marți, 17 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 20 Decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera theta





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Luna aceasta împlinim un an de la prima ediție a Abecedarului și a venit rândul cuvintelor filosofice care încep cu litera theta să fie analizate pentru a regăsi sensurile inițiale ale unora dintre cele mai interesante concepte filosofice. Pe această cale, ne vom aventura în toate domeniile filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie pentru a vedea ce însemna pentru greci  o „teorie” (gr. θεωρία) sau o „teoremă” (gr. θεώρημα), de la ce cuvânt vine ideea modernă de „traumă” și multe alte astfel de delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 20 Decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 11 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 13 Decembrie - Martin Heidegger în limba română. Experiențe ale traducerii ca interpretare



Unul dintre evenimentele editoriale de primă importanță pentru cultura filosofică românească de la acest sfârșit de an este publicarea, la editura Humanitas, într-o primă traducere românească, a volumului semnat de Martin Heidegger și intitulat „Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume, finitudine, singurătate”. Încadrat într-un program susținut de traduceri, acest volum aduce, împreună cu restul operelor lui Martin Heidegger traduse în limba română, una dintre cele mai fascinante gândiri ale secolului XX mai aproape de publicului autohton.
            Fiind adesea considerat un filosof criptic, Martin Heidegger a pus probleme traducătorilor din întreaga lume prin originalitatea limbajului său filosofic și prin modul în care pune limba germană să gândească filosofic. Tocmai de aceea, orice traducere a lui Heidegger în limba română este, în același timp, un act de îmbogățire a limbajului filosofic românesc și un efort de transpunere a gândului filosofic original într-o limba pentru care el, adesea, nu a fost acomodat. Cum arată experiența traducerii unui text heideggerian? Cât de aproape poate fi Heidegger adus de publicul român prin traduceri? Cât din gândul filosofic heideggerian este transparent la traducere?
Acestea sunt principalele întrebări la care ne propunem să reflectăm în discuția de vinerea asta alătruri de traducătorul Conceptelor fundamentale ale metafizicii, Paul Gabriel Sandu, doctor în filosofie, traducător și cercetător în domeniul filosofiei moderne și contemporane. Studiind la București, Tübingen și Freiburg, invitatul nostru a publicat multiple studii academice și a tradus lucrări importante ale unor nume de primă mărime pentru filosofia occidentală, cum ar fi Martin Heidegger, F. W. Schelling și Jürgen Habermas.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 13 decembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 3 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 6 Decembrie - Aporii în gândirea ideii de rău. Perspective filosofice și teologice




Ideea de bine a fost gândită, încă de la Platon, ca idee supremă la care mintea noastră se raportează și care determină orice acțiune și gând al nostru. În calitate de valoare cardinală, binele este întotdeauna motorul și ținta acțiunilor umane, deoarece toate eforturile din viața cotidiană sunt întreprinse pentru a ne fi bine. Pe de altă parte însă, după cum spune zicala, „drumul spre Iad este pavat cu intenții bune”, ceea ce ar face răul, într-un anume fel, tot o specie a binelui.
            De la acest paradox a pornit, în primele secole ale erei noastre, una dintre cele mai importante dezbateri filosofice și teologice privitoare la ideea de rău din istoria culturii europene. În acest clinci ideatic au fost prinse cele mai importante curente filosofice ale vremii, de la neoplatonism, la stoicism, gnosticism și nou formata filosofie creștină. Urmările culturale ale acestei dezbateri au fost de primă importanță pentru cultura europeană, ele dictând, pe de o parte, traiectoria de gândire a creștinismului de-a lungul întregului Ev Mediu și, pe de alta, etica filosofică modernă.
Pentru data de 6 decembrie vă invităm să redeschidem, cu ocazia sărbătoririi Sf. Nicolae, această dezbatere capitală pentru teologia creștină și pentru filosofie totodată. Care este felul de existență al răului? Este el o simplă privație a binelui? Cum ajungem să facem răul? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem, alături de invitatul nostru din această săptămână, Petru Molodeț, filolog clasicist, doctorand al Universității din București și al École Pratique des Hautes Études cu o cercetare doctorală având titlul Gnoza în dezbaterea culturală a secolului II după Iisus Hristos. Studiu de caz: conflictul hermeneutic între Irineu de Lyon și școala gnostică valentiniană.
Pe lângă doctorat, Petru Molodeț mai activează ca traducător și redactor al comisiei patristice, unde lucrează la prima traducere în limba română a operei Împotriva Ereziilor. Combatere și răsturnare a gnozei cu nume mincinos, semnată de Sfântul Irineu de Lyon, din care primele trei volume au fost deja publicate.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, 06 decembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .