joi, 17 decembrie 2020

Ediția din 18 decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda

 


Pe data de 18 decembrie, în ultima ediție din acest an a Izvoarelor de filosofie, reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Apropiindu-ne încă puțin de jumătatea alfabetului, în această săptămână deschidem dicționarele grecești la litera lambda și facem o incursiune de 50 de minute în domeniile variate ale gândirii antice pentru a recupera sensurile originare unor concepte fundamentale pentru filosofie, cum ar fi cel de logos și de logică.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 18 decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 decembrie 2020

Ediția din 11 Decembrie: Arta ca efort mental și modalitate de cunoaștere. Aspecte filosofice și etice ale practicilor artistice contemporane

             Încă din Antichitate, artiștii și filosofii au observat înrudirea strânsă dintre filosofie și artă, ca două eforturi mentale de a cunoaște și exprima cele mai profunde idei ale minții umane. Este suficient să amintim de exemplul lui Aristotel, care observa, în Etica sa, că excelența într-o artă este echivalentă cu înțelepciunea sau de Leonardo DaVinci, care scria în tratatul său Despre Pictură că această disciplină artistică este, în sensul cel mai pregnant al cuvântului, o formă de filosofare și o știință. În acest sens, arta a fost văzută, de-a lungul istoriei sale, nu doar ca un prilej de delectare, ci și ca o formă de contemplare a ideilor sau ca o formă de teoretizare și de cunoaștere a lumii.

În vremurile noastre însă, arta pare a fi rezervată în mod strict plăcerii personale și delectării individuale. Odată cu diversificarea domeniilor artei și cu apariția artei „de consum”, din ce în ce mai multe practici artistice urmăresc impresionarea publicului cu orice mijloace, uitând și de celelalte roluri pe care arta le-a jucat în societate de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, discuția despre raportul dintre teorie și practică în arta zilelor noastre merită deschisă din nou: Este arta, în mod necesar, și teoretizare a lumii?  Care este rolul teoriei în viața unui artist? Unde putem trage linia de demarcație dintre artă și teorie când vorbim despre grafică digitală și grafica jocurilor pe calculator?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea de vineri seară alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 11 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 decembrie 2020

Ediția din 4 decembrie: Constantin Noica - Istoric al filosofiei și creator de limbaj filosofic românesc

 


Patriotismul se manifestă în multe feluri, dar poate că, pentru filosofi, cel mai patriotic act este acela de a scrie și traduce opere care îmbogățesc cultura română. În această săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, vă propunem o incursiune în opera și gândirea unuia dintre filosofii care și-au lăsat cel mai adânc pecetea asupra filosofiei românești și care, prin receptarea pe care a avut-o dar și prin operele discipolilor săi, are și astăzi un rol central pentru cultura reflexivă autohtonă: Constantin Noica.

Filosof, traducător de marcă și publicist, Constantin Noica este una dintre figurile centrale ale culturii românești inter- și post-belice. De numele lui sunt legate unele dintre cele mai citite lucrări de filosofie românească – cum ar fi Devenirea întru ființă și Scrisorile despre logica lui Hermes – dar și traducerea operelor fundamentale ale unora dintre cei mai importanți gânditori ai istoriei filosofiei, cum ar fi Platon, Aristotel, René Descartes sau Immanuel Kant. Fiind unul dintre puținii filosofi români despre care s-ar putea spune că a întemeiat o școală filosofică, Constantin Noica este un punct cardinal pe harta gândirii filosofice autohtone și, în același timp, o punte de legătură cu cultura filosofică universală. 

De ce mai trebuie citit Noica astăzi? Care au fost contribuțiile sale fundamentale? De ce noua generație de cercetători și iubitori ai filosofiei au nevoie de o ediție critică a operelor noiciene?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămână aceasta, cu prilejul demarării unui proiect editorial de anvergură din partea editurii Humanitas, care își propune publicarea unei ediții critice și complete a operelor lui Constantin Noica.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural se va afla, pentru a ne ghida prin meandrele gândirii și operei noiciene, chiar editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie, specialist în istoria filosofiei și științei moderne și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei, ambele din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 4 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 26 noiembrie 2020

Ediția din 27 noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa

 


 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 27 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 noiembrie 2020

Ediția din 20 noiembrie În căutarea dionisiacului. Friedrich Nietzsche și filosofia trupului

 

Trupul este o entitate pe cât de evidentă, pe atât de paradoxală, care a constituit, de-a lungul timpului, tema reflecțiilor multora dintre filosofii europeni. Deși ne purtăm tot timpul trupul cu noi, foarte rar devenim pe deplin conștienți de el. Deși ne menține în viață, el este văzut mai degrabă ca un „vehicul al sufletului”, ca un accesoriu al existenței. Deși ne oferă posibilitatea de a fi văzuți, considerăm că adevărata noastră personalitate se află dincolo de aparențele trupești.  

Gândit încă din filosofia clasică grecească în opoziție cu sufletul, ca un fel de temniță a acestuia, trupul a fost, aproape întotdeauna, termenul secund într-o logică ce privilegia idealitatea în fața corporalității și invizibilul în detrimentul vizibilului. Cu un statut filosofic privilegiat, ideea de suflet a concentrat eforturile și puterea de reflecție a filosofilor până târziu în epoca modernă, găsindu-și criticul abia în zorii secolului trecut, în persoana lui Friedrich Nietzsche. Cum putem gândit filosofic ideea de trup? Care sunt raporturile reale pe care acesta la întreține cu ceea ce filosofii numesc „conștiință”? Cum putem recupera ideea de trup din punct de vedere filosofic și cum schimbă această recuperare  filosofia însăși?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această săptămână alături de Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică. Cu o teză doctorală cu tema „Friedrich Nietzsche și metamorfozele esteticului în conștiința europeană modernă”, invitatul nostru are mai multe articole de cercetare care problematizează problema corporalității în filosofie și impactul acesteia asupra esteticii.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 20 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 12 noiembrie 2020

Ediția din 13 Noiembrie: Consilierea filosofică și restaurarea ființei umane. Incursiune în practica filosofică

 


Încă din Antichitatea greacă, odată Socrate, filosofia s-a definit ca un fel de „medicină pentru suflet”, al cărei scop este acela de a oferi acea „pace sufletească” atât de căutată de fiecare dintre noi, scop pe care și l-a păstrat de-a lungul întregului Ev Mediu Creștin. Odată cu venirea modernității însă, filosofii s-au exilat, încetul cu încetul, în „turnul lor de fildeș” și filosofia a devenit, în mare parte, o disciplină academică, în căutare de legitimitate științifică și în căutarea unui adevăr obiectiv.

 De câteva decenii însă, această situație pare a se schimba. La nivel mondial, se poate observa o revenire a filosofiei la dimensiunea practică pe care o avea în Antichitate prin consilierea filosofică și alte practici similare. Cum era și normal, nici cultura noastră nu a rămas străină de reîntoarcerea filosofiei către practică. Această tendință este vizibilă, de ceva vreme, și în cultura română, unde Consilierea filosofică dobândește din ce în ce mai mulți adepți, atât în rândul filosofilor profesioniști, cât și în cel al oamenilor de rând. Ce este consilierea filosofice? Cum se desfășoară ea si Cum ne poate ajuta ea în viața de zi cu zi? 


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de săptămâna aceasta alături de invitatul nostru, Sandu Frunză, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și consilier filosofic. Fiind autor a multiple studii și cărți privitoare la domeniul practicii filosofice și al filosofiei practice, invitatul nostru din este, la ora actuală, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai filosofiei din țara noastră.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 13 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 4 noiembrie 2020

Ediția din 6 noiembrie: Un alt mod de a face filosofie în contemporaneitate. Theodor Adorno și Dialectica negativă

 

            Este recunoscut faptul că, în momentele de criză, gândirea filosofică tinde să se reconfigureze radical și să creeze noi metode de a gândi, capabile să surprindă prejudecățile și asumpțiile implicite ale felului în care noi gândim în mod natural, dar și a modurilor în care tradiția filosofică și-a format discursul de-a lungul timpului.

            Un astfel de moment de criză și de redefinire al filosofiei a avut loc în secolul al XX-lea, care este un secol al reconsiderării radicale a fundamentelor pe care filosofii și-au bazat gândirea de-a lungul istoriei. Pe lângă formarea celor două mari direcții ale filosofiei contemporane – filosofia continentală și cea analitică – acest secol mai este caracterizat, însă, și de demersuri radicale care nu au avut, până acum, o circulație largă în cultura reflexivă română. Unul dintre aceste demersuri este cel al gândirii lui Theodor Adorno, filosof de primă importanță al culturii germane inter- și post-belice, al cărui nume este asociat celebrei Școli de la Frankfurt, unde regăsim și alte nume sonore ale gândirii contemporane, cum ar fi Walter Benjamin, Jürgen Habermas sau Herbert Marcuse.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vom încerca să facem o incursiune în gândirea adorniană, pentru a vedea care sunt mecanismele prin care, înaintând prin negații, putem ajunge la înțelegerea temelor filosofice cele mai abstracte, cum ar fi problema ființei, în jurul căreia s-a constituit ontologia, cea a libertății, în jurul căreia s-a constituit etica și cea a timpului, în jurul căreia s-a constituit filosofia istoriei.


            Ca invitat al Izvoarelor de filosofie îl vom avea pe Christian Ferencz-Flatz, doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare „Alexandru Dragomir” și profesor asociat al Universității Naționale de Artă teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția la finele anului trecut, la editura Tact, a primei traduceri în limba română a lucrării „Dialectica Negativă” semnată de Theodor Adorno, una dintre operele fundamentale ale gândirii contemporane, traducere semnată chiar de invitatul nostru.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 6 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 29 octombrie 2020

Ediția din 30 octombrie: Un spirit enciclopedic al esteticii românești. Matila Ghyka: Profil de personalitate


Într-o epocă a specializării excesive și a împărțirii cunoașterii pe domenii din ce în ce mai restrânse, este bine să ne reamintim faptul că, de-a lungul istoriei culturii omenești, schimbările de paradigmă au fost aduse în special de spiritele enciclopediste. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o discuție despre viața, personalitatea și opera unuia dintre cei mai influenți gânditori și esteticieni români pe plan internațional, un spirit cu accente renascentiste, prins în timpuri postmoderne. 

Este vorba despre Matila Ghyka, strănepotul ultimului domnitor al Moldovei dinaintea Unirii Principatelor, Grigore al V-lea Ghica, un gânditor complex a cărui existență întrece chiar și cele mai fanteziste scenarii de film. Fiind la bază inginer de marină, Matila Ghyka a avut și o carieră diplomatică impresionantă, dar și o viață academică demnă de invidiat: profesor la Școala de Ofițeri de Marină de la Constanța și profesor la Universitatea Californiei de Sud, unde a predat filosofie, semantică și estetică. 


În operele sale filosofice, Matila Ghyka a îmbinat gândirea antică de sorginte pitagoreică a lui Platon și a neoplatonicilor cu știința începutului de secol XX, pentru a produce una dintre cele mai insolite sisteme de gândire estetico-epistemologică din cultura occidentală. Acest fapt este dovedit chiar de receptarea scrierilor sale, care au influențat artiști de renume, cum ar fi pictorul Salvador Dali, regizorul Peter Brook sau celebrul arhitect Charles-Edouard Jeanneret-Gris, cunoscut sub numele de Le Corbusier.

Pentru a ne ghida în această odisee prin fascinanta lume a lui Matila Ghyka, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Vasile Cornea autorul primului studiu extins despre viața, cariera, opera și influența lui Matila Ghyka în cultura occidentală. Este vorba despre cartea intitulată „Necunoscutul prinț Matila Ghyka și lumea sa”, apărută de curând la editura Institutului European din Iași.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 30 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 21 octombrie 2020

Ediția din 23 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa (4)

 


            Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 23 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe
www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 14 octombrie 2020

Ediția din 16 octombrie: Timpul – un etern paradox. Incursiune în filosofia modernă a timpului

 


Fiind o problemă ivită în gândirea occidentală încă din epoca clasică a filosofiei grecești, timpul pune gândirea în fața unor paradoxuri și aporii insurmontabile. Deși cu toții ne folosim de timp ca de un lucru pe care-l „avem” și, prin urmare, îl putem gestiona cum ne pricepem mai bine, chiar irosindu-l, atunci când trebuie să-i dăm o definiție, suntem cuprinși de tăcere. Când suntem întrebați „Ce este timpul?”, suntem nevoiți să dăm același răspuns pe care Augustin din Hippona l-a dat cu mai bine de un mileniu și jumătate în urmă: Suntem obligați să ne recunoaștem ignoranța.

            De la această stare socratică de ignoranță asumată pornim discuția de săptămâna aceasta de la Izvoare de filosofie, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofia modernă.


Prilejul discuției noastre este dat de apariția de curând a cărții semnate de invitatul nostru și intitulată  „Clipă și timp”, o lucrare despre temporalitate în gândirea a trei personalități de seamă ale culturii occidentale moderne: Johann Wolfgang von Goethe, Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche – o cercetare insolită pe piața publicistică românească, apărută săptămânile trecute la editura Ideea Europeană.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, pe data de 16 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 octombrie 2020

Ediția din 9 octombrie: Explorări filosofice ale gândirii indiene. Existența ritualică în hinduism

 



Cu o tradiție milenară, cultura indiană a fascinat și intrigat oamenii din toate timpurile, fiind un izvor de inspirație chiar și pentru filosofii greci. Cum arată doxografiile, mulți dintre înțelepții perioadei elenistice (și nu numai) își formaseră un obicei din a călători în India pentru a-i cunoaște gândirea și obiceiurile, lucru ce se poate vedea din turnura ritualică și mistică pe care filosofia greacă a luat-o odată cu neoplatonismul și neopitagorismul.

Cu toate acestea, foarte rar s-a întâmplat ca această gândire să fie înțeleasă în termenii săi proprii. Cel mai adesea, ea a fost „occidentalizată” și tradusă în termenii culturii grecești, fiind pusă în comparație cu sistemele de gândire deja existente aici. În cele 50 de minute ne propunem o reflexie asupra ideii de ritual din gândirea indiană și a valențelor sale filosofice, pornind chiar de la termenii săi originali și de la filosofia Mīmāṃsā, unul cele mai importante curente de gândire ale acestei culturi. Ce este, pentru gândirea indiană, ritualul? Ce rol ocupă el în viața omului? Mai poate juca această idee vreun rol pentru omul modern?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Hilda Hedvig-Varga, doctor în filosofie și filolog, autoarea cărții SAṂSKĀRA. Rituri de trecere în hinduism, carte publicată de curând la editura Lumen, care constituie o apariție inedită în peisajul cultural românesc

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 9 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru



miercuri, 30 septembrie 2020

Ediția din 2 octombrie: Inteligența, dincolo de dimensiunea umană. Perspective filosofice asupra inteligenței artificiale

 


Încă din Antichitate, filosofii au încercat să înțeleagă modul în care omul gândește și învață, prin apel la instrumentele obișnuite ale intelectului uman și ale analizei reflexive. Tocmai de aceea, în mod tradițional, ne-am obișnuit să atribuim aceste procese complexe doar inteligenței umane sau, într-un sens mai larg, unora dintre vietățile cu care împărțim această planetă. În ultimii ani însă, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, din ce în ce mai multe astfel de procese ajung să fie făcute mai bine și mai rapid de algoritmii informatici care rulează în fundalul calculatoarelor noastre, provocând astfel o schimbare de paradigmă a modului în care ne raportăm la umanitate.

Sunt algoritmii de inteligență artificială doar o imitație a inteligenței umane sau un cu totul alt tip de inteligență? Cum este posibil ca un algoritm să vadă și să învețe? Este procesul de învățare nesupervizată unul conștient?

 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avangardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.


Prilejul aceste discuții este apariția, de curând, la prestigioasa editură internațională Springer, a cărții Unsupervised Learning in Space and Time, semnată de invitatul nostru – o carte în care sunt explicate mai multe dintre descoperirile de ultimă ora din domeniul inteligenței artificiale. Pentru mai multe detalii, puteți vizita site-ul personal al lui Marius Leordeanu

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 2 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 septembrie 2020

Ediția din 25 septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera kappa (partea a 3-a)

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se refera conceptul aristotelic de catharsis.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 16 septembrie 2020

Ediția din 18 septembrie: Filosofia pentru adolescenți. Coborârea filosofului din „turnul de fildeș”




Chiar dacă filosofia europeană a început pe străzile Atenei, prin figura emblematică a lui Socrate, de-a lungul istoriei sale, filosofii au părăsit spațiul public și s-au exilat într-un „turn de fildeș” în care discuțiile au devenit din ce în ce mai specializate și abstracte. Ca urmare a acestui proces, fina ironie socratică a devenit încruntare erudită și căutarea sinceră a sensului existenței a devenit cercetare doctorală. Astfel, aderența filosofiei la problemele omului obișnuit a devenit din ce în ce mai slabă și, cu timpul, rolul său în societate pare că a devenit din ce în ce mai marginal.

În ultimele decenii însă, există un număr din ce în ce mai mare de filosofi care încearcă reîntoarcerea filosofiei în conștiința omului de rând prin consilierea și practica filosofică, precum și prin cărți de filosofie pentru copii și adolescenți. Filosofii pare că se reîntorc în piața publică și că, la fel ca acum două milenii și jumătate, încep să chestioneze oameni din diferite categorii cu privire la sensul celor mai importante idei ale minții noastre.


        Dar este o astfel de reîntoarcere posibilă? Mai putem acum, după atâtea secole de filosofie abstractă, să punem conceptele complicate ale filosofie în cuvinte simple? Mai putem vorbi cu sens despre filosofie adolescenților zilelor noastre, prinși tot timpul în lumea virtuală a internetului și a rețelelor de socializare?

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la Editura Trei, a volumului „Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenți” – o carte inedită în peisajul cultural românesc, care își propune să trezească din nou interesul pentru filosofie generațiilor mai tinere.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții radiofonice în data de vineri, 18 septembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.

joi, 10 septembrie 2020

Ediția din 11 septembrie: Filosofia, între literatură și știință



În cele mai bine de două milenii și jumătate de istorie, filosofia a făcut casă bună atât cu știința, cât și cu literatura. Dacă ea a debutat, în Grecia Antică, sub semnul poeziei și literaturii, filosofia a intrat în secolul XX sub auspiciile științei. De la filosofia în hexametru dactilic a lui Parmenide, până la filosofia ca știință riguroasă a lui Husserl, ipostazele istorice ale filosofiei au pendulat între intuiția creatoare a poeților și rigoarea oamenilor de știință.

Dar care este, cu adevărat, natura filosofiei? Este ea mai apropiată de literatură sau de știință? Este ea un alt mod de creație literară, cum pare a fi cazul dialogurilor platonice sau este ea o știință aparte în peisajul științific actual, așa cum sugerează cercetările unora dintre gânditorii contemporani?

La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, scriitor, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții. Cu o activitate publicistică impresionantă, Oana Șerban este autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, dintre care o menționăm pe cea mai recentă – anume „Scrisorile singurătății”, un roman epistolar apărut în anul 2019 la editura „Cartea Românească”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 11 septembrie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro


Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 24 iunie 2020

Ediția din 26 iunie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa ( partea a 2-a)



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 17 iunie 2020

Ediția din 19 iunie: Discriminarea programată. Incursiune în etica inteligenței artificiale și internetului




Apariția și dezvoltarea exponențială a informației accesibile pe internet și a algoritmilor de inteligență artificială ce o folosesc a dus la perpetuarea unor dileme etice care, până nu de mult, se aplicau doar inteligenței umane. Tocmai de aceea, intuițiile noastre morale sunt puse astăzi într-o dificultate fără precedent, de vreme ce ele nu au fost construite să se aplice algoritmilor și lumii virtuale, ci doar acțiunilor omenești.
După cum arată multiple studii însă, roboții inteligenți sunt susceptibili la multiple tipuri de discriminare rasială și de gen. Mai mult decât atât, ei tind să perpetueze prejudecățile și stereotipurile umane care stau la rădăcina multor acte reprobabile din punct de vedere moral. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât, la nivelul actual de dezvoltare, acești algoritmi nu au, ei înșiși, o conștiință etică, nefiind capabili să resimtă rușine sau vinovăție.
Tocmai de aceea se pune problema, în multiple comunități filosofice din întreaga lume, a  dezvoltării unui cadru etic mai mult sau mai puțin rigid, care să guverneze lumea virtuală și inteligenta sau inteligențele care o populează. Care sunt coordonatele generale ale acestui cadru? Cum ajunge un simplu algoritm să discrimineze pe criterii de gen? Poate fi discriminarea programată? Cine este responsabil de această situație – programatorul sau algoritmul însuși?
Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea pe care v-o propunem pentru această săptămână la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 19 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 9 iunie 2020

Ediția din 12 iunie: Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice




Evenimentele neașteptate ale acestui început de an au determinat, pe de o parte, o schimbare a atitudinii noastre față de lume și, pe de alta, o schimbare a ritmului vieții fiecăruia dintre noi. Odată înstrăinați de activitățile și rutinele noastre zilnice, ne-am refugiat pentru mai bine de trei luni, fie în natură, fie în lumea virtuală a tehnologiei, în speranța de a ne găsi liniștea și echilibrul, dar și pentru a ne putea îndeplini, în continuare, sarcinile cotidiene.
Astfel însă, se redeschide o dispută filosofică veche de când filosofia însăși, care necesită un răspuns adaptat zilelor noastre. Încă din Antichitatea greacă, dihotomia dintre natural și artificial a fost una centrală discursului filosofic și, de-a lungul timpului, a atras atenția majorității marilor filosofi. Odată cu apariția tehnologiei moderne însă, această problemă se putem mai stringent, în măsura în care lumea virtuală a tehnologiei tinde să ne despartă din ce în ce mai mult de natură. Cum trebuie trăită o viață echilibrată? Ce rol va juca tehnologia în viețile noastre de acum înainte? Cum ne putem reîntoarce la natură într-o din ce în ce mai artificială?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției din data de 12 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


luni, 1 iunie 2020

Ediția din 5 iunie: Umanitatea secolului XXI și noua epocă a filosofiei



Pentru ediția din data de 5 iunie vă propunem o dezbatere privitoare la natura omului și la înțelegerea istorică a umanității. Prilejul acestei dezbateri îl constituie apariția de curând, la Editura Institutului European, a volumului Epoca spiritului semnat de Adrian Niță – o cercetare captivantă privitoare la ideile care au servit, de-a lungul timpului, pentru a explica unicitatea omului și locul său în univers: este vorba despre ideile de suflet, rațiune și spirit.
Dintre toate întrebările filosofice, întrebarea „ce este omul?” a fost, probabil, una dintre cele mai des puse în filosofia din toate timpurile. Dar răspunsul la această întrebare pare că nu este nici astăzi fixat.  Privind înapoi la istoria filosofiei, putem observa că, de-a lungul timpului, mintea gânditorilor s-a orientat către diverse idei ce promiteau o înțelegere a esenței umanității, niciuna dintre acestea nefiind considerate a descrie fără rest și fără rezerve această ciudată și paradoxală ființă care este omul.
În cele 50 de minute de emisie ne propunem să revizităm unele dintre cele mai importante definiții ale omului din istoria filosofiei, pentru a vedea cum mai putem noi, astăzi, să ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim.
Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această ediție este cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și autor al cărții luate ca pretext al acestei dezbateri.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 5 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 26 mai 2020

Ediția din 29 mai De la milă la empatie. Ipostazele unui sentiment al alterității.




Dintre toate sentimentele umane, cel al milei este, de departe, unul dintre cele mai dezbătute în filosofia din toate timpurile. Asta deoarece, ca sentiment social, el este unul dintre sentimentele fundamentale care ne structurează raportarea la ceilalți și la propria noastră persoană. Mila ne pune în comuniune și ne face mai înțelegători față de semenii noștri și, tocmai de aceea, merită să fie pusă sub reflecția gândirii noastre în mod constant. Pentru ediția de săptămâna aceasta a Izvoarelor de Filosofie vă propunem o dezbatere privitoare la rostul milei în societatea zilelor noastre.
Încă de la Aristotel, importanța acestei trăiri a fost subliniată cu tușe groase. Ea este atât un sentiment „estetic”, cât și unul „politic”. Ea este vizată atât de actorii tragediilor care încearcă să ne trezească emoții puternice, cât și de retorii care încearcă să ne convingă de oportunitatea unor acțiuni politice. Mai mult decât atât, de-a lungul întregului Ev Mediu creștin, mila a fost văzută ca un sentiment religios, care lasă să se manifeste iubirea față de semeni. Dar ce înseamnă, de fapt, această milă? Cum apare ea? Cum s-a modificat înțelegerea noastră asupra milei în momentul în care ea s-a transformat, în coordonatele psihologiei contemporane, în empatie?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 19 mai 2020

[Podcast] Ediția din 22 mai Vaccinarea - între responsabilitate socială și decizie individuală.





Problema vaccinării este unul dintre cele mai sensibile și, în același timp, importante subiecte de dezbatere al vremurilor noastre. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre dimensiunea socială și cea individuală a acestei discuții, precum și despre principalele provocări filosofice și etice cu care orice argumentare pro sau contra vaccinare ar trebui să se confrunte.
Încă de la apariția sa în de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, practica medicală a vaccinării a împărțit peisajul cultural european în două tabere. Pe de o parte, au existat cei ce vedeau vaccinarea ca o promisiune pentru un viitor mai bun al omenirii prin eradicarea unora dintre cele mai groaznice maladii. De cealaltă parte, se grupau cei care priveau acest procedeu cu scepticism și îngrijorare. Astăzi aceste două tabere s-au polarizat, astfel încât dezbaterile despre necesitatea, oportunitatea și siguranța vaccinurilor a pătruns poate mai mult decât niciodată în spațiul public. Constituie oare vaccinarea obligatorie o violare a libertății individuale? Care sunt problemele etice ridicate de vaccinare? De ce a creat acest subiect discuții atât de aprinse și viscerale?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 22 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 12 mai 2020

[Podcast] Ediția din 15 mai - Gândire critică și practică filosofică. Aplicații ale filosofiei în viața omului contemporan




Deși cel mai adesea când ne gândim la filosofie, ne gândim la discuții specializate și abstracte, la analiză logică și conceptuală sau la exegeze extinse ale gânditorilor din trecut, cultura contemporană a scos din nou la iveală o altă fațetă a filosofiei ascunsă de secole bune: practica filosofică. Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei din afara mediului academic, pentru a vedea un alt mod de a folosi noțiunile și tehnicile filosofice în vederea rezolvării problemelor noastre existențiale și a conflictelor interioare.
În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom redescoperi concepte filosofice cu rezonanță practică, care au făcut carieră în diverse epoci ale istoriei, dar care, pe măsură ce filosofia însăși a năzuit să se definească ca știință și disciplină academică, au fost încetul cu încetul uitate. Cum putem folosi dialogul socratic pentru a comunica mai bine cu semenii noștri și pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine? Care este rolul gândirii critice în viața omului contemporan? Cum ne putem folosi de „dubla argumentare” pentru a ne schimba atitudinea rigidă față de lume și față de cei din jurul nostru?
Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Andrei Simionescu-Panait, doctor în filosofie și lector universitar. Pe lângă activitatea didactică, el lucrează și ca antrenor de gândire critică, fiind practician filosofic confirmat al Institutului de practici filosofice din Paris. Andrei mai organizează ateliere și serii de pregătire individuală în filosofie și gândire critică pentru profesori, manageri, psihologi și experți HR. El lucrează în acest moment la cartea sa despre tehnicile consultației filosofice.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .