirii gratuite a rezultatelor intră în conflict cu practicile științifice actuale interesate de recunoaștere publică și de obținerea de noi și noi granturi? Căutarea dezinteresată de a adevărului, a cunoașterii de dragul de a ști, este astăzi abandonată?
Acestea sunt principalele întrebări pe care le aduce în fața Dvs. dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor.
Ideea dezbaterii ne-a fost sugerată de apariția recentă, la Editura Universității din București, a lucrării Etica cercetării științifice și proprietatea intelectuală.

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, prodecan al Facultății de Filozofie 
Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/6_noiembrie_2015_invitat_prof_univ_dr_constantin_stoenescu-40456


miercuri, 28 octombrie 2015

Ediția din 30 oct. 2015 De unde vine moralitatea: Dumnezeu, civilizatie sau lume naturala? Dileme ale filosofiei morale și eticii

Invitat: cercet. șt. dr. Emilian Mihailov 

Taina originii libertății noastre de a alege și, deopotrivă, de a ne spune de bunăvoie unor imperative morale ce promovează binele în detrimentul răului provoacă și astăzi mari dispute între teologi, filosofi și oameni de știință.
Izvorul discernământului și al alegerilor noastre morale are, așa cum ne învață Biblia, o origine divină? Normele noastre morale sunt, așa cum susțin biologii și etologii, o rezultantă complexă a evoluționismului animal? Varietatea deconcertantă a normelor care dirijează viața noastră morală își are originea, cum susțin psihologii, antropologii și sociologii, în cultură și societate, pe scurt, în lumea valorilor? Normele morale sunt, cum susțin pedagogii și profesioniștii științelor educație, un produs educațional? Ne naștem „buni de la natură”, cum credea Rousseau sau suntem înclinați, prin natura noastră competițională, să facem răul la tot pasul, în mod necesar, cum susținea Hobbes?
În final, care este modul corect în care trebuie să trăim din moment ce disputele în jurul valorilor morale sunt atât de aprinse și deconcertante?
Iată temele și dilemele pe care le va deschide dezbaterea din această săptămână pe care o realizez cu tânărul filozof și etician Emilian Mihailov, cercet. șt. dr., Director Executiv al „Centrului de cercetare în etica aplicată”, Facultatea de filozofie, Universitatea din București.

Puteti asculta inregistrarea emisiunii la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/30_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_emilian_mihailov-40212

joi, 22 octombrie 2015

Ediția din 23 oct. 2015 Cine dă și cine primește? Filosofia în câmpul științelor umane actuale

Invitat: conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu

           Considerată  timp de secole drept „știință a științelor”, depozitară a adevărului, îndrumătoare a tuturor celorlalte forme de comprehensiune a lumii și, deopotrivă, „călăuză a rătăciților”, filosofia a fost plasată, încă de la Platon și Aristotel, în vârful ierarhiei cunoașterii și sursă fundamentală de echilibru existențial.
Cu toate că acest statut privilegiat a fost contestat vehement de științele moderne ale naturii - care s-au instituit ele însele în model de excelență a cunoașterii și producerii adevărului - acest rol de „călăuză” rezervat filosofiei nu a dispărut, pare-se, întru totul, din câmpul cercetărilor de tip socio-uman. 
        Economiștii, sociologii ori psihologii se intersectează în cercetărilor lor teoretice și metodologice, chiar fără voia lor, cu reflecția filosofică profesionalizată, în vreme de filosofii înșiși tematizează multiple date experimentale livrate de cercetarea științifică o societății și omului. Prin urmare, aceste științe sunt la rândul lor „călăuze”, dar pentru filosofie.  
Despre acest dublu statut al filosofiei, de a fi „călăuză”și, in același timp, de a fi „călăuzită”, vom vorbi in emisiunea Izvoare de filosofie din aceasta săptămână. 
Putem stabili, plecând de la această corelație, un anumit avantaj comparativ? Care sunt lecțiile tradiției în acestă privință?  
Invitat în studio este d-l conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, Director Adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București

Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/23_septembrie_2015_invitat_in_studio_este_d_l_conf_univ_dr_emanuel_mihail_socaciu-39465

miercuri, 14 octombrie 2015

Ediția din 16 oct. 2015 Cine suntem noi, românii? Abordări reflexive, cognitiv-experimentale și interculturale

            Apariția recentă, la Editura Polirom, a lucrării Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, semnată de către Daniel David, cunoscutul profesor universitar de științe cognitive clinice de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, a produs în spațiul public românesc o serie de dezbateri aprinse la care participă, sub ochii noștri, nu doar profesioniști ai științelor umane, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, eticieni, ci și literați ori jurnaliști interesați cu toții de modul în care se configurează profilul psihologic actual al poporului român. ( a se vedea, https://danieldavidubb.wordpress.com/articole).
            „Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?”, iată întrebările la care răspunde, printr-un demers științific riguros, fundamentat experimental și intercultural, acest volum ce ne propune un fel de „poză la minut” a conștiinței de sine colective.
            Care este vestea bună a cercetării? „Vestea bună – se exprimă textual prof. Daniel David – este că, deși românii se cred așa cum nu sunt, totuși se cred așa cum ar trebui să fie. Așadar, aș spune că proiecția noastră nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există șanse foarte mari de dezvoltare și evoluție în direcția unui model psihocultural ideal, șanse care pot crește prin acțiuni psihoculturale înțelepte și hotărâte”.   
Dar care este vestea rea? Și ce avem de făcut în viitor? Putem oare aduce corecții și ameliorări zonelor întunecoase ale psihologiei noastre colective?  
Dacă doriți să aflați care sunt acele date ce configurază partea pozitivă, luminoasă și, deopotrivă, partea negativă, întunecoasă, a profilului nostru psihologic, vă invit să urmăriți dezbaterea pe care o realizez în direct, vineri 16 oct. 2015, între orele 14.00-14.30, cu d-l prof. univ. dr. Daniel David.
Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/16_octombrie_2015_invitat_prof_univ_dr_daniel_david-39115

joi, 8 octombrie 2015

Ediția din 9 oct. 2015 Filosofia științelor umane. Explorări interdisciplinare. O emisiune comemorativă: Mihail Radu Solcan (1953-2013)


Ediția din această săptămână este dedicată memoriei unuia dintre cei mai talentați gânditori români, MIHAIL RADU SOLCAN, care s-a afirmat în  cultura reflexivă românească recentă printr-o serie de cercetări filosofice în domenii de avangardă precum logicile non-standard, filosofia minții, științele cognitive, inteligența artificală, filosofia computerelor, filosofia tehnologiei etc.
Poliglot, cunoscător de greacă și latină, știutor și a peste zece limbi (romanice, germanice, slave și orientale) cu atestate de traducător pentru limbile engleză, franceză, rusă, maghiară, germană, italiană și polonă, Mihail Radu Solcan a fost, în același timp, posesorului unui talent pedagogic înnăscut din care s-au nutrit paideic generațiile de studenți ce au urmat, în ultimele două decenii, cursurile Facultății de filozofie a Universității din București.
Punctul de pornire al evocării personalității gânditorului și profesorului Mihail Radu Solcan îl constituie apariția volumului colectiv Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan, Editura Universității din București, o lucrare ce tematizează linii de cercetare deschise de către acest gânditor creativ, precum și contribuțiile sale științifice și didactice ce au marcat cultura noastră filosofică recentă.
Invitați: acad. Mircea Flonta, conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, asist. univ. dr. Constantin Vică.







Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/9_octombrie_2015_filosofia_stiintelor_umane_in_memoriam_mihail_radu_solcan-38765

joi, 1 octombrie 2015

Ediția din 2 oct. 2015 Către un alt Descartes. Proiectul editorial: Descartes „Corespondența completă”

Vă invit în această săptămână să medităm împreună asupra actualității gândirii lui Rene Descartes (1596-1650), filosoful care a transmis posterității, între atâtea alte gânduri nemuritoare, și ideea că mintea noastră poate ajunge la adevăr, prin propriile sale puteri, dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare și precise.
            Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția recentă la Editura Polirom al celui de-al doilea volum din seria René Descartes Corespondența completă, o lucrarea de mare erudiție ce cuprinde pe lângă traducerea schimbului de scrisori dintre Descartes și prietenilor săi, savanți, teologi, filosofi, și o cercetare asupra atmosferei culturale, spirituale, filosofice și științifice în orizontul căreia a avut loc această monumentală corespondență.
            Invitat în studio este tânărul cercetător Grigore Vida, dr. în filozofie, membru al echipei de traducere și editare al acestor impresionante lucrări.  


Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/2_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_grigore_vida-38274

Ediția din 25 sept 2015. Gândirea lui Leibniz în noi contexte interpretative

Așa cum știu cu toții, una dintre cele mai încăpățânate probleme pe care le pune în fața noastră istoria gândirii filosofice și, în fond, orice abordare istorică a fenomenelor culturii, vizează enigmaticul raport temporal dintre continuitatea și discontinuitatea lumii și, firește a ideilor.  Dacă totul curge, cum inspirat spune Heraclit, atunci cum se explică faptul stabilității lumii? Ce rămâne și ce se pierde? Există oare un substrat al acestor transformări?
Ei bine, vom ataca această problemă, raportul dintre continuitate și transformare, în dezbaterea din aceasta săptămână, dar nu într-un mod abstract, ci plecând de la  un caz filosofic particular, respectiv de la gândirea celebrului filosof german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).
Amorsa dezbaterii de astăzi o constituie o recentă lucrare apărută în limba engleză la prestigioasa editura germană Springer Ferlag, a se vedea http://www.springer.com/gp/book/9789401799553, cu titlul Metafizica lui Leibniz și adoptarea formelor substanțiale. Între continuitate și transformare, lucrare ce cuprinde o serie de articole științifice semnate de profesori și cercetători de la mari universități ale lumii  - (Dan Garber (Princeton), Roger Ariew (South Florida), Richard Arthur (McMaster Univ., Ontario), Andreas Blank (Paderborn Univ), Stefano Di Bella (Milano Univ), Paul Lodge (Mansfield Oxford), Enrico Pasini (Torino Univ), Pauline Phemister (Edinburgh Univ), Markku Roinila (Helsinki Univ) - și coordonată de cercetătorul și filosoful Adrian Niță, conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova, Președintele „Societății Leibniz din România”,  invitatul Izvoarelor de filozofie din 25 sept. 2015.


Invitat: conf. univ. dr. Adrian Nița
Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: http://www.radioromaniacultural.ro/25_septembrie_2015_invitat_conf_univ_dr_adrian_nita-37747

NOI DATE DE DIFUZARE ALE EMISIUNII IZVOARE DE FILOSOFIE

Dragi prieteni, 
în noua grila de programe a Radio România Cultural, emisiunea Izvoare de filosofie se difuzează în fiecare zi de vineri între orele 14.00-14.30
Va astept pe lungimile de undă ale RRC cu speranța că această schimbare de repere temporale sa fie în beneficiul Dvs.
Gând bun, Vorbă bună, Faptă bună!
Constantin Aslam


vineri, 26 iunie 2015

Ediția din 27 iunie 2015. Treptele realității. Categoriile filosofice în cercetări clasice și contemporane


 În jurul categoriilor, „cele mai înalte idei ale spiritului”, cum le definea Noica, gravitează, fără îndoială, întreaga gândire filosofică sistematică de la Platon și Aristotel încoace. Marii gânditori, precum Kant ori Hegel și, mai aproape de noi, Husserl ori Heidegger, iar din spațiul reflecției românești, Blaga și Noica, pentru a ne limita doar la nume de prim plan, au considerat că efortul filosofic de a stabili o punte de legătură între lumea limitată a experienței noastre perceptuale și lumea fără margini a gândirii este condiționată de felul în care sunt stabilite atât natura și numărul acestor categorii, dar și modul în care ele se intersectează într-un sistem coerent și atotcuprinzător.
Ei bine, despre aceste eforturi istorice, dar și despre cele mai recente cercetări privind determinarea „treptelor de realitate”, cum mai sunt numite categoriile filosofice, vă invit să vorbim în această întâlnire a noastră pe calea undelor.
Vom fi onorați de prezența în studio a d-lui acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române, într-o dezbatere despre cel mai amplu proiect de investigare filosofică a categoriilor, întreprins de cercetătorii Institutului de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei  Române. De asemenea, dezbaterea va tematiza și conținutul comunicărilor științifice prezentate la „Simpozionul Național Constantin Noica”, ediția a VII-a, Treptele realității.
Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.
 Invitat: acad. Alexandru Surdu, Vicepreședinte al Academiei Române 

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_21_iunie_2014_exista_o_metoda_corecta_in_filosofie-16401

marți, 16 iunie 2015

Ediția din 20 iunie 2015. Pozitivitate gândirii…negative. Evaluări actuale ale filosofiei lui Emil Cioran


Sâmbătă, pe 20 iunie 2015, se împlinesc douăzeci de ani de la moartea lui Emil Cioran, poate cel mai enigmatic și disputat filosof al timpului prezent. Chiar dacă este expresia a două culturi, română și franceză - Jacques Chirac, cel de-al 22-lea Președinte al Franței, spunea despre Cioran că „ a fost mai francez decât noi toţi” –filosofia lui Emil Cioran a devenit, în ultimele decenii, planetară. Cu toții, indiferent de zona geografică în care locuim, de limba și cultura în care ne-am născut, ne regăsim instantaneu în filosofia sa. Când începi să-l citești ai impresia că Cioran îți scrie doar ție o scrisoare în care se mărturisește pe sine, dar cu gândul că, în cele rostite, are nevoie și de acordul tău sufletesc.
            Care este rădăcina acestui sentiment straniu de intimitate?
Asupra acestei întrebări vă invit să facem un schimb de opinii în întâlnirea pe calea undelor din această săptămână, pe care o dedicăm comemorării celor douăzeci de ani de la trecerea în eternitate a lui Emil Cioran.
Invitat în studiu este dl Horia Pătrașcu, exeget al gândirii cioraniene, dr. în filozofie, tânăr cercetător și profesor, care ne propune o grilă de lectură a lucrărilor lui Cioran, plecând de la felul în care acesta s-a văzut pe el însuși ca filosof. ”Nu cunosc, în ultimă instanţă, decât două mari probleme cardinale: cum să suporţi viaţa şi cum să te suporţi  pe tine însuţi”. (Convorbiri cu Cioran, Humanitas, p. 254).
Aștept ca de obicei intervențiile radiofonice ale Dvs. la numerele de telefon ale RRC.


Invitat: prof. dr. Horia Pătrașcu  

Înregistrarea emisiunii de află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/izvoare_de_filosofie_14_iunie_2014_emil_cioran_un_psihologterapeut-16030

miercuri, 10 iunie 2015

Ediția din 13 iunie 2015 Între cer și pământ. Valențe filosofice ale textelor patristice

Practicarea filosofiei ca hermeneutică a textelor clasice greco-latine premoderne, patristice și scolastice, reprezintă, fără îndoială, una dintre remarcabilele contribuții ale tinerei generații de filosofi români, care au racordat cultura noastră reflexivă la marile proiecte intelectuale europene. Acest efort cărturăresc, fără precedent în tradiția noastră filosofică, cunoscut doar în cercul restrâns al specialiștilor, începe să ajungă și în conștiința publicului nostru cultivat, pe măsură ce traducerile, exegezele și cercetările din această zonă de practică filosofică, argumentează că investigarea trecutului este absolut necesară pentru o mai bună înțelegere a prezentului.
Ei bine, despre relevanța filosofică a acestor cercetări erudite care, de cele mai multe ori, se exercită pe texte sincretice, de mărturisire creștină, mistice ori teologice, vom vorbi în această ediție a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la o recentă lucrarea semnată de tânărul filosof și cercetător, Florin Crîșmăreanu, Analogie și hristologie. Studii dionisiene și maximiene.  
Subiectul dezbaterii îl va constitui „analogia”, o facultate ori putere a minții noastre, teoretizată încă de Aristotel, prin intermediul căreia noi putem înțelege, plecând de la diversele relații de asemănare, modul în care diversitatea lucrurilor participă, într-un fel sau altul, la unitatea nevăzută a lumii.
Care sunt sensurile filosofice și teologice ale analogiei? Este justificată „pretenția” analogiei de a se institui într-un mijloc de cunoaștere a „celor divine”? Ce importanță are, pentru filosofia actuală, studiul diverselor forme ale gândiri analogice?
Acestea sunt întrebările și provocările dezbaterii din această săptămână la care vă invit, ca de obicei, să participați, prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.
Invitatul nostru, dl Florin Crîşmăreanu este licenţiat în filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi [2004]; a urmat studii de master în filosofie, 2004-2006, specializarea „Teorii şi practici ale interpretării“, în cadrul aceleiaşi universităţi; în anul 2009 a obţinut titlul de doctor în filosofie [Universitatea „François Rabelais“, Tours, şi Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi] cu teza în cotutelă internaţională Le concept de métaphysique chez Francisco Suarez. De l’analogia entis à l’univocité de l’être.
În prezent este cercetător ştiinţific la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi. 
 Invitat: cercet. șt. dr. Florin Crîșmăreanu

Înregistrarea emisiunii se află la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155





vineri, 5 iunie 2015

Ediția din 6 iunie 2015. Fidelitate, Interpretare, Creație. Paradoxuri ale traducerii filosofice


Se spune, pe bună dreptate, că într-o cultură traducerile nu pot suplini creaţia originală. Pe de altă parte, este tot atât de adevărat că traducerile pot fi văzute și ca un test de maturitate intelectuală în sensul cunoscutului adagiu: „traducerile nu fac o cultură, dar o reprezintă”.
Dacă în privința necesității de a poseda în limba proprie marile opere intelectuale și artistice produse în alte culturi există un acord unanim, nu același lucru îl putem spune despre actul însuși al traducerii. Dilemele, controversele și dezbaterile în jurul proceselor cognitive și lingvistice implicate în actul traducerii sunt atât de complexe încât, pentru atenuarea lor, s-a inventat un nou domeniu de expertiză, traductologia, știința și arta traducerii, devenită în ultima vreme obiect de studiu universitar și academic.
Cum se raportează filosofia la acest proces enigmatic, mijlocit de actul traducerii, în care o cultură se întâlnește cu alte culturi?
Aceasta este întrebarea la care vă invit să facem un schimb de opinii, plecând de la poziția ambiguă pe care o dețin filosofii în această chestiune. Pe de o parte, filosofii sunt chemați, în calitatea lor de purtători ai gândirii critice, să propună analize conceptuale și reflexive asupra actului însuși de traducere. Pe de altă parte, filosofii sunt constrânși, în virtutea competențelor lor, să traducă marile texte aparținând propriului domeniu de exercițiu intelectual.
Invitat în studio este cunoscutul traducător şi eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității din București. Între altele, domnia sa a tradus lucrarea Drumul gândirii lui Heidegger de Otto Poggeler, 1998. A retradus, tot pentru Editura Humanitas, prelegerea heideggeriana Prolegomena. Zur Geschichte des Zeitbegriffs, Prolegomene la istoria conceptului de timp şi, în colaborare cu Gabriel Liiceanu, capodopera lui Heidegger, Sein und Zeit, Fiinta si timp. Este, de asemenea, traducător și cotraducător al mai multor volume: Martin Heidegger, Repere de drumul gândirii, Corespondența lui Heidegger cu Hanah Arendt, Ludwig Wittgenstein, Jurnale 1914-1916 și Scrisori despre Tractatus.
Astept intervențiile radiofonice ale Dvs. la cunoscutele telefoane ale RRC.

 Invitat: lector univ. dr. Cătălin Cioaba  
Înregistrarea emisiunii se află la adresa:  
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_iunie_2015-33155

vineri, 29 mai 2015

Ediția din 30 mai 2015 Filosofia ca terapie. Practici curative în consilierea filosofica


În ambianța culturală românească s-au produs, cel puțin în ultimul deceniu, o serie de modificări de percepție privind rolul pe care-l poate avea filosofia asupra ameliorării calității vieții noastre cotidiene.
Între altele, ideea că filosofia poate fi instrumentată într-un sens terapeutic, prin subtile dialoguri de consiliere realizate cu profesioniștii domeniului, prinde tot mai mult rădăcini în conștiința acelora dintre noi care sunt frământați de probleme ce nu pot fi înlăturate cu ajutorul unui tratament medicamentos. Multiplele cabinete de consiliere filosofică, înființate recent, depun mărturie că iubirea de înțelepciune nu și-a pierdut componentă curativă originară, socratică, și că accesul la resursele sufletești interne de autovindecare, dacă suntem corect îndrumați, ne este permis tuturor.
Ce tipuri de probleme existențiale, specifice omului sănătos neliniștit, abordează consilierea filosofică? Care sunt mecanismele și etapele consilierii filosofice? Există texte filosofice „canonice” invocate în sedințele de consiliere?
Acestea sunt principalele interogații pe care vă propun să le adresăm d-lui Laurențiu Staicu, consilier filosofic, conf. univ. dr., Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Va astept intervențiile radiofonice la numerele de telefon 021/311.12.40, 021.319.05.05, în ultimul segment al emisiunii, adică între 17.30-17.45.

Invitat: conf. univ. dr. Laurențiu Staicu 
Inregistrarea emisiunii este postată pe adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2015-31293

joi, 21 mai 2015

Ediția din 23 mai 2015 Mitul: instrument al filosofării? Incursiuni în istoria filosofiei grecești

„Grecii considerați înțelepți, vorbeau servindu-se de enigme și nu-și exprimau pe față gândurile”.
Această observație a celebrului călător și geograf Pausanias se aplică, pare-se, întregii gândiri grecești care, în frunte cu Platon, într-un mod enigmatic, inserează mitul, povestirile fabuloase și imposibil de crezut, în chiar inima actului de filosofare. Oare câți dintre noi nu au trăit un sentiment de perplexitate în fața mitului peșterii din Republica, cel al androginului din Bachetul ori al mitului Atlantidei din Timaois, pentru a aminti doar trei dintre faimoasele dialoguri ale lui Platon în cuprinderea cărora argumentul filosofic riguros se intersectează cu povestiri de necrezut.
Cum putem explica această simbioză dintre mit și filozofie, respectiv dintre fabulație și gândire critică și argumentativă?  Au crezut grecii atât de mult în miturile lor, din moment ce acestea sunt referințe obligatorii în mai toate textele filosofice de referință? Filosofii au apelat la mituri pentru a ilustra idei filosofice abstracte sau pentru a suplini golurile de argumentare? În cele din urmă, stilistica gândirii grecești este mitologică?
Vă invit să răspundem la aceste interogații împreună cu d-l acad. Gheorge Vlăduțescu, invitatul ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la cea mai recentă și incitantă lucrare a domniei sale, Mit și filozofie în Grecia veche, apărută la Editura Academiei Române.



Invitat: acad. Gheorghe Vlăduțescu 
Inregistrarea emisiunii este postată pe adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2015-31293

joi, 7 mai 2015

Ediția din 9 mai 2015 Pornind de la Blaga. Limbajul inconștientului și dialogul dintre arte și culturi

Incursiunea pe care o face filosofia lui Blaga înlăuntrul minții, pentru a descifra ceea ce este tainic și imposibil de cunoscut până la capăt, îi fascinează atât pe „filosofii de catedră”, cât și pe intelectualii reflexivi interesați de a străbate, pornind de la Blaga, un drum propriu de înțelegere a ceea ce pare a fi de neînțeles.
În dezbaterea din această sâmbătă, ziua în care sărbătorim împlinirea a 120 de ani de la nașterea lui Lucian Blaga, vom ilustra această idee plecând de la cercetările filosofice pe care cunoscutul om de cultură, medic generalist și homeopat, April Geo Săvulescu le-a întreprins, timp de decenii, asupra inconștientului, „celălalt tărâm” în expresia blagiană.
Incitanta lucrare a domniei sale, Lucian Blaga. Filosofia prin metafore, care surprinde multiplele ipostaze ale „limbajului inconștientului” va constitui, cum veți remarca, o excelentă amorsă de dezbatere.
Ce tip de limbaj posedă inconștientul? Dacă toate automatismele noastre sunt „depozitate” în inconștientul nostru, partea de minte la care nu avem acces, atunci cum mai putem vorbi despre liber arbitru, despre decizii conștiente, motivate rațional, și responsabilitate morală? Nu cumva suntem conduși în viață de un fel de „pilot automat”? Faptele culturale și, firește, toate manifestările artistice, de la literatură, muzică, arte plastice și artele spectacolului, sunt produse doar de partea nevăzută a minții noastre? Atunci ce rol mai îndeplinește conștientul?
Iată provocările ediției Izvoare de filosofiei din 9 mai 2015, pe care o dedicăm zilei de naștere a lui Lucian Blaga.
Reamintesc câteva dintre datele ce compun profilul de personalitate a invitatului nostru.
D-l April Geo Săvulescu este dr. în medicină, specializat în tratamente homeopatice, licențiat în filozofie și preocupat de filosofia și metodologia științelor medicale, autor de eseuri, articole și cărți filosofice, editor de reviste de specialitate, dar și un excelent traducător. Între altele, domnia sa a tradus din Heidegger Poetic, locuiește omul și, de curând, lucrarea filosofului american Michael S. Jones, profesor la Liberty University, Virginia, Metafizica religiei. Lucian Blaga și filozofia contemporană.
Vă aștept ca de obicei intervențiile radiofonice la cunoscutele numere de telefon ale RRC.
Invitat: dr. April Geo Savulescu
Inregistrarea emisiunii este postată pe adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2015-31293

luni, 27 aprilie 2015

Ediția din 2 mai 2015 Este arta infantilă o artă autentică? Explorări actuale în filosofia artei

„Mi-au trebuit patru ani să învăț să desenez ca Rafael, și o viață întreagă să învăț să desenez ca un copil”.
Vom lua această confesiune ce aparține celebrului pictor Pablo Picasso, ca amorsă în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, dezbatere ce aduce în prim plan problematica unor incitante cercetări interdisciplinare, pedagogice, psihologice și filosofice legate de arta practicată de copii.
Numită cu diverse sintagme, precum „artă ingenuă” ori „arta infantilă”, această formă de expresie artistică, generată de creativitate copiilor, se dovedește tot mai enigmatică pe măsură ce este investigată teoretic ori luată ca model de imitație de către artiști adulți, de ieri și de azi, aflați cu toții în căutarea de noi soluții și procedee plastice de exprimare.
Este arta infantilă o artă autentică, în condițiile în care copii desenează ori pictează, o știm cu toții, jucându-se? Putem vorbi despre artă în absența unei intenționalități dirijate? Simplu spus, care sunt acele elemente care ne îndreptățesc să vorbim, într-un mod întemeiat estetic, despre o artă a copiilor?
Vom fi însoțiți în această incursiune în lumea artei copiilor de către d-na Adriana Brăileanu, dr. în filozofie și prof. de arte plastice la Liceului de Artă „Carmen Sylva”, din Ploiești.



Invitat: prof. dr. Adriana Brăileanu 
Inregistrarea emisiunii este postată pe adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_mai_2015-31293

joi, 23 aprilie 2015

Ediția din 25 apr. 2015 Actualitatea clasicilor. Dialog și interdisciplinaritate în gândirea lui Leibniz

Cultura filosofică românească recentă ne oferă, cel puțin în ultimul deceniu, evenimente editoriale fără precedent în tradiția noastră reflexivă. Vom ilustra această idee în întâlnirea noastră din această săptămână pe calea undelor, printr-o dezbatere în jurul unei lucrări insolite Metafizica, aparținând lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), lucrarea ce cuprinde, într-o primă traducere românească realizată de un impresionant colectiv de traducători, multiple texte inedite de o surprinzătoare actualitate.
Volumul face parte, în treacăt fie spus, dintr-un impresionant proiect al „Societății Leibniz din România”, o asociație filosofică ce își propune, între altele, traducerea a nu mai puțin de două zeci de volume din opera lui Leibniz, filosoful care este perceput astăzi, în mentalitatea reflexivă europeană, drept modelul de intelectual al Europei Unite.
În ce constă actualitatea gândiri metafizice a lui Leibniz? Aceasta este întrebarea la care va încerca să răspundă dezbaterea filosofică din această săptămână.
Invitat în studio este cunoscutul eseist, cercetător și filosof, conf. univ. dr. Adrian Niță, Președintele „Societății Leibniz din România”, coordonatorul colectivului de traducătorii ai Metafizicii,  lucrare pe care o vom lua ca pretext al dezbaterii noastre. 
Aștept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_aprilie_2015-30153

joi, 16 aprilie 2015

Ediția din 18 apr. 2015 Între dragostea de înțelepciune și înțelepciunea dragostei. Ipostaze filosofice ale iubirii

Ideile abstracte ale filosofiei sunt, oricât ar părea de paradoxal, intim corelate cu cele mai adânci trăiri ale sufletului nostru omenesc. Filosofia însăși, ca alianța dintre iubire (dragoste) și înțelepciune, în sensul ei originar, este tot o expresie a unei trăiri interioare profunde din moment ce vechii greci au gândit-o ca izvorând din cea mai înaltă și rafinată plăcere a omului: plăcerea survenită din exercițiul gândirii și cunoașterii dezinteresate.
Prin urmare, chiar și atunci când gândește la lucruri extrem de abstracte ori transcendente ființei noastre, cum ar fi cele legate de Dumnezeu, de pildă, filosofia vorbește tot din interiorul experiențelor vii ale sufletului pe care le trăim în intimitate și, de cele mai multe ori, pe care le mărturisim celor apropiați. 
Ei bine, plecând de la această stare ambiguă a actului de filosofare care „împreunează cerul cu pământul”, cum spunea Montaigne, vă invit să facem un schimb de opinii asupra celei mai intense, profunde și dorite stări sufletești: iubirea.
Vom fi însoțiți în acest periplu dialogic de către d-l Mircea Adrian Marica, conf. univ. dr. la Universitatea „Ovidius” din Constanța, cunoscut cercetător al istoriei filosofice a iubirii, autorul unor cărți și articole care încearcă să reinstituie, în spațiul gândirii reflexive actuale, interesul pentru tematica iubirii ca sens și scop al vieții. Aștept ca de obicei intervențiile dvs. telefonice. 

Invitat: conf. univ. dr. Mircea Adrian Marica 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_aprilie_2015-30153