miercuri, 30 martie 2016

Ediția din 1 aprilie 2016 Despre umor cu umor și…seriozitate. Perspective filosofice clasice și contemporane

„Kant nu a râs niciodată”! Această cunoscută butadă a lui Cioran pare a trage o linie de demarcație între două mari clase de filozofi: cei care nu au simțul umorului, gânditorii serioși, filosofii care nu râd, încrâncenații filosofiei și filosofii veseli, ștrengarii, cârtitorii, poznașii și păcălicii gândirii reflexive, cei care iscodesc lumea cu detașare sufletească, cu ironie, umor și, de cele mai multe ori, cu sarcasm.
Prima categorie de filosofi, „serioșii”, „filosofii de formula întâi”, produc ample sisteme de gândire, exprimate în cărți „grele”, științifice, pe care le înțeleg doar profesioniștii domeniului, în vreme ce, cea de-a doua categorie, „poznașii” ilustrează ceea ce e secundar și marginal în filozofie, căci ei stau „la marginea” gândirii sistematice și „cârtesc” prin tot feluri de ironii,  bancuri, glume, povestioare și anecdote împotriva filosofiei însăși.
Putem vorbi despre o cale primă și o cale secundă în filozofie, de pildă, despre „calea lui Aristotel”, filosoful care a dat prin opera sa scrisă modelul gândiri sistematice în genere și „calea lui Diogene din Sinope”, filosoful vagabond, plin de ironii și șotii de tot felul, cel care nu a scris nimic fiind convins că filozofia trebuie să fie un mod de viață și o artă de a trăi?
În final, care este relația dintre filosofie și umor?
În jurul acestei problematici vom organiza dezbaterea din această „zi a păcălelilor”, plecând firește de la „serioșii” și „păcălicii” filozofiei.
Vom vorbi despre corelația filosofie-umor, firește, atât cu umor, cât și cu seriozitate, avându-l ca invitat pe tânărul asistent universitar Cornel Moraru, un filosof cu o formație interdisciplinară, studii economice, limbi clasice și filosofie.

 
Invitat: asist. univ. drd. Cornel Moraru
Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos: 
http://www.radioromaniacultural.ro/1_aprilie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_despre_umor_cu_umor_siseriozitate-47094

miercuri, 23 martie 2016

Ediția din 25 martie 2016, Tematizări ale identității românești actuale. Perspective ale filosofiei culturii și psihologiei abisale


Există multiple voci în spațiu nostru public care susțin că, cel puțin în ultimele două decenii, în conștiința colectivă românească s-a trezit un impuls obscur, dar irepresibil, spre emigrare. Căci așa cum remarca Horia Pătrașcu, cunoscut eseist și filosof al culturii, invitatul nostru din această săptămână, <românii trăiesc pe picior de plecare și, mai ales pentru generațiile tinere, a pleca „afară” (din țară) a devenit obiectivul (dacă nu chiar idealul) vieții petrecute în România. Acționând uneori ca intenție clară („îmi termin studiile și plec”), alteori ca o masivă rezervă de vis, de reverie, de refugiu („la o adică pot să plec oricând”) din care se alimentează în condiții vitrege sau de cumpănă, emigrarea acționează ca un veritabil surogat de ideal al românilor… România pare din ce în ce mai mult o sală de așteptare, o anticameră sau un loc din care te mai întorci din când în când doar pentru a pleca din nou, un loc de tranzit, o bază, un triaj, o gară…>
Cum explicăm această înclinație actuală a românilor către pribegie? Explicația economică, se știe, generalizată la nivel de percepție publică, este satisfăcătoare intelectual? Ce mijloace conceptuale avem la îndemână pentru a analiza și înțelege mecanismele sufletești interiore, psihologice și motivaționale ale „desțărării”? Ne lipsește cu adevărat un „proiect de țară” în care să credem cu toții sau este vorba despre ceva mai profund? S-au produs cumva schimbări recente în structura noastră etnopsihologică? Am pierdut oare, iremediabil, idealul de solidaritate colectivă pe care înaintașii nostri, de la Dimitrie Cantemir la Constantin Noica, l-au teoretizat și conceput ca sens al vieții individuale?
În jurul acestor întrebări se va concentra dezbaterea de astăzi pe care o realizăm plecând de la o serie de cercetări interdisciplinare, filosofia culturii, istoria filosofiei, psihologie abisală, întreprinse de către dl Horia Pătrașcu asupra modului în care românii și-au proiectat viața lor colectivă de ieri și de azi în raport de anumite idealuri identitare.
 
Invitat: prof. dr. Horia Pătrașcu 
Inregistrarea emisiunii este postata la adresa de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/25_martie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_tematizari_ale_identitatii_romanesti_actuale_perspective_ale_filosofiei_culturii_si_psihologiei_abisale-47005

marți, 8 martie 2016

Edițiile din 11 și 18 martie 2016 Școala sub asediul lumii virtuale. Dileme și soluții ale filosofiei educației

„Cultura rețelei” generată de folosirea extinsă a smartphone-ului și a multiplelor sale aplicații, imersarea în comunități virtuale de tip Facebook ori Twitter, apariția „generației app” -  numită și cu o serie de alte expresii sinonime „generație instant”, „nativi digitali”, sau „rezidenți digitali” ori „homo zappiens” etc. – au produs schimbări de proporții în habitatul nostru mintal și, consecință firească, în comportamentele noastre cotidiene.
Paradoxal, ceea ce am învățăt în școală despre „viața reală” pare a ține de domeniul trecutului, din moment ce lumea virtuală și sistemele de aplicații pe care le avem în calculatorul personal ori în smartphone-ul nostru asigură un succes garantat atât pentru nevoi de cunoaștere, cât și pentru variatele provocări practice.
Următoarea povestioară relatată, în lucrarea Generația App, de profesorul și filosoful american Howard Gardner ilustrează tensiunea dintre starea de fapt a școlii, parte a „vieții reale”, și oferta lumii virtuale. După ce a ținut o conferință despre educație, un student strălucit al profesorului Gardner i-a fluturat în fața smartphone-ul și a spus: „Pe viitor de ce-am avea nevoie de școală”? Toate răspunsurile la întrebări sunt deja – sau urmează să fie foarte curând – în acest telefon”. Evident că lui Gardner nu i-a lipsit replica: „ Da, răspunsurile la toate întrebările…, mai puțin la acelea cu adevărat importante.”   
Prin urmare, „rețeaua” și multiplele aplicații digitale vor răspunde în viitor la toate întrebările noastre, mai puțin la întrebările…cu adevărat importante. 
Răspunde școala actuală, așa cum ne sugerează povestioara relatată, la întrebările cu adevărat importante, în condițiile în care, pretutindeni în lume, sub asediul lumii virtuale, sistemele de învățământ sunt într-un proces continuu de reinventare? Și, în fond, care sunt întrebările cu adevărat…importante și de ce numai școala ar putea fi, și în viitor, un „depozitar” al răspunsurilor universal acceptate?
Care este răspunsul școlii de astăzi și de mâine la provocările lumii virtuale și a culturii digitale? Cum gândesc și proiectează profesioniștii educației, inclusiv filosofii specializați în acest domeniu, școala viitorului? Creativitatea, explorarea și producerea noului își vor avea izvorul, ca și până acum, în resursele interne ale minții noastre, în inteligența naturală, sau vom apela la tehnologii virtuale, la sisteme complexe și intersectate de „programe” și aplicații?
Manualele actuale vor fi înlocuite de tehnologii digitale și sisteme de aplicații? Ce tip de competențe trebuie să dețină în viitor corpul profesoral? În final, știm încotro se îndreaptă școala?
Sunt întrebări pe care le vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filozofie, cunoscutului profesor și filosof al educației Emil Stan care a inițiat, în ultimii ani, o serie de cercetări de avangardă privind manualele digitale și statutul profesorului…virtual.

Invitat: prof. univ. dr. Emil Stan 
Inregistarile celor doua sezbateri pot fi accesate la adresele de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/11_martie_2016_planera_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46040

http://www.radioromaniacultural.ro/18_martie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_scoala_sub_asediul_lumii_virtuale_dileme_si_solutii_ale_filosofiei_educatiei-46567

miercuri, 2 martie 2016

Ediția din 4 martie 2016. Între căutarea fericirii și etica datoriei. Reflecții asupra filozofiei iudaice



Apariția recentă la Editura Hasefer a lucrării Eseuri de filozofie evreiască, semnată de Esther Starobinski-Șafran, cunoscută cercetătoare europeană a gândirii iudaice și profesor onorific al Universității din Geneva, lucrarea tradusă de Țicu Goldstein, aduce un spor de înțelegere asupra unei tradiții teologice și filosofice care s-a interogat obsesiv, timp de milenii, deopotrivă, atât asupra misterului creației, a naturii divinității și a direcției spre care se îndreaptă lumea cu noi cu tot, cât și asupra armonizării credinței biblice, cuprinsă în sute de precepte morale și comandamente etice, cu experiențele concrete de viață.
            Fireste, despre aceste dimensiuni metafizice și etice ale filosofiei evreiești, suprinsă în lucrarea amintită, vom discuta cu o personalitate consacrată a gândirii filosofice și etice actuale, cunoscutul profesor universitar Vasile Morar.
În ce constă identitatea, dar și universalitatea gândirii evreiești? Iată întrebarea fundamentală în jurul căreia se va organiza dezbaterea din această săptămână.
I
Invitat: prof. univ. dr Vasile Morar
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/4_martie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_intre_cautarea_fericirii_si_etica_datoriei_reflectii_asupra_filozofiei_iudaice-45746