marți, 30 aprilie 2024

Ediția din 3 mai 2024: „...Calea, Adevărul și Viața”. Coordonate filosofice ale gândirii creștine



Pentru această săptămână, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vă propunem o incursiune în filosofia religiilor, pentru a vedea modul în care conceptele și coordonatele de gândire ale filosofiei grecești antice au fost preluate și, totodată, transformate, de filosofia creștină a Antichității târzii și Evului Mediu. 

Este recunoscut faptul că secolele de început ale erei noastre au fost marcate de dezbateri intelectuale intense între curentele filosofice ale vremii și creștinism, un curent emergent de gândire care, pentru logica tradițională greacă, propunea o schimbare radicală a modului de raportare la concepte și valori. De la ideea creației din nimic – o imposibilitate logică pentru gândirea antică –, până la accesarea adevărului prin intermediul unei „logici a inimii”, mai degrabă decât cu ajutorul regulilor, deja clasice, ale logicii aristotelice, creștinismul a constituit, încă de la începuturile sale, un scandal pentru mintea filosofilor antici. 

Cu toate acestea însă, privind la vocabularul folosit de filosofii creștini, putem regăsi – dincolo de schimbarea de poziție spirituală și de viziune asupra lumii – aceleași concepte folosite de gânditorii greci. Cu ce se diferențiază ideea de „cale” de la Parmenide și din gândirea orientală de „Calea” despre care se vorbește în Biblie? Cum s-a schimbat raportarea la adevăr la trecerea de la filosofia neoplatonică la creștinism? Care sunt diferențele dintre era înțeleasă noțiunea de viață înainte și după apariția gândirii creștine? 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Ioan Dura, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, unde predă cursurile de „Istoria și Filosofia Religiilor”, „Strategii de Dialog Interreligios” și „Istoria Filosofiei”. Publicațiile sale și activitatea sa de cercetare, explorează teme, precum: teologia comparată a religiilor, filosofia greacă antică, relația dintre secularizare și creștinism, toleranța religioasă, filosofia indiană (Advaita Vedanta), dialogul interreligios. Totodată, invitatul nostru este coordonatorul seriei de conferințe și seminarii internaționale „Religie, Cunoaștere, Societate” (https://conferencerks.wixsite.com/event) și al Forumului de Istoria și Filosofia Religiilor din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. A susținut conferințe și prelegeri la universități din Liban, Iran, Vietnam, Slovacia, Marea Britanie, Pakistan, India, Grecia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 23 aprilie 2024

Ediția din 26 aprilie: Costică Brădățan în dialog cu Cornel-Florin Moraru la Izvoare de filosofie - Eșecul ca temă fundamentală a filosofiei

 


Pentru data de 26 aprilie, vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, care-l va avea ca invitat pe celebrul filosof și eseist Costică Brădățan, alături de care vom supune dezbaterii o temă insolită pentru filosofia tradițională: eșecul ca fenomen esențial pentru existența umană.

Chiar dacă nu se încadrează printre subiectele cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi problema timpului sau cea a ființei, raportarea pe care o avem la eșec, susține invitatul nostru, ne definește ca oameni. Ea impune o distanță între noi și lume, precum și între noi și ceilalți semeni ai noștri, care ne poate deschide calea către reflecție lucidă și înțelegere profundă a realității în care trăim. Cum putem înțelege sensul filosofic al eșecului? Care sunt chipurile sub care eșecul se înfățișează de-a lungul existenței umane? De ce este el definitoriu pentru condiția noastră de ființări finite?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom pleca în dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, profesor onorific de filosofie al Universității din Queensland, Australia, coordonatorul unor serii apreciate de cărți filosofice publicate la două edituri de prestigiu internațional (Columbia University Press și  Bloomsbury), precum și autor a multiple eseuri și lucrări filosofice.


Prilejul dezbaterii noastre din această săptămână este apariția de curând, sub egida editurii Spandugino, a primei traduceri în limba română a volumului „Elogiu Eșecului. Patru Pilde de Umilitate”, scris de invitatul nostru și publicat inițial în limba engleză la Harvard University Press în 2023. Este vorba despre o analiză critică și lucidă a dificilei confruntări pe care fiecare dintre noi le avem, mai devreme sau mai târziu, cu diversele ipostaze ale eșecului în viața noastră, care a fost distinsă cu Premiul PROSE pentru Excelență în Filosofie, acordat de Asociația Editorilor americani, și s-a bucurat de recenzii elogioase în cele mai prestigioase reviste internaționale, cum ar fi New York Books Review, Times Literary Supplement, Washington Post, New York Times ș.a.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 17 aprilie 2024

Ediția din 19 aprilie: Kant, la 300 de ani de la naștere. Relevanța gândirii kantiene astăzi


Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la nașterea marelui filosof Immanuel Kant și, pentru a marca acest eveniment, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române organizează, în perioada 22-26 aprilie, Conferința Internațională „Kant 300. Celebrating the 300th Anniversary of Kant’s Birthday”. În cele cinci zile ale conferinței, publicul iubitor de filosofie din România poate asista, în regim online, la peste patruzeci de prelegeri, susținute de unii dintre cei mai importanți experți în gândirea kantiană, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. 

Dintre oaspeții din străinătate, îi putem menționa pe Beatrice Longuenesse (profesor emerit al Universității din New York, SUA), Paul Guyer (profesor emerit al Universității Brown, SUA), Eric Watkins (profesor al Universității din California, SUA) sau Michael Potter (profesor al Universității Cambridge, UK). Dintre invitații români, Mircea Flonta și Ilie Pârvu, ambii academicieni și profesori emeriți ai Universității din București. 

Programul complet al evenimentului și detalii pentru înregistrare puteți găsi pe site-ul Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Cu această ocazie,  în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre modul în care Immanuel Kant a schimbat cursul filosofiei occidentale, despre felul în care lectura operei kantiene s-a schimbat în cele aproape trei secole de la apariție și despre relevanța sa pentru omul contemporan. 


Invitatul nostru din această săptămână este Marius Augustin Drăghici, cercetător științific al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și organizator al evenimentului academic pe care l-am luat ca prilej al discuției noastre. Cu o activitate de cercetare bogată în sfera studiilor kantiene, două volume de autor publicate la edituri naționale de prestigiu - Experimentul rațiunii pure. Deducția kantiană a categoriilor (2010) și Probleme kantiene in epistemologia contemporană (2016) – și peste 40 de articole publicate în reviste de specialitate recunoscute la nivel internațional, dl. Drăghici este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pe filosofia lui Immanuel Kant din România. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 11 aprilie 2024

Ediția din 12 aprilie: La ce bun gândirea critică în lumea contemporană? Educația filosofică în contextul noilor tehnologii digitale


Încă din perioada antică, rolul filosofiei în educația tinerelor generații a fost definit ca fiind unul esențial. Procesul formator al personalității individuale era definit prin excelență ca un proces formator al unui tip de raportare la lume, care pune accentul pe valorile raționalității, gândirii critice și valorilor etice ale unei anumite societăți istorice. Tocmai de aceea, chiar dacă de-a lungul istoriei culturii occidentale valorile societăților s-au schimbat, filosofia, în calitate de disciplină a gândirii raționale, a rămas fundamentul educației de-a lungul Antichității, Evului Mediu și Modernității. 

Odată însă cu apariția mediului digital și a inteligenței artificiale, putem vorbi despre o „criză” a fundamentelor procesului educativ și, prin extensie, o criză a filosofiei înseși. În condițiile în care algoritmii generativi tind să preia din ce în ce mai multe dintre activitățile specifice spiritului uman, cum ar fi creația artistică și literară sau compunerea de texte cu caracter filosofic, merită să redeschidem dezbaterea privitoare la valoarea filosofiei pentru spiritul contemporan în genere, precum și la modul în care mai putem preda filosofie astăzi.

La ce bun filosofia în epoca inteligenței artificiale? Cum putem folosi tehnologia ca aliat în dezvoltarea gândirii critice? Care sunt principalele provocări aduse de noile tehnologii educației filosofice?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 4 aprilie 2024

Ediția din 5 Aprilie: De la etică la estetică. Despre multiplele sensuri ale autenticității

Dintre conceptele tradiționale ale filosofiei, cel de autenticitate este unul dintre cele mai studiate și criticate noțiuni, mai ales în contextul gândirii contemporane. Dincolo însă de studiile tehnice ale filosofiei, în cultura de masă a vremii noastre, avem de-a face cu o adevărată „industrie a autenticității”, concretizată prin workshop-uri, cărți de dezvoltare personală, conferințe motivaționale ș.a.m.d. Ca urmare a acestui fapt, există o aparentă diluare a sensurilor noțiunii de autenticitate, care  reclamă o continuă reconsiderare, în cadrele filosofiei actuale, a acestei probleme.

Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre multiplele sensuri ale autenticității, proiectate în diferitele domenii ale filosofiei, de la cel al limbajului, până la cel a existenței, de la etică la estetică. Cum putem gândi autenticitatea din perspectivă estetică? Care este legătura dintre sensul etic-existențial al autenticității și cel estetic? Cum putem gândi o autenticitate a limbajului, care să asigure aderența gândurilor noastre la realitate? 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să schițăm niște răspunsuri, alături de invitatul nostru din această săptămână, Cristian Iftode, conferențiar universitar doctor abilitat al Facultății de Filosofie a Universității din București și autor al unui număr semnificativ de cărți și studii de specialitate, printre care amintim volumele Viața bună. O introducere în etică și Filosofia ca mod de viață. Sursele Autenticității, ambele publicate la Editura Trei. 

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru