joi, 23 iunie 2022

Ediția din 24 iunie 2022: Etica autenticității și îngrijirea de sine. Reflecții asupra unei vieți filosofice

 


    În viața de zi cu zi, prinși în activitățile și distracțiile cotidiene, suntem adesea distrași de la propriul nostru sine și ne pierdem într-un mod de viață superficial și inautentic. Dar, după cum ar fi spus Socrate ultimele sale zile de viață, „o viață nereflectată nu merită trăită”. Tocmai de aceea, încă din Antichitate, filosofii și-au pus problema modului în care ne putem construi o existență autentică, astfel încât atât raportarea la sine, cât și raportarea la ceilalți, să fie „negociată” de pe pozițiile propriilor noastre înclinații și posibilități de a fi.

            De aceea, viața filosofică, așa cum a fost ea gândită de-a lungul istoriei, se concentrează asupra ideii de „îngrijire se sine” și a unor „exerciții spirituale” menite să construiască, prin reflecție, un eu autentic. Cum putem face trecerea de la inautenticitate la autenticitate? Cum putem trăi filosofic? Cum putem practica filosofia ca mod de viață?


            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care începem discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Trei, a celei de-a doua ediții a cărții „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, semnată chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție remarcabilă pe piața editorială românească, parte a trilogiei „Vieții bune”.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 24 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 15 iunie 2022

Ediția din 17 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera omicron)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 17 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 9 iunie 2022

Ediția din 10 iunie: De la internet la inteligența artificială. Provocări etice ale realității actuale

 


Progresul actual al inteligenței artificiale și al tehnicii de calcul ne-a dus aproape de îndeplinirea unor idealuri ale omenirii din toate timpurile: suspendarea barierelor in comunicare, accesul liber la informație și eliberarea de sarcini dificile și foarte specializate. Suntem întotdeauna la un click distanță de lucrurile pe care dorim să le cunoaștem, putem dialoga cu oameni din toate colțurile lumii in timp real și, cu ajutorul sistemelor robotice dotate cu inteligență artificială autonome, putem lăsa unele dintre cele mai specializate și dificile sarcini în seama mașinilor.

            Toate acestea vin însă la pachet cu o întreagă serie de dileme și provocări morale ce depășesc cadrele tradiționale de gândire ale filosofiei. Este internetul o cale sigură de a ne îmbunătăți capacitățile cognitive sau, mai degrabă, un factor ce aduce mai multă confuzie în câmpul cunoașterii umane? Există o cale de compromis între confidențialitatea pe internet și facilitățile pe care algoritmii de inteligență artificială ni le aduc prin stocarea și folosirea datelor personale ale fiecăruia dintre noi? Putem avea încredere în sistemele robotice autonome dotate cu inteligență artificială?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Cristina Voinea, doctor în filosofie, cadru didactic al Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

vineri, 3 iunie 2022

Discursuri în vremuri de război. Reflecții filosofice asupra retoricii actuale

 


Evenimentele de criză în general, cum sunt războaiele, pandemiile, criza economică ș.a.m.d. au puterea de a modifica discursul public, dar și reflecția filosofică. Este suficient să ne gândim la faptul că, deloc întâmplător, tema angoasei a devenit una dintre temele centrale ale filosofiei în perioada interbelică pentru a realiza că gândirea filosofică nu se dezvoltă într-un mediu septic și impermeabil la evenimentele istorice. Departe de a fi izolat în turnul său de fildeș, filosoful este afectat de evenimentele din jurul său și, ca urmare, își modelează discursul în funcție de acestea.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre modurile în care conflictul armat din Ucraina a influențat discursul public în general și discursul filosofic în speță. Care este raportul dintre gândirea filosofică și evenimentele contemporane ei? Cum s-a schimbat discursul filosofic contemporan în ultimele luni? Care sunt noile teme emergente în filosofia actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, filosof, eseist și lector al Universității Politehnice din București, în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane.


Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea, pe data de 3 iunie 2022, a Conferinței Naționale „Discursuri în vreme de război”, organizată de Universitatea Politehnică din București, în colaborare cu Universitatea din București și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, o conferință care își propune să dezbată schimbările ce au loc în discursul contemporan după izbucnirea războiului din Ucraina.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 3 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 25 mai 2022

Ediția din 27 mai: Libertate și determinism în gândirea modernă. Pierre Gassendi și sistemul său filosofic

 


Problema tensiunii dintre libertate și determinism este o temă perenă de reflecție, care a traversat întreaga istorie a filosofiei. Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, filosofii au încercat, postulând diverse teorii, să determine cum posibilă libertatea de decizie și libertatea în genere, în condițiile în care trăim într-un univers populat cu atomi care se deplasează după niște legi ale naturii bine determinate.

De la atomismul antic, care făcea din libertatea de decizie o iluzie, până în gândirea  Evul Mediu, în care această problema a căpătat o turnură teologică, în contextul doctrinei creștine privitoare la liberul arbitru, gânditori marcanți au încercat să elucideze acest paradox cu instrumentele teoretice și argumentative ale vremurilor lor. Un punct important în această dezbatere a fost însă constituit de gândirea modernă care, concentrându-se asupra resurselor interne ale eului gânditori, și-a propus să determine mai exact originea și mecanismele sufletești care fac posibilă libertatea.

Pentru ediția din această săptămână ne propunem să redeschidem această dezbatere, pornind de la gândirea fizicianului, matematicianului și filosofului francez Pierre Gassendi, al cărui tratat Despre atomi și libertate a fost publicat de curând, în traducerea lui Adrian Niță, la editura Ratio et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul tratatului pus în dezbatere, Adrian Niță, cunoscut filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 mai 2022

Ediția din 20 mai: Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

 


Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Oana Camelia Șerban, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, membru al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea recentă a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ajunsă la cea de-a IX-a ediție și a cărei temă a fost „Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință Europeană și mediere prin cultură”, manifestare academică la care invitata noastră a făcut parte din echipa de organizare. 

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 mai 2022

Ediția din 13 Mai: Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

 


Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 5 mai 2022

Ediția din 6 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 6 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 28 aprilie 2022

Ediția din 29 aprilie: Fundamentele psihologice ale utilitarismului și deontologiei. Incursiuni în psihologia morală

 


Încă din Antichitate, etica a fost unul dintre domeniile fundamentale ale filosofiei, care și-a propus analizarea raționamentelor noastre morale și definirea valorilor principale care guvernează modul în care ne comportăm cu semenii noștri. Din acest punct de vedere, teoriile etice au oferit dintotdeauna un cadru normativ sau descriptiv de raportare la sine și la ceilalți, în contexte sociale bine determinate.

Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea disciplinelor experimentale contemporane, domeniul eticii a devenit un centru de interes specialiști din alte domenii cum ar fi psihologia, neuroștiințele, antropologia, biologia evoluționistă ș.a.m.d. Pornind de la intuițiile oferite de teoriile etice tradiționale, cercetătorii din aceste domenii își propun să analizeze modul în care comportamentele noastre etice iau naștere, în contextul cunoștințelor pe care le-am dobândit în ultimele decenii despre modul de funcționare al creierului și psihicului uman.

În ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre fundamentele psihologice a două dintre cele mai importante teorii etice tradiționale, anume utilitarismul și deontologia kantiană. Care este natura judecăților noastre morale? Care este originea comportamentelor noastre morale? Este raționarea etică o chestiune ce ține strict de gândire? Care este rolul sentimentelor morale în luarea deciziilor etice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru, Emilian Mihailov, conferențiar al Facultății de filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii, ca de obicei, vineri, în data de 29 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 21 aprilie 2022

Ediția din 22 aprilie: De la repaus la bucurie. Incursiune în filosofia sărbătorii

 


Pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem, în contextul sărbătorilor pascale, o dezbatere incitantă despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare, precum și despre rolul pe care sărbătorile religioase îl mai au într-o lume secularizată.

Încă din cele mai vechi timpuri, în toate religiile lumii, sărbătorile au marcat ritmul timpului sacru, care ce împletește cu timpul profan. În jurul lor s-au dezvoltat ritualuri și obiceiuri care aduc comunitatea și individul la o unitate spirituală, experimentată în ceea ce poate fi numit „atmosfera de sărbătoare”. Cu toate acestea, în lumea actuală, sensurile tradiționale ale ideii de sărbătoare s-au pierdut, adesea sărbătorile fiind privite, din perspectiva conștiinței cotidiene, doar ca prilejuri de socializare și de întâlnire cu familia sau cu prietenii. Tocmai de aceea, este esențial să recuperăm, mai ales în această perioadă, câteva dintre valențele spirituale ale sărbătorii.  Cum putem defini filosofic sărbătoarea? Cum mai poate fi simțită atmosfera de sărbătoare într-o lume desacralizată? Care este rolul sărbătorilor în societatea actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii din această săptămână, ca de obicei, vineri, în data de 22 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 aprilie 2022

Ediția din 15 aprilie: Confruntarea civilizațiilor. Relația paradoxală dintre război și cultură

 


    Dacă privim înapoi până la începuturile istoriei, războiul a fost una dintre cele mai constante activități umane, perioadele de pace fiind, în general, rare și de scurtă durată. Cu toate că el a adus multă distrugere și durere, în același timp, conflictele armate au avut și efecte neașteptate pe termen mediu și lung asupra dezvoltării științelor, artelor și culturii în genere. Confruntarea civilizațiilor a dus, încă din vremuri antice, la răspândirea și omogenizarea valorilor culturale, la noi descoperiri în știință și tehnică și, în genere, la o dezvoltare perpetuă a dialogului dintre culturi, la fel cum a dus și la crize financiare, foamete și dezastre umanitare.

Tocmai de aceea, în aceste momente dificile pentru cultura europeană, vă propunem o dezbatere despre relația paradoxală dintre evoluția culturală și război, și despre urmările neașteptate ale acestora. Ce impact au conflictele armate asupra culturii în genere? Cum putem defini filosofic relația dintre cultură și război? Care este rolul războiului în regândirea și redefinirea relațiilor dintre civilizații?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea radiofonică de vinerea acesta, alături de Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii din această săptămână, ca de obicei, vineri, în data de 15 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 aprilie 2022

Ediția din 8 aprilie: Dante Alighieri și influența Divinei Comedii asupra artei contemporane

 


Considerat „părintele limbii italiene”, Dante a creat, în Divina Comedie, una dintre cele mai vii și complexe imagini ale domeniilor geografiei sacre creștine. Tradus în toate limbile moderne, acest poem a înflăcărat imaginația unor întregi generații de intelectuali, încă din Renaștere și până în contemporaneitate.

Tocmai de aceea, în această săptămână vă propunem un portret de personalitate al marelui poet, prin care vom încerca să explorăm motivele fascinației pe care opera sa a produs-o, precum și a moștenirii pe care acesta a lăsat-o artelor vizuale, poeziei, filosofiei și culturii în genere.


Prilejul acestei discuții este expoziția „Și aceasta e o formă. Dante Alighieri și artele vizuale”, care este în plină desfășurare la UNAGaleria din București și pe care o puteți vizita până pe data de 10 aprilie. Rezultat al unui proiect didactic desfășurat de Universitatea Națională de Arte, în colaborare cu Academia de Arte Frumoase din Roma, această expoziție cuprinde lucrările a peste 70 de artiști, atât români, cât și italieni, din diverse domenii ale artelor vizuale, de la pictură și sculptură, până la ceramică și arte textile.

Invitata din această săptămână este doamna Nicoleta Silvia Ioana, doctor în filologie, lector al Universității Naționale de Arte din București și coordonator al proiectului „Și aceasta e o formă. Dante Alighieri și artele vizuale”.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 8 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 30 martie 2022

Ediția din 1 aprilie: Ideea de libertate în filosofia politică românească

 


Centrală gândirii moderne, ideea de libertate este una dintre ideile în jurul cărora s-a coagulat filosofia politică a secolului al XX-lea și asupra căreia au reflectat majoritatea marilor gânditori moderni europeni, dar și români.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere privitoare la istoria acestei idei în spațiul cultural românesc al ultimilor 150 de ani, pentru a vedea cum a fost posibil ca, decenii la rând, intelectualii autohtoni să fie atrași de idei politice situate la extremele spectrului politic. Mai exact, cum a fost posibil ca gânditori precum Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu sau Constantin Noica să manifeste o simpatie fățișă pentru idei de extremă dreaptă? Cum a fost posibil ca, imediat după instaurarea comunismului, mediul intelectual românesc să își schimbe orientarea filosofico-politică la 180 de grade și să adopte, aproape fără rest, o ideologie situată în spectrul politic în extrema stângă?

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Institutului European din Iași, a cărții „De la Romantism la Național-Comunism. Încercare asupra modernității românești” semnată de Gelu Sabău, o lucrare de sinteză remarcabilă în spațiul reflexiv românesc, care își propune o genealogie intelectuală a modernității românești, pornind de la conceptele de libertate pozitivă și libertate negativă, așa cum au fost ele dezvoltate de filosoful britanic Isaiah Berlin.


Ca invitat al emisiunii în vom avea chiar pe autorul lucrării puse în dezbatere, Gelu Sabău, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de Jurnalism a Universității „Hyperion” din București. Având la activ multiple stagii de cercetare la Universitatea Bourgogne, Dijon, Franța (2005 – 2006), École Pratique des Hautes Études, Paris (2007 – 2009) și Katholieke Universiteit Leuven, Belgia (2018), invitatul nostru a publicat multiple studii de specialitate și volume de autor, printre care amintim volumul Ortodoxie și erezie în primele secole creștine, publicat la editura Ars Docendi din București în 2016.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 24 martie 2022

Ediția din 25 Martie - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 



Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 martie, începând cu orele 21.30 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 17 martie 2022

Ediția din 18 martie: Receptarea filosofiei în societate și mediul universitar contemporan

 


Adesea, filosofilor li s-a reproșat că se retrag în „turnul lor de fildeș” și abordează subiecte străine preocupărilor și intereselor publicului larg. Poate și din această cauză, ea este privită mai degrabă ca o specializare abstractă, cu dezbateri ce-i vizează doar pe puținii inițiați ai domeniului și fără deschidere către societate în întregul său.

Cu toate acestea, privind în istoria filosofiei, putem observa o continuă preocupare a filosofilor de a aduce filosofia „în stradă”, printre oameni. De la dialogurile socratice până la filosofia aplicată contemporană, efortul de a populariza fără a vulgariza dezbaterile filosofice a fost unul constant și susținut. Practica filosofică, conferințele deschise publicului larg și cafenelele filosofice sunt, în vremurile noastre, exemple ce stau mărturie pentru acest lucru. Tocmai de aceea, pentru ediția din 18 martie vă propunem o dezbatere privitoare la modurile în care poate fi facilitată filosofia în societatea contemporană, precum și rolul său în mediul universitar actual.

Cum poate vorbi filosofia pe limba publicului larg? Cum pot fi aplicate conceptele și metodele filosofice pentru o mai bună înțelegere a problemelor cotidiene? Care este rolul filosofiei în educația contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vineri seară, alături de Claudiu Mesaroș, conferențiar al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științele Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 18 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 martie 2022

Ediția din 11 martie: Filosofia în contextul actual. Incursiuni în etica războiului

 



    Deși putem găsi încă din Antichitate reflecții asupra modului în care ar trebui să fie purtate războaiele, astfel încât să nu provoace mai multă suferință decât este necesar, problema eticii în război nu este una dintre temele tradiționale ale filosofiei. Ea s-a consacrat ca temă centrală de dezbatere abia în secolul al XX-lea, odată cu atrocitățile celui de-al doilea război mondial și, mai de curând, în contextul războaielor purtate în Orientul Mijlociu. În prezent, dezbaterile privitoare la principiile și valorile etice care limitează violența și daunele provocare de conflictele armate sunt esențiale pentru a înțelege evenimentele prin care trecem.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere de 50 de minute privitoare la ce înseamnă un „război drept” și care sunt principiile morale ce ar trebui să guverneze decizia de intrare într-un război, purtarea efectivă a acestuia, dar și situațiile create după încheierea unui război.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această dezbatere va fi Mihai-Valentin Cernea,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, pe data de 11 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 martie 2022

Ediția din 4 martie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Reflecții asupra muzicii alternative

 


Deși este privită mai degrabă ca o disciplină academică abstractă, filosofia s-a apropiat din ce în ce mai mult de fenomenele concrete ale lumii în care trăim și cu care ne întâlnim la fiecare pas în viața de zi cu zi. Tocmai de aceea, domenii anterior ignorate au dobândit relevanță filosofică pentru gânditorii contemporani. Despre aceste contexte neconvenționale asupra cărora se exercită gândirea filosofică actuală vă propunem să discutăm în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.

Cu acest prilej, vom face o incursiune în filosofia muzicii alternative și a culturii pop, pentru a vedea cum putem gândi filosofic muzica pe care generațiile tinere o ascultă și care este relevanța acestei muzici pentru înțelegerea lumii în care trăim. Care sunt mesajele filosofice al muzicii alternative? Cum își construiesc fanii identitatea în jurul cântecelor pe care le iubesc? Ce impact au versurile melodiilor preferate asupra modului de semnificare al limbajului cotidian?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de astăzi alături de invitata noastră,  doamna Mihaela Frunză, profesor al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Boyai din Cluj și specialist în etică aplicată și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, pe data de 4 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 februarie 2022

Ediția din 25 februarie: Abecedarul gândirii grecești antice - Literele X si O

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera X (xi), pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 16 februarie 2022

Ediția din 18 februarie: Dezbateri actuale în jurnalism. Incursiuni în etica mass-media



În ultimele decenii, dezbaterile filosofice s-au extins și asupra unor domenii care, aparent, sunt străine de filosofie, iar acest lucru este, poate, cel mai ușor vizibil în zona eticilor aplicate. Pe zi ce trece apar din ce în ce mai multe discuții privitoare la implicațiile morale ale diferitelor meserii, de la medicină și cercetarea științifică, până la creația artistică și interacțiunile digitale.

În contextul acestor dezbateri mai largi s-a format și noua „etică mass media”, o ramură de studiu care își propune să pună în lumină principiile și valorile etice implicite care ghidează practicile și metodele de lucru din mass media. Având în vedere importanța acestor dezbateri în contextul actual, unul în care suntem asaltați din toate părțile de știri fale sau manipulatorii, pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre provocările etice ale jurnalismului actual. Care este originea filosofică preocupărilor din zona eticii mass media? Care sunt teoriile etice tradiționale care ne ajută cel mai bine să înțelegem activitatea jurnalistică? Care este rolul filosofiei și al filosofilor în etica media?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această seară alături de Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 18 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


 

miercuri, 9 februarie 2022

Ediția din 11 februarie: Creativitate și gândire critică în educația generației Z

 



Încă din Antichitatea greacă, problema scopurilor și conținuturilor procesului educativ a fost una ce a trezit dezbateri aprinse printre filosofi. Dar acum, poate mai mult decât în alte timpuri, ea a s-a acutizat. Evoluția tehnologică și științifică, accesul liber la informație prin intermediul internetului și schimbările mai subtile ce țin de mentalitatea omului contemporan au făcut ca să se vorbească din ce în ce mai mult despre necesitatea schimbării paradigmei educaționale.

Dincolo de aceste dezbateri tehnice însă, un lucru se vede cu claritate: creativitatea și gândirea critică au devenit elemente cheie, pe care majoritatea specialiștilor domeniului le consideră fundamentale pentru formarea noilor generații. Spre deosebire de educația tradițională, centrată pe transmiterea și înmagazinarea de cunoștințe, educația contemporană pare a încuraja mai degrabă dezvoltarea de abilități, căutarea personală și gândirea divergentă. Tocmai de aceea, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem să ne întrebăm care este, mai exact, rolul creativității și gândirii critice în educația actuală? De ce au devenit ele importante? Există o tensiune între aceste două abilități fundamentale și, dacă da, cum poate fi ea gestionată?

Acestea sunt subiectele asupra cărora vom reflecta alături de invitatul nostru din această săptămână, Doru Căstăian – doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 11 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 februarie 2022

Ediția din 4 februarie: Sensurile uitate ale cuvintelor. Constantin Noica și proiectul unei filosofii a limbii române

 


Mai mult decât un mediu de comunicare, limba este adesea și un factor ce modelează gândirea umană. Poate și de aceea se vorbește despre „limbi filosofice”, cum ar fi limba greacă sau limba germană, care și-au arătat cu asupra de măsură potențialitățile de-a lungul istoriei.

Acesta este și motivul pentru care problema naturii limbajului uman și a „sensului adevărat” al cuvintelor a fost cercetată de filosofi încă de la Platon, mulți gânditori apelând la etimologii – reale sau fanteziste – pentru a putea surprinde potențialitățile filosofice ale limbajului curent. În spațiul culturii române, această abordare este cel mai bine vizibilă în gândirea lui Constantin Noica, care studiază programatic, într-o serie de eseuri strânse laolaltă în volumul Cuvânt împreuna despre rostirea românească, sensurile uitate ale limbii noastre.


Cu ocazia apariției de curând la editura Humanitas a primei ediții integrale a acestei lucrări, redeschidem și noi dezbaterea privitoare la natura limbii și etimologia cuvintelor, întrebându-ne care sunt gândurile ascunse în spatele unora dintre cuvintele pe care le folosim adesea și dacă limba română poate fi considerată o limbă filosofică?

 Ca invitat îl vom avea chiar pe editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de „Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei”, ambele din cadrul Universității din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 4 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 26 ianuarie 2022

Ediția din 28 ianuarie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera N (partea a 2-a)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera N, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 28 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 19 ianuarie 2022

Ediția din 21 ianuarie: Bazarul memoriei sau rolul amintirilor în construcția sinelui

 


Încă de la Platon, problema memoriei și a reamintirii a fost una dintre cele mai importante probleme filosofice. Din această poziție ea traversează întreaga istorie a filosofiei, până în hermeneutica și fenomenologia contemporane. Cu toate acestea însă, încă nu avem o imagine completă a modului în care memoria funcționează și a rolului jucat de aceasta în construcția sinelui nostru conștient.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână vă propunem o fascinantă incursiune de 50 de minute în lumea filosofiei și neuroștiinței memoriei. Cum se formează amintirile din perspectiva creierului nostru? Care este rolul memoriei în existența noastă? Cum ne construiește memoria sinele?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră, alături de Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație holistă din România.


Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Lifestyle Publishing, a cărții  Bazarul memoriei. Cum construim amintiri și cum ne construiesc ele pe noi?”, o lucrare interesantă despre modul în care amintirile se constituie la nivelul creierului uman, semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 21 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 13 ianuarie 2022

Ediția din 14 ianuarie: Arta în era capitalismului. Explorări ale artei contemporane

        În vremurile noastre, mai mult ca oricând, arta pare a se fi transformat într-o industrie. Sume colosale sunt investite zilnic în bugetele filmelor, serialelor și evenimentelor artistice, iar producțiile marilor case de film înregistrează profituri colosale. Asta face ca, de foarte multe ori, valoarea operei de artă să fie dată de cota de piață, iar meritul artistic să fie judecat pe considerente economice și financiare.

Cu toate acestea, dacă privim lucrurile mai atent, arta este mult mai prezentă în viața fiecăruia intre noi decât în orice altă epocă a omenirii. Avem acces la mii de filme și melodii cu un singur click prin intermediul gadget-urilor noastre, putem vedea concertele formațiilor preferate prin intermediul internetului și, în genere, consumăm mai multă artă decât oricând. Tocmai de aceea, merită să reflectăm asupra relației dintre artă și capitalism și să ne întrebăm cum putem gândi  ideea de experiență estetică în zilele noastre? Este arta actuală superficială sau dă dovadă de un alt tip de profunzime față de cea tradițională? Ce loc mai are dimensiunea estetică în viețile noastre?  Mai poate frumusețea să salveze lumea?


            Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

            Prilejul acestei dezbateri este apariția recentă, la editura Cartea Românească Educațional, în traducerea invitatei noastre a lucrării Estetizarea lumii. A trăi în timpul capitalismului artistic, semnată de Gilles Lipovetsky și Jean Serroy, o lucrare de referință pentru domeniul esteticii contemporane.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 14 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru