joi, 28 aprilie 2016

Ediția din 29 apr. 2016 Dumnezeul filosofilor și Dumnezeul credinței. Perspective filosofice și teologice actuale

Dezbaterea din această zi de vineri, „Vinerea Patimilor”, aduce în prim plan tensiunile cognitive dintre filosofie și teologie (cunoaștere rațională și „trezire” mistică), plecând de la opiniile exprimate de către Blaise Pascal și Friedrich Nietzsche, nume des asociate cu scopul de a ilustra ideea că zbuciumul nostru sufletesc, frământat continuu de corelații opozitive, își are izvorul în felul în care ne raportăm, prin trăire, la Dumnezeu.
Cum putem corela experiența mistică pe care Blaise Pascal a avut-o în ziua de luni 23 nov. 1654 – experiență consemnată într-un petic de hârtie descoperit, la moartea sa, în căptușeala unei haine - „De la ora zece şi jumătate seara şi până la douăsprezece şi jumătate, noaptea. Foc. Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob, nu al filosofilor şi savanţilor. Certitudine. Certitudine. Sentiment. Bucurie. Pace. Dumnezeul lui Iisus Hristos, cu acele cuvinte înspăimântătoare, care elimină orice speranță, rostite de Nietzsche, în Cartea a treia, fr. 127, din Știința voioasă: „Dumnezeu a murit! Dumnezeu rămâne mort! Și noi l-am ucis! Cum să ne consolăm, noi,ucigașii ucigașilor?
În ce sens Dumnezeul lui Iisus Hristos în care crede creştinul este diferit de Dumnezeul filosofilor şi savanţilor despre care vorbeşte şi Pascal în lumina viziunii pe care a avut-o? Cum mai putem vorbi despre Dumnezeul cel viu, ca prezenţă morală în conştiinţa credinciosului, în condițiile în care practicile profane de viață, dominate de calcul și concurență nemiloasă, suverane în viața cotidiană, par a îndreptăți opinile lui Nietzsche?
Sunt întrebări la care va încerca să răspundă tânărul filosof și teolog Laurenție Gheorghe, invitatul ediției din această săptămână a Izvoarelor de filosofie. Cu o formație interdisciplinară, absolvent a două masterate, Studii Europene și Drept Comunitar, respectiv, Filosofie Moral-Politică și posesorul unei duble licențe, filosofie și teologie, dl Laurenție Gheorghe este dr. în filozofie și, actualmente, asistent universitar la Facultatea de filosofie a Universității din București.

Inregistrarea dezbaterii se află la adresa de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/29_aprilie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_dumnezeul_filosofilor_si_dumnezeul_credintei_perspective_filosofice_si_teologice_actuale-48779



luni, 18 aprilie 2016

Ediția din 22 aprilie. Adevăruri despre… adevăr. Explorări recente în filosofia analitică

În multe privințe, filosofii seamănă cu viticultorii care sunt nevoiți să toarne vinul nou în sticle vechi, din moment ce sunt constrânși să „introducă” noi și noi experiențe de viață în vechi concepte și categorii filosofice, majoritatea moștenite de la vechii greci. Dramatismul unei astfel de situări, ascunse la prima vedere, devine manifest, de pildă, atunci când filosofii vor să deslușească natura adevărului care, paradoxal, se ascunde tot mai bine pe măsură ce este cercetat.
Căci, cum putem vorbi adevărat despre…adevăr din moment ce sensurile lui sunt multiple și contradictorii. Dincolo de faptul că încă nu avem răspunsuri satisfăcătoare la întrebările clasice: „ce este adevărul”? „cum ajungi la el”? „ce faci cu el după ce l-ai găsit”?, astăzi vorbim despre mai multe experiențe ale adevărului și, greu de acceptat, despre tipuri sau genuri de adevăr care sunt între ele…incomensurabile. Nu doar știința, arta ori religia își revendică un adevăr propriu, ci și noi înșine avem convingerea de nestrămutat că deținem un set de adevăruri personale, doar ale noastre, pe care le-am dobândit din experiență proprie și, deseori, prin suferință.
Prin urmare, adevăr sau adevăruri? Ce mai reprezintă adevărul în contextul atâtor adevăruri? Suntem în căutarea unui adevăr despre care nu știm încă nimic sau explorăm o miraculoasă predeținere a lui, cum susținea cândva Platon și, mai recent, Heidegger, despre care știm intuitiv, dar fără să-l cunoaștem explicit?  
Sunt întrebări pe care le vom adresa invitatului ediției din această săptămână, d-lui Sorin Costreie, lector univ. dr., prodecan al Facultății de filozofie editorul unui incitant volum apărut în limba engleză, Meaning & Truth, coordonat împreună cu prof. univ. dr. Mircea Dumitru, care pune la dispoziția noastră rezultatele unor cercetări sistematice realizate de o echipă interdisciplinară, într-un proiect de tip POSTDRU, pe tema corelației dintre semnificație și adevăr.

                                                    Invitat: lector. univ. dr. Sorin Costreie
Înregistrarea emisiunii se afla la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/22_aprilie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_adevaruri_despre_adevar_explorari_recente_in_filosofia_analitica-48176 

miercuri, 13 aprilie 2016

Ediția din 15 aprilie 2016 În drum spre societatea cunoașterii și învățării. Reflecții filosofice și paideice


Pe măsură ce privirea noastră este îndreptată către viitor, descoperim nu de puține ori, că înaintașii noștri posedau deja ceea ce noi vrem să inventăm. Iar acest fapt se verifică ori de câte ori proiectăm noi și noi modele educaționale și încercăm, așa cum făceau vechii greci prin intermediul unui termen intraductibil și miraculos, „paideia”, să unificăm într-un tot indivizibil al personalității omenești cultura și educația. Căci, așa cum arată și cunoscutul filosof al culturii Bernard Valade, noi astăzi păstrăm încă viu, în toate proiectele de reformă educațională europeană, idealul paideic grecesc în ciuda faptului că în loc de „paideia” avem la dispoziție o serie întreaga de cuvinte latine substitute ce trimit gândul la cultură și educație: eruditio, studia, educatio, doctrina, disciplina, litterae, humanitas etc.
            Dar care sunt căutările românilor, de ieri și de azi, în privința remodelării și reinventării vechiului ideal paideic menit să producă noua alianță, atât de dorită, între cultură și educație? Ce pozitie a fost rezervată filosofiei în formarea noii personalități umane care se îndreaptă către societatea cunoașterii și învățării? Ce lecții ne-a transmis tradiția noastră internă în acestă privință și în ce măsură trebuie să integrăm și experiența altor țări preocupate de atingerea acestui ideal paideic în care educația și cultura sunt concepute într-o unitate indivizibilă? Cum trebuie să privim actualele proiecte educaționale care pun accent doar pe formarea de competențe neglijând voit, pare-se, factorii formativi și educaționali?
            Sunt întrebări la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, plecând de la cercetările realizate, în ultimele două decenii, de cunoscutul filosof Ionuț Isac, cercet. șt. gr. I, la Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române. 
Invitat: cercet. șt. dr. gr. I Ionut Isac 

Înregistrarea emisiunii este la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/15_aprilie_2015_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_in_drum_spre_societatea_cunoasterii_si_invatarii_reflectii_filosofice_si_paideice-48047


miercuri, 6 aprilie 2016

Ediția din 8 aprilie 2016 Universitatea în era digitală. Abordări interdisciplinare: de la filosofia educației la filosofia informației

Generalizarea tehnologiilor digitale care au cuprins toate practicile noastre de viață, inclusiv cele legate de învățământul superior, ne constrânge să regândim și să redefinim marile idei în jurul cărora s-a coagulat întreaga cultură europeană modernă.
Între acestea, ideea de „universitate” pare a fi de prim plan, din moment ce „tehnologiile textului”, centrale în configurarea clasică a acestei idei, încep treptat să fie înlocuite de tehnologiile care generează răspunsuri automate la întrebări ce necesitau altădată un impresionat travaliu de căutări și de evaluări critice.
Actualmente, sub presiunea tehnologiilor digitale, asistăm la o substituire a sarcinilor „standard” ale universității clasice, cum ar fi cele legate, de pildă, de formare a unei gândiri reflexive și critice? Se vor accentua în viitor, cu precădere, sarcinile de cercetare, de producere a noului și de formare a unor absolvenți cu calificări înalte, în dauna cunoscutelor sarcini culturale, educaționale și civice ale universității de azi? Proiectele recente de universități antreprenoriale ori de universități deschise, la care trebuie să adăugăm ofertele învățământului la distanță – ce implică cursuri și examene online susținute de platforme digitale și  profesori virtuali etc.  - reprezintă un răspuns la provocările tehnologiilor digitale?
Vom fi însoțiți în acest periplu interogativ și exploratoriu de către dna Lavinia Marin, tânără cercetătoare cu o formație interdisciplinară remarcabilă. Astfel, domnia sa a dobândit o primă licență în inginerie, la Universitatea Politehnică din București,  cu specizarea Imagini, Forme și Inteligență Artificială. A urmat și absolvit apoi cursurile de licență și masterat oferite de Facultatatea de Filosofie a Universității din București, specializarea Filozofie Teoretică. Și-a continuat studiile de filozofie la Universitatea din Uppsala, Suedia și Universitatea Göttingen, Germania și a dobândit o diplomă comună de masterat în Euroculture. Este doctor în filozofie cu o lucrare susținută, la Facultuatea de Filosofie a Universității din București, în domeniul filosofiei informației. În sfârșit, domnia sa pregătește un al doilea doctorat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea Catolică din Leuven, Belgia.
 
Invitat: dr. Lavinia Marin 
Inregistrarea emisiunii se afla la adresa de mai jos: 
http://www.radioromaniacultural.ro/8_aprilie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_universitatea_in_era_digitala-48039