duminică, 27 noiembrie 2011

Ediţia din 3 dec. Dialog şi filozofie dialogică în gândirea lui Mihai Şora

Invitat: dr. Valentin Cioveie

Emisiunea celebrează împlinirea celor 95 de ani de viaţă pe care seniorul filosofiei româneşti, domnul Mihai Şora, i-a sărbătorit pe 7 noiembrie 2011.

Invitatul ediţiei este d-l dr. Valentin Cioveie, un reprezentant strălucit al noii generaţii de filosofi români, autorul lucrării Impalpabila sferă a realului. Modelul ontologic şi aplicaţiile lui în filosofia lui Mihai Şora, în curs de apariţie, ce examinează critic şi interpretează gândirea lui Mihai Şora în contextul marilor scenarii filosofice europene din secolul al XX-lea.

Format intelectual la mari universităţii europene, d-l Valentin Cioveie s-a modelat filosofic şi sub influenţa gândirii şi personalităţii lui Mihai Şora cu care întreţine şi astăzi o relaţie paideică vie, de tipul maestru – discipol, în orizontul căreia, cum spunea Constantin Noica, nu se ştie cine dă şi cine primeşte.

Emisiunea va releva, deopotrivă, noi faţete ale gândirii lui Mihai Şora cât şi ideea unei continuităţi de gând filosofic în cultura noastră, fapt ce pare a contrazice previziunea sumbră a lui Emil Cioran că românii sunt blestemaţi să reia, cu fiecare generaţie, totul de la capăt.

Aştept cu interes şi opiniile dvs. la cunoscutele telefoane ale RRC. Puteţi, fireşte, să vă exprimaţi opiniile şi pe blogul emisiunii Izvoare de filozofie.



duminică, 20 noiembrie 2011

Ediţia din 26 nov. IN HONOREM. Filosoful Mihai Şora împlineşte 95 de ani

Invitat: Mihai Şora

Seniorul filosofiei româneşti, domnul Mihai Şora, a împlinit pe 7 noiembrie 95 de ani de viaţă. Călător printre generaţii, filosoful Mihai Şora este ultimul reprezentant al Şcolii lui Nae Ionescu. I-a cunoscut şi s-a bucurat de preţuirea şi prietenia unor mari personalităţii interbelice: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Alexandru Dragomir, nume deja clasicizate în cultura noastră.

După o şedere de aproape un deceniu în Franţa şi după un debut parizian fulminant în 1947 cu o lucrare recomandată spre publicare de Étienne Gilson, Du Dialogue intérieur apărută la celebra editură Gallimard (lucrarea tradusă în limba română abia în 1995 cu titlul Despre dialogul interior – Fragment dintr-o antropologie metafizică), filosoful Mihai Şora, revenit în ţară, a tăcut apoi timp de 31 de ani. O tăcere publică autoimpusă, dar plină de tâlc şi speranţă. În tot acest timp, se întâlneşte, uneori zilnic, cu filosoful clandestin Alexandru Dragomir, fost student şi doctorand al lui Heidegger, cu Constantin Noica şi cu aţi intelectuali neaserviţi puterii, citeşte, meditează şi proiectează structura unui model simfonic de gândire pe care-l va face public începând cu lucrarea Sarea pământului din 1978.

De atunci, Mihai Şora a captat constant, printr-o serie de lucrări de mare profunzime, conferinţe, studii şi interviuri, atenţia publicului iubitor de reflecţie şi gândire speculativă, în vreme ce vocile autorizate ale profesioniştilor filosofiei susţin că gândirea acestuia a propus noi itinerarii de explorare filosofică a lumii. În prezentul punctual, Mihai Şora este perceput de o serie de tinerii filosofi ca un veritabil maestru îndrumător, iar proiectele actuale ale domniei sale probează ideea că tinereţea nu este o chestiune de vârstă.

Ediţia din 26 noiembrie a Izvoarelor de filozofie este dedicată în întregime sărbătorii celor 95 de ani de viaţă împliniţi de seniorul filosofiei româneşti, domnul Mihai Şora.


luni, 7 noiembrie 2011

Ediţia din 12 nov. Minor şi major în cultura filosofică. Investigaţii filosofice în scrieri nefilosofice


Invitat: acad. Alexandru Surdu

Apariţia filosofiei în câmpul culturii noastre a produs o serie de mari nedumeriri. Între acestea, relaţia filosofiei cu sursele sale nefilosofice, în mod special cu formele culturii orale tradiţionale, a creat perplexităţi teoretice semnalate încă de C. Noica într-o serie de interogaţii: ce facem cu „materialul” românesc de reflecţie, cu formele nefilosofice de înţelepciune românească? Diversele forme de înţelepciune pot fi considerate un fel de acte de filosofare, în ciuda faptului că filosofia, în calitatea ei de întrebuinţare universală a minţii, şi-a produs odată cu vechii greci atât forma cât şi conţinutul?
Noica, se ştie, nu doar că a dat un răspuns personal acestor interogaţii, dar a trasat şi aliniamentele unui program hermeneutic de cercetare filosofică a "materialului" nefilosofic românesc.
Care este stadiul actual al acestor cercetări hermeneutice? Ediţia din 12 nov. a întâlnirii noastre pe calea undelor îşi propune să răspundă la această întrebare, plecând de la o serie de lucrări recente semnate de academicianul Alexandru Surdu, Preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române, directorul Institutului de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române.