sâmbătă, 30 iulie 2011

Ediţia din 6 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VI)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a şasea secvenţă sonoră – Şcoala maioresciană. Consolidarea tradiţiei europene în practici filosofice interculturale - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Urmărind acest episod veţi constata, pe de o parte, că prin operele reprezentanţilor principali ai şcolii maioresciene, P. P. Negulescu, Ion Petrovici, Mircea Florian, Nicolae Bagdasar, Tudor Vianu, orientările fundamentale ale gândirii europene sunt proprii şi filosofiei româneşti. Astfel, practicarea consecventă a unei filosofii inspirată după modelul ştiinţei – în fond liantul care ne permite să gândim într-o unitate metodologică opere filosofice diverse izvorâte din forţa de creaţie a unor personalităţi inconfundabile – ţine atât de o dominantă majoră a filosofiei europene cât şi de una a filosofiei româneşti.
Pe de altă parte, veţi remarca faptul memorabil că de acum putem vorbi de o serie de contribuţii filosofice şi chiar priorităţi ideatice internaţionale aparţinând gândirii româneşti, fapte cultural-valorice înregistrate în tradiţia reflexivă europeană a vremii şi consemnate şi astăzi în dicţionare şi lucrări de istoria filosofiei europene. Mai mult decât atât, gânditorii aparţinând şcolii maioresciene aparţin de facto comunităţii filosofice europene, fiind invitaţi să-şi expună propriile lor idei în universităţi străine, cu tradiţii filosofice majore, sau să modereze mari evenimente filosofice internaţionale etc. semn ca Europa nu era undeva „afară”, ci „înăuntru”, la noi acasă.


sâmbătă, 23 iulie 2011

Ediţia din 30 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (V)

Invitat: conf. unv. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a cincia secvenţă sonoră – C. Rădulescu-Motru. Constituirea modelului standard al filosofiei româneşti ca practică interculturală - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
În acest episod vom vorbi, într-o încercare de profil, despre C. Rădulescu-Motru (1868-1957), o personalitate ce a dominat cugetarea românească din prima jumătatea a secolului al XX-lea, un gânditor de numele căruia se leagă, între multiple fapte de cultură, şi constituirea modelului standard al filosofiei româneşti ca practică interculturală.
Care sunt elementele constitutive ale acestui model de filosofare? Cum participă, din interior, cugetarea românească, prin opera lui C. Rădulescu-Motru, la problematica şi dialogul dintre marile culturi filosofice europene? În ce sens ideea de „personalism energetic” propusă de C. Rădulescu-Motru este o reconstrucţie filosofică originală şi o contribuţie semnificativă în cadrul personalismului european? Ce valoare europeană actuală posedă teoria vocaţiei propusă de gânditorul român?
Sunt câteva dintre întrebările asupra cărora se concentrează întâlnirea noastră din această saptămână pe calea undelor, pe care o dedicăm în întregime celui care a fost numit, cu toata îndreptăţirea, cum veţi remarca urmărind şi acest episod, „patriarhul filosofiei româneşti”.



sâmbătă, 16 iulie 2011

Ediţia din 23 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (IV)



Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica


Difuzăm în această ediţie cea de-a patra secvenţă sonoră – Performanţe ale cugetării româneşti în secolul al XIX-lea – din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
Vă propunem acum o radiografie a primelor performanţe europene ale gândirii româneşti realizate de pe platforma modelului intercultural asimilat, în mod organic de filozofia românească, mai ales din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest episod sunt invocate, într-o încercare de profil intelectual, nume de mari personalităţii culturale cu deschidere enciclopedică, dar şi cu contribuţii filosofice incontestabile, Titu Maiorescu, Vasile Conta. B. P. Hasdeu. A. D. Xenopol, pentru a demonstra că din a doua jumătatea a secolului al XIX-lea gândirea românească participă cu sugestii şi chiar cu soluţii proprii la dialogul filosofic european. Românii în această perioadă, pentru a ne reaminti spusele lui Mircea Vulcănescu, au început în ordine ideatică şi metodologică să dea lumii Vest europene înapoi, cu o dobândă generoasă, ceea ce au împrumutat cultural şi intelectual încă din zorii modernităţii noastre.

marți, 12 iulie 2011

Ediţia din 16 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (III)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a treia secvenţă sonoră - Descoperirea Europei din noi. Limba română vorbeşte filosofic - a serialului radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
În acest episod vom încerca să recompunem datele gândirii româneşti din secolul al XVIII-lea, perioadă istorică în care se produc o serie de modelările filosofice ale limbii române, iar cultura reflexivă românească descoperă, pentru a folosi o metaforă sugestivă, Europa din noi.


sâmbătă, 2 iulie 2011

Ediţia din 9 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (II)


Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a doua secvenţă a serialului ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.
În acest episod vom încerca să propunem un traseu de înţelegere a uneia dintre cele mai controversate probleme legate de cultura noastră filosofică. Când şi cu cine începe filozofia românească? Început sau începuturi?