Ediția din 27 mai 2016, O viață dedicată filosofiei. Convorbire cu profesorul și filosoful Mircea Flonta (II)

În această ediție difuzăm cel de-al doilea episod din convorbirea realizată cu filosoful și profesorul Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre gânditorii reprezentativi ai vremurilor noastre. Inspirat din conținutul recentului volum Drumul meu spre filozofie, apărut la Editura Humanitas, cel de-al doilea episod al convorbirii relevă mecanismele de dominație, autoritate și control exercitate de regimul comunist, în perioada anilor 1945-1989, asupra învățământului filosofic și umanist românesc. 

Invitat: prof. univ. dr. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române
Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/27_mai_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_o_viata_dedicata_filosofiei_convorbire_cu_profesorul_si_filosoful_mircea_flonta_ii-50317

Izvoare de filosofie, O viață dedicată filosofiei. Convorbire cu profesorul și filosoful Mircea Flonta difuzata în cinci ediții succesive

         Emisiunea Izvoare de filosofie vă propune să urmăriți o convorbire realizată cu filosoful și profesorul Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre gânditorii reprezentativi ai vremurilor noastre, pe care o difuzăm în serial începând cu ediția din 20 mai 2016.

Mircea Flonta, fapt unanim împărtășit, este fondatorul școlii analitice de gândire din România, fiind recunoscut ca mentor de gruparea acelor filosofi și cercetători care, în practicarea curentă a muncii lor reflexive, se revendică de la tradiția filosofică inițiată de David Hume și Kant, Frege, Russell, Wittgenstein, Quine, Karl Popper și Thomas Kuhn.

Ca promotor al acestui segment de filozofie teoretică, atât la catedră, timp de peste cinci decenii, cât și prin cercetări întreprinse pe cont propriu, Mircea Flonta a impus în cultura românească o veritabilă linie de gândire și de practică filosofică academică ce privilegiază reflecția sistematică, bazată pe distincții conceptuale și metode riguroase, pe analize și clarificări logice și metodologice, pe argumentare și cercetare critică a limbajului științei și supozițiilor privitoare la marile teme ale filosofiei cunoașterii și a altor domenii filosofice.  

Activitatea la catedră, lucrările de sinteză ale domniei sale, dimpreună cu traducerile din operele fundamentale ale filosofiei moderne și contemporane ( a se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/prof-dr-mircea-flonta/) au avut un rol esențial în menținerea și consolidarea direcției europene a culturii noastre filozofice. Dacă în plan filosofic „Revoluția din 1989” ne-a găsit pregătiți intelectual pentru a relua legăturile cu modul profesionist în care se practică filozofia academică în Occident și SUA, acest lucru îl datorăm, în mare măsură, și activității didactice și de cercetare critică ale profesorului Mircea Flonta.

Domnia sa a publicat de curând la Editura Humanitas volumul Drumul meu spre filozofie, o lucrare document, cu valoare istorică, ce depune o mărturie insolită, plecând de la propriile experiențe de student și profesor, de autor de lucrări și traduceri filosofice, despre ambianța culturală, social politică și ideologică din perioada dominației comunismului în România, perioadă care a afectat profund practicarea filosofiei ca activitate intelectuală liberă și profesionalizată.

Pe de altă parte, valoarea istorică a acestei lucrări este complinită de prezentarea itinerarului intelectual creativ al profesorului Mircea Flonta care a produs, cum arătam, în cele cinci decenii de activitate de cercetare, o veritabilă operă de gândire sistematică și de reflecție critică, contribuind astfel, decisiv într-un anume fel, la reînscrierea culturii noastre reflexive în lumea comunității internaționale a profesioniștilor filosofiei.

Ei bine, plecând de la textul acestui volum de mărturii și, firește, urmărind logica sa internă,  primul episod al convorbirii pe care-o difuzăm în ediția din 20 mai a Izvoarelor de filosofie are, cum veți observa, o remarcabilă valoare istorică, întrucât  profesorul și filosoful Mircea Flonta rememorează radiofonic experiențele trăite din perioada în care a fost student la filozofie, între anii 1951-1955, segment temporal din istoria noastră intelectuală, despre care se păstrează și astăzi o inexplicabilă tăcere.

Inregistrarea emisiunii este postata la adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/20_mai_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_o_viata_dedicata_filosofiei-49476

Ediția din 13 mai 2016 Actualitatea clasicilor. Interpretări (post)moderne ale gândirii lui Aristotel

„Lectura temeinică a clasicilor te ajută să înțelegi nu doar prezentul, cât mai degrabă să anticipezi modul în care se va configura viitorul”.

Sub semnul acestei reflecții aparținând cunoscutului istoric al culturii Henri-Irénée Marou vom plasa dezbaterea din această săptămână, plecând de la o nouă lectură pe care tânărul filosof Cristian Iftode o face gândirii lui Aristotel - în recenta lucrare Aristotel. Problema analogie și filosofia donației, Editura Universității din București - într-o încercare de a tematiza, alături de alte provocări aristotelice, și analogia, adică puterea enigmatică a minții noastre de a sesiza asemănătorul și, în strânsă corelație cu ea, „modul de a visa al umanității”, cum definea George Călinescu, într-un mod metaforic, metafora.

În ce măsură mai putem gândi împreună cu Aristotel și cu marile linii exegetice (post)moderne ale filosofiei sale metafora, adică, cum se exprima Ortega y Gasset: „cea mai mare putere a omului învecinată cu vrăjitoria, acel instrument de creație uitat de Dumnezeu în creaturile sale, tot așa cum chirurgul distrat își uită un instrument în trupul pacientului”? Ne propune Aristotel, firește în reintepretări recente, cum este și cea a filosofului Cristian Iftode, instrumente conceptuale de înțelegere a misterului creației, a producerii noului, inclusiv în filosofie? Ce este mai important în creația filosofică: conceptul sau metafora?

Acestea sunt întrebările în jurul cărora se va coagula dezbaterea din această săptămână pe care o difuzăm, ca în fiecare zi de vineri, între orele 14.00.14.30, în spațiul radiofonic al Izvoarelor de filozofie.

             

Invitat: conf. univ. dr. Cristian Iftode 

Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/13_mai_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_actualitatea_clasicilor_interpretari_postmoderne_ale_gandirii_lui_aristotel-49167

Ediția din 6 mai 2016 Turnirul ideilor. Gândirea lui Leibniz în pagini de corespondență

Cunoașterea și înțelegerea gândirii lui Leibniz este condiționată, fără îndoială, de lectura corespondenței sale impresionante. Leibniz însuși atrăgea atenția asupra acestui fapt afirmând tranșant: „cine nu mă cunoaşte decât din studiile mele nu mă cunoaşte deloc”.

Într-adevăr, căci nu lucrările sale sistematice de filozofie, teologie și logică ne dau imaginea holografică a unui enciclopedist de geniu, cât mai degrabă cele 20.000 de scrisori către şi de la 1.300 de corespondenţi.  

Faptul că Leibniz a fost, în același timp, matematician de mare talent (descoperitorul alături de Newton al calculului infinitezimal) inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog, diplomat și filosof politic aflăm tot din această corespondență întreținută cu cei mai reprezentativi savanți, principi și oameni politici ai lumii în care a trăit. Și tot astfel, aceeași corespondență relevă preocupările lui Leibniz de a concilia știința și credința, de a reface unitatea spirituală a Europei după Războiul de 30 de ani, inclusiv tratativele sale cu marii împărați ai vremii - Ludovic al XIV-lea, Petru cel Mare, Carol al XII-lea, regele Sudiei și împăratul Leopold al Habsburgilor – de a unifica popoarele europene într-o unitate politică, similară Europei Unite de astăzi.

Ei bine, despre proiectul celor șase volume de corespondență care intră în compunerea celor 20 de volume din seria Opere Leibniz, pe care „Societatea Leibniz din România” își propune să le traducă, vom vorbi în emisiunea din această săptămână, ce-l are ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist, Adrian Niță, conf. univ. la Universitatea din Craiova, cercet. șt. la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei și, deopotrivă, Președintele „Societății Leibniz din România”.

 

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/6_mai_2016_planeta_radioizvoare_de_filozofie_turnirul_ideilor_gandirea_lui_leibniz_in_pagini_de_corespondenta-49111