Ediția din 31 martie 2017, Discernământ moral și dileme etice. Abordări ale metafizicii și filosofiei culturii

Practicile noastre actuale de viață sunt atât de complexe și contradictorii, încât discernământul, respectiv capacitatea naturală a conștiinței noastre de a deosebi binele de rău, pare a fi tot mai precar din moment ce apelăm, tot mai intens, la coduri de etică menite să discrimineze între bine și rău și, firește, să reglementeze explicit comportamentul nostru moral în direcția binelui.

Faptul ca atare, impus de dilemele morale în care suntem implicați deseori, produce în ciuda avantajelor și o serie de paradoxuri etice. Întrebare: cum împăcăm în conștiința noastră, atunci când evaluăm moral un comportament sau altul, conflictul dintre aplicarea corectă a unor proceduri de evaluare etică, în condițiile în care discernământul nostru moral se antepronunță etic în mod instantaneu? Cu alte cuvinte, dacă noi știm deja ce este bine și ce este rău, atunci în ce costă legitimitatea etică a aplicării de coduri morale?

În mod evident lucrurile nu se opresc aici! Ce facem cu nenumăratele situații de viață care, în principiu, nu pot fi reglementate etic prin coduri? Cum ar fi, de pildă, nedreptatea morală pe care o reperăm în fiecare clipă a vieții noastre. În astfel de contexte, capacitatea noastră de discernământ este bună sau nu? Până la urmă, care sunt criteriile după care noi decidem că evaluările etice generate natural prin puterea discernământului, trebuie completate cu reglementări codificate etic? Pe scurt, când este sau nu este valabilă etic capacitatea noastră de discernământ moral?

În jurul acestor întrebări, care se interoghează filosofic și metafizic asupra eticii însăși, ne vom concentra în dezbaterea din această săptămână, având ca sursă de inspirație o apariție editorială unică în spațiul nostru cultural și filosofic. Este vorba despre Scandalul nedreptății. Eseuri de metafizică morală, Editura Fundației Academice Axis, 2016, semnată de Ramona Ardelean, cunoscută eseistă, profesor de științe socio-umane și doctorand în filosofie, invitată a dezbaterii radiofonice pe care v-o propunem în această săptămână.

Vă asteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 31 martie 2017, între orele 21.10-22.00.
Dezbaterea este postata la adresa de mai jos: 

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-invitat-prof-drd-ramona-ardelean/

Ediția din 24 martie 2017, Aplicații matematice în filosofia artei. Matila Ghyka: profil de personalitate

Apariția recentă la Editura Nemira a unei incintante și insolite traduceri din opera lui Matila Ghyka, Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale, readuce în spațiul intelectual românesc multiple teme de reflecție, pe care le vom supune atenției Dvs. în dezbaterea din 24 martie 2017.

În primul rând, vom vorbi despre figura enigmatică a unui savant care ilustrează forța universală a creativității românești. Căci, românul Matila Ghyka, strănepot lui Grigore al V-lea Ghica, ultimul domnitor al Moldovei a fost nu doar diplomat, atașat de legație la Berlin, Roma și Madrid, ofițer al marinei franceze, profesor la Școala de ofițeri de marină de la Constanța ori la Universitatea California de Sud, unde a predat filosofie, semantică și estetică, ci și un filosof matematician care a  scris numeroase tratate de estetică și filosofie.

În al doilea rând, această lucrare ne reamintește faptul că scrierile lui Matila Ghyka au influențat artiști de renume, precum Salvador Dali, pictorul care și-a conceput capodoperele sale, Leda atomica, Madonna de la Port Lligat (1949) și  Cina cea de taină (1955), urmând teoriile matematice despre artă ale savantului român.

 Lucrarea pe care o vom dezbate, readuce într-un prim plan reflexiv, încercarea constantă a unor filosofi matematicieni, care de la Pitagora și până astăzi, au fost preocupați de a întemeia pe baze științifice și teoretice riguroase discursul nostru despre estetică și creație artistică.

În sfârșit, traducerea acestei lucrări trezește în noi ideea că încercarea lui Matila Ghyka de a împăca pitagoreismul antic, în plan mai general, metafizica și mistica antică cu știința contemporană este nu doar un banal act de exegeză, ci o formă autentică de creativitate ideatică și filosofica.

Vă aștept, ca de obicei, și în această vineri, de la orele 21.20, pe lungimile de undă ale RRC, pentru a medita împreună asupra destinului unei opere științifice și filosofice care este mai bine cunoscută în lume, decât în România.

Invitat în studio este dl asist. univ. drd. Cornel Florin Moraru, un tânăr filosof cu specializări intelectuale interdisciplinare: cibernetică, limbi clasice, istoria filosofiei românești și europene, filosofia culturii, filosofia artei și estetică. 
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos:

http://radioromaniacultural.ro/idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-aplicatii-matematice-in-filosofia-artei-matila-ghyka-profil-de-personalitate/