joi, 15 decembrie 2022

Ediția din 16 Decembrie: Între filosofie și fantezie. Povestirile filosofico-fantastice ca gen literar și filosofic


Se spune adesea că filosofia se găsește în toate locurile și formele. Există o filosofie a cotidianului, o filosofie a științei, o filosofie a religiei și exemplele pot continua. De multe ori însă, filosofia și-a găsit sălaș în literatură, fie la modul propriu, fie prin exegeză. Acesta este și motivul pentru care dialogurile platonice sunt considerate, în același timp, atât texte filosofice, cât și opere literare. Totodată, acest fapt explică și apetența filosofilor pentru comentariul literar, de la interpretările antice la poemele homerice, până la textele heidegeriene despre poemele lui Hölderlin.

Mai rar însă, se întâmplă ca genuri literare propriu-zise să se formeze în jurul filosofiei și să aibă, în mod explicit, din capul locului, un miez filosofic. Un exemplu de astfel de gen literar sunt „povestirile filosofico-fantastice”, un termen patentat de cunoscutul filosof al culturii și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, care desemnează o categorie de proză scurtă ce își propune să expună narativ nuclee filosofice de idei privitoare la condiția umană și la societatea contemporană în genere. 


Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre puterea literaturii de a face filosofia, în același timp, mai accesibilă minții contemporane și mai expresivă. Pretextul acestei discuții este apariția de curând, la nou înființata editură Contmplatio, a volumului „Antiregele și alte povestiri filosofico-fantastice”, semnat de Horia Vicențiu Pătrașcu.

Invitatul nostru de vineri din studioul Radio România Cultural va fi chiar autorul acestui volum, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București. Autor de multiple studii filosofice în domeniile filosofiei românești și filosofiei culturii, dar și de cărți de specialitate, precum de volume literare, invitatul nostru este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți filosofi și eseiști din cultura noastră. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 8 decembrie 2022

Ediția din 9 decembrie: Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?


Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
        

    Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 decembrie 2022

Ediția din 2 decembrie: Incursiuni în filosofia românească. Nae Ionescu și noua generație interbelică.


Din multe puncte de vedere, perioada interbelică a fost „epoca de aur” a filosofiei românești. Caracterizată de o efervescență culturală fără precedent, în această perioadă s-au format și au activat unele dintre cele mai importante nume ale gândirii autohtone, printre care îi enumerăm pe Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Vasile Băncilă sau Mircea Vulcănescu. 

Toți aceștia însă au în comun faptul că au fost formați în spiritul gândirii lui Nae Ionescu, o gândire vie, care a fascinat, prin originalitatea ei, întreaga lume culturală interbelică. Având o personalitate carismatică, Nae Ionescu a marcat gândirea filosofică românească atât prin dezvoltarea curentului numit trăirism, după cuvântul german Lebensphilosophie, cât și prin coagularea în jurul său a unui grup format din cei mai influenți gânditori interbelici, care formează așa numita „noua generație interbelică”. Cu toate acestea, gândirea sa, prezentată în special în formă de prelegeri orale și cursuri universitare, a rămas puțin studiată după anii 1990, chiar dacă editarea și publicarea operelor lui Nae Ionescu a început chiar la scurt timp după moartea sa, în anul 1940.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale, vă propunem o dezbatere despre rolul și influența gândirii lui Nae Ionescu asupra culturii române. Care sunt elementele de originalitate ale gândirii sale? Putem vorbi despre un sistem filosofic la Nae Ionescu? Care sunt principalele coordonate ale acestuia? De ce gândirea sa mai este relevantă și în vremurile noastre?

            Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București, specialist în filosofie românească, filosofia artei, estetică și filosofie germană modernă.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro                                                                                                                      

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 noiembrie 2022

Ediția din 25 Noiembrie Abecedarul gândirii grecești antice: litera pi (continuare)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la o nouă literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante. În această călătorie vom descoperi originile etimologice ale noțiunii de „poezie”,  „politică”, dar vom afla și ce însemna, inițial, parabola.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru



joi, 17 noiembrie 2022

Ediția din 18 Noiembrie: Contemplarea – între practica artistică și teorie



În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie are ca prilej de dezbatere un eveniment editorial insolit în spațiul cultural românesc: lansarea în data de luni, 21 noiembrie, începând cu ora 19.00, la librăria Cărturești Carusel (str. Lipscani, nr. 55), a revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București, UNA. Conținând cercetări ale unora cele mai cunoscute nume din domeniul filosofiei și teoriei artei, Revista UNA pune în dezbatere teme de primă importanță pentru domeniul artelor vizuale, abordând atât subiecte clasice, cât și de avangardă. 

Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și fondatorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale a susținut nu mai puțin de opt expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.


Tema pe care o propunem spre dezbatere este cea a contemplării, o temă cu tradiție îndelungată în cultura europeană, aflată la intersecția dintre filosofie și practica artistică. Încă din filosofia greacă antică, contemplarea a desemnat activitatea sufletului omenesc prin care ideile sunt percepute în mod direct de către minte, fără intervenția raționamentelor sau deducțiilor. Această intuiție intelectuală, prin specificul său, stă atât la baza studiului filosofic, cât și la baza actului artistic, asigurând atât accesul la adevăr, cât și inspirația creativă. 

Dar, care sunt contextele moderne și actuale de înțelegere a contemplării? Care este rolul contemplării în activitatea artistică? Cum se împletește teoria și practica în formarea unui artist? Ce relație există între teorie și creație?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 9 noiembrie 2022

Ediția din 11 Noiembrie De la Realitatea Virtuală la Realitate+. Cum ne transformă moral noile tehnologii?

 


Dintre tehnologiile emergente actuale, realitatea virtuală este una dintre acelea care ridică unele dintre cele mai interesante provocări pentru filosofi. Pe de o parte, ea propune experiențe complet noi, greu sau imposibil de obținut în lumea reală, de cealaltă parte, efectele sale asupra creierului și comportamentului uman sunt, la ora actuală, greu de prevăzut.

            Așa stând lucrurile, realitatea virtuală nu numai că se configurează ca o anexă a realității, cum au fost de-a lungul timpului imaginația, cărțile și mediul digital, ci un posibil nou mediu de existență cu capacitatea de a îmbogăți și transforma lumea în care trăim, adăugându-i un spațiu virtual imersiv. Din acest punct de vedere, tehnologiile de Realitate Virtuală sunt unice în capacitatea lor de a acționa precum un hacker al creierului uman, reușind să suprascrie informația din lumea virtuală peste cea din lumea reală.

Metafizicieni faimoși, în frunte cu David Chalmers, argumentează că acest spațiu virtual imersiv este, de fapt, o extindere a realității, Realitatea +. În acest context, eticienii și psihologii morali au la îndemnă o unealtă și un mediu nou pentru a cerceta comportamentul moral al indivizilor. Ce ne pot spune acțiunile virtuale despre comportamentul moral? Ce tipuri de reguli morale ar trebui să guverneze interacțiunile noastre în Realitate+?

            Acestea sunt doar două dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Anda Zahiu, membră a Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și doctorandă a Facultății de Filosofie, cu interese de cercetare în domeniile Realității Virtuale, dreptului la privacy și politicilor redistributive. Anda este membră a proiectului de cercetare ENHATEC, care își propune să construiască o etică pluralistă pentru oamenii viitorului.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 2 noiembrie 2022

Ediția din 4 Noiembrie: Drumul către sine. Reflecții filosofice asupra autenticității


    Încă din vremuri antice, gândirea filosofică, dar și gândirea omului obișnuit,  au căutat, în diverse forme, cunoașterea și înțelegerea de sine. Din această perspectivă, celebrul dicton scris pe templul lui Apollo din Delphi, „Cunoaște-te pe tine însuți”, fixează, pe de o parte, o sarcină de gândire pentru filosofi, dar și o sarcină de gândire pentru fiecare dintre noi. Tocmai de aceea, problema sinelui și a modului în care putem trăi o viață autentică a fost, dintotdeauna, o temă recurentă de reflecție pentru umanitate.

    Abia odată cu filosofia lui René Descartes însă, problema sinelui, a cogito-ului, s-a tehnicizat și și-a găsit, o dată pentru totdeauna, locul central în orice demers filosofic. Faptul că noi suntem, înainte de toate, „lucruri care cugetă” a trasat un întreg program de analiză pentru fiecare dintre filosofii modernității, care s-a concretizat, de-a lungul anilor, în dorința de a defini, în temeni cât mai adecvați, conștiința de sine și raportul pe care-l avem noi cu propria persoană.

    Începând cu epoca post-modernă, această problemă devine însă și mai acută, în contextul criticii aduse de Friedrich Nietzsche asupra conceptelor și valorilor tradiționale, filosofii fiind puși în situația de a da seama, pe de o parte, de modul în care noi ne privim pe noi înșine ca fiind niște entități unitare și, pe de altă parte, de dinamica dezvoltării conștiinței noastre de sine și a relației pe care o avem cu noi înșine și cu lumea în care trăim.

    Cum pot fi unite aceste două aspecte contradictorii ale sinelui? Cum ne construim „povestea” propriei noastre existențe? În ce constă autenticitatea raportului cu noi înșine?

    Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Cristina Cristea, doctorandă a Facultății de Filosofie și asistent universitar asociat al Universității din București, lector în cadrul Fundației Calea Victoriei și co-fondator al proiectului „Ateliere Filozofice”, al cărui scop este promovarea dimensiunii practice a filozofiei și valorificarea ei în mediul corporate. Cercetarea doctorală a invitatei noastre examinează din punct de vedere fenomenologic și hermeneutic perspectiva narativă asupra identității personale. Principalul său interes academic constă în înțelegerea structurii existențiale și a implicațiilor etice ale întrebării „Cine sunt eu?” și problematica autenticității sinelui.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 27 octombrie 2022

Ediția din 28 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice - litera pi

 

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la o nouă literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante. În această călătorie vom descoperi originile etimologice ale pedagogiei, politicii, dar vom afla și ce însemna, inițial, paradoxul.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 28 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 20 octombrie 2022

Ediția din 21 Octombrie: Între mit și gândire rațională. Despre interpretările filosofice ale mitologiei

 

Deși omul contemporan trăiește preponderent într-o lume dominată de știință și de gândirea rațională, fascinația mitologiei încă se face simțită puternic, atât în mentalul colectiv, cât și în studiile din diversele științe socio-umane. Este suficient să ne gândim la cercetările lui Mircea Eliade, la interpretările lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung asupra miturilor culturii greco-romane sau la raportarea intimă și critică a unor filosofic, cum ar fi Friedrich Nietzsche la miturile fondatoare ale culturii europene. 

În zona filosofiei, problema raportului dintre mit și gândirea rațională a fost tematizată, încă din vremuri presocratice, în fragmentele unor gânditori cum ar fi Heraclit, Parmenide sau Pitagora. Mai mult decât atât, în epoca clasică a filosofiei grecești, Platon integrează mituri în propriile sale scrieri, creând o simbioză între gândirea mitologică și cea rațional-filosofică. 

Dată fiind această perpetuă fascinație pe care mitul ne-o suscită, pentru ediția din 21 octombrie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o discuție despre valențele filosofice ale mitologiei, precum și despre posibilitățile pe care instrumentele de lucru actuale din filosofie ni le oferă în înțelegerea și interpretarea miturilor. Ce relevanță are mitul pentru omul contemporan? Cum putem defini raportul dintre mit și rațiune în coordonatele filosofiei contemporane? Cum ne poate ajuta filosofia să înțelegem mai bine mitologia greco-romană și cea românească deopotrivă? 

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Maria Amarinei, doctorandă a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București specializată în domeniile hermeneuticii filosofice și a filosofiei mitologiei.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 13 octombrie 2022

Ediția din 14 octombrie: Cum este posibilă o istorie a filosofiei românești?




Problema existenței unei istorii a filosofiei românești este încă una foarte controversată, care naște dezbateri culturale extinse în mediile de specialitate. Pe de o parte, este clar că, în cultura română, reflecțiile filosofice nu lipsesc. De la Dimitrie Cantemir până la cercetătorii actuali din domeniu, o sumedenie de autori s-au apropiat de filosofie, fie prin reflecții rapsodice, fie prin tratate, comentarii, monografii și articole de cercetare. Pe de altă parte însă, aceste reflecții nu au o continuitate cronologică bine definită și nici nu sunt marcate, ca în alte culturi, de „tradiții de gândire” sau școli filosofice propriu-zise. 

Toate aceste elemente sunt de natură să pună istoricul filosofiei într-o situație paradoxală și delicată. El nu poate folosi, în studiile sale, criteriile tradiționale ale istoriografiei și este nevoit să argumenteze – factic și metodologic – posibilitatea construcției unei istorii a filosofiei românești, care să dea seama de modul specific în care acest domeniu s-a dezvoltat în cultura noastră. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre istorie filosofiei românești, precum și despre principalele teme pe care le putem repera în tradiția reflexivă de expresie românească. Cum este posibilă o istorie a filosofiei românești? Care sunt criteriile în funcție de care aceasta poate fi ordonată? Care sunt temele de interes în jurul cărora dezbaterile filosofice autohtone s-au format? 

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră de vineri, alături de Andreea Neagu, doctorandă în filozofie,  membru al Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București, expert în comunicare și cadru didactic în mediul universitar și mediul informal. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 6 octombrie 2022

Ediția din 7 Octombrie: Incursiuni în estetica modernă. Problema gustului estetic


Fiind unul dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne, ideea de gust a creat, în secolul al XVIII-lea, una dintre cele mai extinse și incitante dezbateri filosofice din istorie, care a cuprins toate marile culturi filosofice – cea britanică, cea franceză și cea germană. Definit ca facultate a sufletului omenesc care este implicată în receptarea artei, gustul a fost încă de la primele tematizări filosofice moderne, un concept problematic. Pe de o parte, el este înnăscut, pe de alta el se educă. Pe de o parte, gustul este subiectiv, pe de alta, putem vorbi despre o „măsură” sau „standard” al bunului gust. Pe de o parte, el ține de afectivitatea umană, pe de alta, el are un rol în cunoașterea estetică. 

Tocmai de aceea, pentru acestă săptămână vă propunem o dezbatere care, pe de o parte, redeschide aporiile moderne privitoare la conceptul de gust și, pe de alta, se chestionează privitor la relevanța acestui concept pentru gândirea estetică actuală. Ce este gustul și cum poate fi el definit filosofic? Cum putem vorbi despre o „măsură” a gustului? Ce relevanță mai are conceptul de gust pentru filosofia contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică.


Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Eikon, în traducerea invitatului nostru, a volumului „Despre măsura gustului și alte eseuri”, semnat de marele filosof empirist David Hume. Conținând texte fundamentale pentru estetica modernă, acest volum prezintă prima traducere în limba română a eseurilor filosofice semnate de David Hume și este o apariție notabilă pentru cultura reflexivă română.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 28 septembrie 2022

Ediția din 30 septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

  

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 30 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 20 septembrie 2022

Ediția din 23 septembrie: O nouă întoarcere la antici? Între interdisciplinaritate și sincretism


De-a lungul istoriei gândirii europene, filosofii au simțit de mai multe ori nevoia de a se întoarce la antici. Chiar dacă vorbim despre celebra „întoarcere la antici” din timpul Renașterii italiene, când gânditori precum Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola  au redescoperit textele platonice, sau despre revizitarea textelor antice de către Friedrich Nietzsche în zorii post-modernității, de fiecare dată când gândirea reflexivă s-a aflat în criză, soluțiile au fost căutate în zorii culturii europene, la gânditorii greci.

În ultima vreme, o dată cu impasul științelor moderne, cauzat separarea pe domenii stricte și hiper-specializare, se vorbește, din ce în ce mai des, despre nevoia de interdisciplinaritate. În acest context, există din ce în ce mai mult voci care propun o nouă privire critică asupra textelor Antichității clasice și ale epocii elenistice, pentru a restabili dialogul dintre științe și dintre acestea, pe de o parte, și filosofie pe de altă parte.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre principalele motive pentru care gândirea sincretică a epocii elenistice ne poate ajuta să rezolvăm impasul dialogului cultural din vremurile noastre, precum și despre relevanța actuală a problemelor perene deschise de filosofii antici. Ce relevanță are gândirea antică pentru cercetarea modernă din domeniul științelor, filosofiei și religiei? Cum putem gândi în mod sincretic relația dintre știință, religie și filosofie? Cum poate fi gândită interdisciplinaritatea dincolo de tendința spre hiper-specializare manifestată în cercetarea contemporană?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Adina Bezeriță, o tânără cercetătoare ce studiază și susține prelegeri la nivel internațional despre filosofia antică, precum și despre relevanța sa în disciplinele contemporane, cum ar fi știința, psihologia, teologia și arta, dezvoltându-și ideile până la ora actuală în evenimente academice și programe de studiu ale universităților Northwestern din Statele Unite ale Americii, respectiv Cambridge și Oxford din Regatul Unit.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 15 septembrie 2022

Ediția din 16 septembrie: Umanitatea în era neurotehnologiilor. Explorări filosofice

 


O dată cu apariția neurotehnologiilor contemporane, înțelese ca metode de monitorizare și modulare a activității cerebrale, simbioza dintre creierul uman și diverse dispozitive tehnologice nu mai este un scenariu utopic. Cu ajutorul acestora, este posibilă remedierea unor disfuncționalități neurologice, însă și ameliorarea capacităților naturale ale creierului uman. Tocmai de aceea, neurotehnologiile și-au găsit aplicativitatea concretă în multiple domenii ale medicinei și promit vindecarea multor condiții neurologice considerate, până acum, incurabile.

Cu toate acestea, filosofii au atras atenția, în ultimele decenii, asupra multiplelor provocări conceptuale și etice ridicate de neurotehnologii. În măsura în care ele modulează activitatea creierului uman, idei cu o îndelungată tradiție filosofică, cum ar fi cele de „sine”, „identitate personală” sau „autenticitate”, trebuie revizitate și redefinite în noile cadre impuse de aplicațiile cunoașterii științifice actuale. Cum mai putem gândi identitatea personală în contextul ameliorării tehnologice a activității cerebrale? Cum poate fi constituit sinele individual în relația sa cu neurotehnologiile? Cum putem gândi ideea de autenticitate?

Acestea sunt câteva dintre întrebările în jurul cărora se va porni discuția noastră din această săptămână, alături de Alexandra Zorilă, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA) din cadrul Universității din București și specialist în etica bioameliorării.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 septembrie 2022

Ediția din 9 septembrie: De la societatea civilă la societatea informațională. Provocări etice ale tehnologiilor digitale

 


Fie că realizăm sau nu acest lucru, existența noastră actuală este din ce în ce mai mult guvernată informațional. De la recomandările de pe Youtube sau Spotify, până la prețurile personalizate de pe site-urile de comerț digital, rolul pe care algoritmii îl joacă în viețile noastre de zi cu zi devine din ce în ce mai important. Rețelele de socializare convertesc interacțiunile noastre zilnice în date ce sunt folosite în modele predictive care, adesea, ne cunosc comportamentele și înclinațiile mai bine decât le cunoaștem noi înșine.

Dar influența acestor algoritmi nu se limitează doar la sfera noastră privată, ci domenii din ce în ce mai vaste ale societății actuale sunt digitalizate și guvernate algoritmic. Începând cu administrația și serviciile sociale, până la ordinea publică și conflictele militare, deciziile automate, bazate pe anticipări algoritmice sunt din ce în ce mai prezente.

Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre provocările etice ridicate de noile tehnologii digitale ce stau la baza societății informaționale de mâine. Cum se va transforma relația noastră cu tehnologia în viitorul apropiat? Care sunt noile valori etice după care urmează să ne ghidăm în această relație? Cum se pot armoniza interesele celor ce dezvoltă algoritmi cu drepturile omului?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Răzvan Rughiniș, profesor al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice din București,  co-fondator al Innovation Labs și autor al cărții „Stăpâni, servitori sau cetățeni în societatea digitală”, un titlu în curs de apariție la Editura Humanitas, care își propune examinarea mizelor etice ale noilor tehnologii digitale actuale.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 septembrie 2022

Ediția din 2 septembrie: Latura filosofica a biologiei. Reflecții asupra teoriei evoluției

 


Deși teoria evoluției este, la ora actuală, o teorie larg acceptată în comunitatea specialiștilor în biologie, adoptarea ei nu a avut loc fără dezbateri culturale aprinse. Încă de la apariția sa în secolul al XIX-lea, evoluționismul a propus soluții contraintuitive pentru gândirea comună la majoritatea problemelor legate de originile și dezvoltarea vieții pe Pământ. Acesta este și motivul pentru care teoria evoluției a ridicat multe dezbateri, atât rândurile filosofilor, cât și în cele ale oamenilor de știință, unele dintre ele rămânând de actualitate și în prezent.

            Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, ne propunem să explorăm principalele probleme filosofice și conceptuale legate de teoria evoluției și de diversele interpretări pe care aceasta le-a primit de-a lungul timpului. Ce este selecția naturală și care sunt nivelele la care ea funcționează? Cum pot fi definite speciile de viețuitoare și care sunt problemele ridicate de aceste definiții? Ce sunt populațiile de indivizi și care sunt trăsăturile principale ale acestora?

            De la astfel de întrebări vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 18 august 2022

Ediția din 19 august: Către o filosofie a mediului digital - Rețelele de socializare și era post-adevărului

 


Rețelele de socializare și mediul digital joacă un rol din ce în ce mai important în existența noastră. De la informare privitoare la evenimente actuale, până la comunicarea cu prietenii, rolurile pe care social media le joacă în viața omului contemporan devin din ce în ce mai diverse și complexe.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina însă, potențialul bio-politic al acestor rețele a devenit din ce în ce mai evident. Comunitățile direct afectate de război și grupurile de utilizatori care le susțin au creat un nou tip de interacțiune digitală, bazată pe prevenirea violenței și combaterea știrilor false, care trece dincolo de utilizarea obișnuită a social media în scopuri de divertisment și informare.

Pornind de la astfel de observații, pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână vă propunem o incursiune în filosofia mediului digital, cu accent pe rolul pozitiv pe care rețelele de socializare îl joacă în depășirea retoricii politice și a apetitului pentru senzațional al mijloacelor de comunicare în masă tradiționale. Care este potențialul bio-politic al rețelelor de socializare? Cum se raportează acestea la noțiunea de adevăr? Cum se pot promova valorile vieții prin intermediul social media?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care pornim dezbaterea de vienri, alături de Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 28 iulie 2022

Edițiile din 29 iulie și 5 august: Abstractul în filosofie și artă. Reflecții asupra picturii abstracte

 


Dintre conceptele filosofiei, cel de „abstract” a jucat un rol fundamental în gândirea modernă și contemporană. De la sistemul filosofic a lui G.W.F. Hegel, până la gânditori precum Martin Heidegger sau Ernst Cassirer, această noțiune a prilejuit și încă prilejuiește multe dezbateri.

Cu toate acestea, abstractul nu joacă un rol important doar în gândirea filosofică, ci și în cea artistică. Pictura abstractă, așa cum s-a dezvoltat ea la începutul secolului al XX-lea, preia intuiții din filosofie, teoria artei și religie pentru a dezvolta un nou concept de abstract, care se pretează artelor vizuale. Tocmai de aceea, pentru ediția de vinerea aceasta, vă propunem o dezbatere despre asemănările și diferențele pe care le putem vedea între gândirea filosofică și reflecția artistică, pornind de la două nume de primă importanță pentru istoria artei: Wassily Kandinsky (în ediția din 29 iulie) și Kazimir Malevici (în ediția din 5 august).

Cum putem defini abstractul în filosofie și artă? Ce încearcă să surprindă arta abstractă? Există o continuitate între gândirea filosofică și cea reflexiv-artistică pe tema abstractului?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de  Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni tineri specialiști în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 iulie

Ediția din 5 august

joi, 21 iulie 2022

Ediția din 22 iulie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni estetice si etice ale culturii punk

 


Pentru ediția din 22 iulie continuăm seria de emisiuni „Gândirea filosofică în contexte neconvenționale”, care își propune devoalarea substratului filosofic al diverselor fenomene asociate culturii pop, cu o dezbatere care se anunță incitantă despre dimensiunile filosofice ale culturii punk.

Cunoscută pentru ideile radicale și neconvenționale, cultura punk s-a dezvoltat începând cu sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut ca un mod de viață și raportare la lume ce a dezvoltat o nouă estetică a non-conformismului și un ethos anti-consumerist, care pune sub interogație ideea de autoritate și legitimitatea acesteia. Odată cu trecerea timpului, în special după anii ’90, mișcarea punk a început să își facă simțită prezența și în România, în forme specifice și cu o ideologie originală față de alte zone geografice.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână vom încerca să punem în lumină premisele filosofice ale culturii punk și relevanța acesteia pentru societatea contemporană. Ce legătură există între ethosul punk și cinismul antic? Care sunt principalele idei filosofice pe care le putem decela în gândirea punk? Cum a schimba această mișcare estetica contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri, alături de Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofia culturii punk, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente cadru didactic în învățământul preuniversitar.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, 22 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru