DIFUZARE IN LUNA OCTOMBRIE

Dragi prieteni,
în luna septembrie pe spaţiul emisiunii Izvoare de filosofie sunt difuzate concertele si evenimentele prilejuite de organizarea Festivalului International "George Enescu", ediţia 2011. Următoarele trei episoade din serialul radiofonic Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti vor fi difuzate începând cu 1 oct. 2011.
Va astept cu mare drag pe lungimile de undă ale RRC.
Cu prietenie constantă,
Constantin Aslam

Ediţia din 27 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (IX)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a noua secvenţă sonoră - Constantin Noica. Modelul cultural european ca filozofie a interculturalităţii - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Profesorul Viorel Cernica ne propune în acest episod o perspectivă interpretativă pe care o putem numi, convenţional fireşte, „privirea înapoi”, întrucât domnia sa consideră că o discuţie despre filosofia lui Noica, din perspectiva interculturalităţii filosofiei româneşti, trebuie să înceapă cu lucrarea care încheie opera filosofului român, anume cu Modelul cultural european, cum se ştie, ultima carte apărută în timpul vieţii gânditorului.

Argumente? Le veţi afla urmărind acest episod dedicat gânditorului care a arătat că limba română nu doar traduce fidel anumite sensuri filosofice produse în mari culturi cu tradiţie în domeniu, ci că ea reconstruieşte, la propriu, cele mai înalte gânduri la care poate ajunge mintea omenească în întrebuinţarea ei reflexivă.

Ediţia din 20 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VIII)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a opta secvenţă sonoră - Şcoala naeionesciană. Filozofie reflexivă şi explorări interculturale ale sinelui românesc - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Acest episod vă propune o radiografie a modului în care filosofia românească devine o specie integrată pe deplin gândirii europene aflată ea însăşi, în primele decenii ale secolului al XX-lea, într-un proces de prefaceri interne, conceptuale şi metodologice radicale, ce au produs aşa-zisele „cotituri”: fenomenologică, analitică, social-politică. Filosoful român care a ilustrat în gândirea noastră aceste prefaceri interne a fost, fără îndoială, Nae Ionescu, creatorul unei şcoli reflexive de gândire ce a tematizat chiar ideea de „filozofie europeană”.

Prin Nae Ionescu şi, urmând exemplul său, prin Mircea Vulcănescu, gândirea europeană se dovedeşte a constitui acum nu doar fundalul pe care este proiectată filosofia românească, ci însăşi structura acesteia: interogaţii, concepte, idei şi argumente.

În ce constă paradigma interculturală a operelor acestor gânditori ce au promovat modele reflexive exemplare de autocunoaştere a diverselor ipostaze a sinelui? Există diferenţe semnificative între atitudinile faţă de viaţă ale „occidentalilor” prin raportare la lumea „răsăritenilor” aşa cum susţineau atât Nae Ionescu cât şi Mircea Vulcănescu? Cum e cu putinţă o metafizică „ortodoxă”, a „iubirii”, şi cum s-ar putea constitui aceasta într-o alternativă la metafizica „catolică”, a „faptei”?

Sunt câteva dintre întrebările ce animă dezbaterea acestui episod consacrat explorărilor filosofice interculturale pe care le datorăm, deopotrivă, lui Nae Ionescu şi lui Mircea Vulcănescu.

Ediţia din 13 aug. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (VII)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Difuzăm în această ediţie cea de-a şaptea secvenţă sonoră – Lucian Blaga şi filosofia ca dialog sistematic între domenii culturale şi culturi - din serialul radiofonic ce argumentează şi ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Dezbaterea aduce în prim plan ideea că Lucian Blaga, creatorul unui sistem filosofic cu „ziduri şi cupolă” (expresia îi aparţine lui G. Călinescu), a propus prin teoria dubletelor categoriale şi a matricii stilistice şi una dintre cele mai semnificative teorii filosofice a interculturalităţii europene.
Cum explică Lucian Blaga faptul că omul este pretutindeni acelaşi şi, în acelaşi timp, el se prezintă în orice colţ de lume ca făptură unică şi diferită de toţi ceilalţi? Cum este posibilă înţelegerea corelaţiei dintre universalitatea creatoare a omului şi particularitatea sa culturală permanentă? Care se îmbină în conştiinţa de sine românească universalitatea şi particularitatea faptelor de cultură? Ce relevanţă filosofică îi mai atribuim astăzi ideii de „spaţiu mioritic”? Acestea sunt provocările la care d-l profesor Viorel Cernica va încearcă să răspundă în acest episod dedicat în întregime filosofiei interculturale a lui Lucian Blaga.