Ediția din 16 Decembrie: Între filosofie și fantezie. Povestirile filosofico-fantastice ca gen literar și filosofic

Se spune adesea că filosofia se găsește în toate locurile și formele. Există o filosofie a cotidianului, o filosofie a științei, o filosofie a religiei și exemplele pot continua. De multe ori însă, filosofia și-a găsit sălaș în literatură, fie la modul propriu, fie prin exegeză. Acesta este și motivul pentru care dialogurile platonice sunt considerate, în același timp, atât texte filosofice, cât și opere literare. Totodată, acest fapt explică și apetența filosofilor pentru comentariul literar, de la interpretările antice la poemele homerice, până la textele heidegeriene despre poemele lui Hölderlin.

Mai rar însă, se întâmplă ca genuri literare propriu-zise să se formeze în jurul filosofiei și să aibă, în mod explicit, din capul locului, un miez filosofic. Un exemplu de astfel de gen literar sunt „povestirile filosofico-fantastice”, un termen patentat de cunoscutul filosof al culturii și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, care desemnează o categorie de proză scurtă ce își propune să expună narativ nuclee filosofice de idei privitoare la condiția umană și la societatea contemporană în genere. 

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre puterea literaturii de a face filosofia, în același timp, mai accesibilă minții contemporane și mai expresivă. Pretextul acestei discuții este apariția de curând, la nou înființata editură Contmplatio, a volumului „Antiregele și alte povestiri filosofico-fantastice”, semnat de Horia Vicențiu Pătrașcu.

Invitatul nostru de vineri din studioul Radio România Cultural va fi chiar autorul acestui volum, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București. Autor de multiple studii filosofice în domeniile filosofiei românești și filosofiei culturii, dar și de cărți de specialitate, precum de volume literare, invitatul nostru este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți filosofi și eseiști din cultura noastră. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 decembrie: Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
        

    Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 decembrie: Incursiuni în filosofia românească. Nae Ionescu și noua generație interbelică.

Din multe puncte de vedere, perioada interbelică a fost „epoca de aur” a filosofiei românești. Caracterizată de o efervescență culturală fără precedent, în această perioadă s-au format și au activat unele dintre cele mai importante nume ale gândirii autohtone, printre care îi enumerăm pe Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Vasile Băncilă sau Mircea Vulcănescu. 

Toți aceștia însă au în comun faptul că au fost formați în spiritul gândirii lui Nae Ionescu, o gândire vie, care a fascinat, prin originalitatea ei, întreaga lume culturală interbelică. Având o personalitate carismatică, Nae Ionescu a marcat gândirea filosofică românească atât prin dezvoltarea curentului numit trăirism, după cuvântul german Lebensphilosophie, cât și prin coagularea în jurul său a unui grup format din cei mai influenți gânditori interbelici, care formează așa numita „noua generație interbelică”. Cu toate acestea, gândirea sa, prezentată în special în formă de prelegeri orale și cursuri universitare, a rămas puțin studiată după anii 1990, chiar dacă editarea și publicarea operelor lui Nae Ionescu a început chiar la scurt timp după moartea sa, în anul 1940.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale, vă propunem o dezbatere despre rolul și influența gândirii lui Nae Ionescu asupra culturii române. Care sunt elementele de originalitate ale gândirii sale? Putem vorbi despre un sistem filosofic la Nae Ionescu? Care sunt principalele coordonate ale acestuia? De ce gândirea sa mai este relevantă și în vremurile noastre?

            Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București, specialist în filosofie românească, filosofia artei, estetică și filosofie germană modernă.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro                                                                                                                      

Realizator: Cornel-Florin Moraru