miercuri, 26 iunie 2019

[Podcast] Ediția din 28 iunie: Mai vorbește Seneca pe limba noastră? Valoarea stoicismului pentru omul contemporan




Scrierile lui Seneca au fascinat milioane de cititori de-a lungul istoriei culturii occidentale și, chiar și astăzi, par a fi la mare căutare. Acest lucru poate fi observat, pe de o parte, din multitudinea de traduceri, cărți de specialitate și articole științifice publicate la ora actuală peste tot în lume. Acest lucru arată că, în special în zona istoriei filosofiei, a filosofiei practice și a consilierii filosofice, stoicismul a rămas un punct de referință pentru cercetători. Pe de altă parte însă, nici publicul larg nu este străin de Seneca, statisticile recente arătând că gândirea filosofului roman intră din ce în ce mai des în preferințele tinerilor.
Este oare această situație un paradox? Vorbește Seneca pe limba filosofilor sau pe limba omului de rând? Ce ne mai poate spune Seneca și stoicismul în general, astăzi, la mai bine de două milenii după apariția sa? Mai vorbește Seneca pe limba noastră? Toate aceste întrebări constituie tot atâtea teme de reflecție care ne trimit către perenitatea gândurilor filosofice autentice și la faptul că, indiferent cât de mult a evoluat societatea în care trăim, problemele și interogațiile noastre au rămas constante.
Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vom porni de la aceste întrebări într-o dezbatere despre semnificația filosofiei stoice în ochii omului actual și, în special, despre valoarea scrierilor lui Seneca pentru publicul larg din România. Alături de noi, în studio va fi invitată Anastasia Staicu, Director al editurii Seneca, una dintre editurile care și-au asumat în mod explicit promovarea filosofiei stoice pentru noua generație de cititori prin ediții atractive din punct de vedere estetic și selecții de texte bine alese.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de  28 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 12 iunie 2019

[Podcast] Edițiile din 14 și 21 iunie 2019. Cum e cu putință ceva nou? Cercetarea filosofică românească între erudiție interpretativă și creație conceptuală

Dacă ar trebui să raportăm la anumite figuri geometrice activitatea filosofilor, atunci ideea de cerc pare a descrie cel mai bine eforturile lor reflexive și contemplative. Căci, așa cum remarca celebrul matematician și filosof Alfred North Whitehead, întreaga filosofie europeană poate fi văzută în cerc, ca o înșiruire de note de subsol la dialogurile lui Platon.
Opinia lui Whitehead, susțin istoricii filosofiei, nu este deloc paradoxală, întrucât pe masa de lucru a filosofilor stau și astăzi aceleași teme și probleme insolubile enunțate de Platon înainte de era creștină, încă din sec. al IV-lea.
Daca așa stau lucrurile, atunci ne putem întreba, așa cum o făcea Constantin Noica într-o lucrare de tinerețe apărută în 1940, cum e cu putință ceva nou în filosofie? Este oare filosofia doar un comentariu exegetic la ceea ce s-a spus deja, o interpretare savantă și erudită ce se învârte în același cerc de probleme sau produce noi concepte, noi cunoștințe și noi metode de lucru similare activităților de cercetare din știință? În fond, se întreba Noica, există un specific al cercetărilor de tip filosofic și, dacă răspundem afirmativ, care ar fi acesta?
Aceste întrebări nu sunt, cum ar părea la prima vedere, retorice. Ele au devenit tot mai actuale pe măsură ce activitatea de reflecție și contemplație filosofică s-a instituționalizat, adică s-a profesionalizat în institute de cercetări cu profil filosofic, atât la nivel universitar, cât și academic. Simplu spus, astăzi nu vorbim doar despre creativitate și performanțe individuale în filosofie, ci și despre o creativitate filosofică colectivă măsurabilă, ce se desfășoară în organizații de profil.
Creativitatea individuală în filosofie gândită secole de-a rândul ca o emanație inefabilă, este  astăzi evaluată după criterii cantitative riguroase ce corelează obligațiile ce decurg din fișă postului, cu eforturile individuale ale „angajatului-filosof”. Așa se explică de ce, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, practica filosofică academică actuală privilegiază reflecția sistematică, bazată pe distincții conceptuale și metode riguroase, pe analize și clarificări logice și metodologice, pe argumentare și cercetare critică aplicate atât temelor clasice, „platoniciene”, cât mai ales provocărilor generate de stilul nostru actual de viață.
Ce sens mai au astăzi distincțiile dintre „filosoful social politic”, „filosoful didactic” și „filosoful propriu-zis”, pe care le propunea Mircea Vulcănescu pentru a înțelege complexitatea gândirii românești din perioada interbelică? Care este profil intelectual actual al filosofului cercetător? Ce obligații îi sunt fixate prin fișa postului și care se desfășoară în mod efectiv cercetarea filosofică „planificată”? Care sunt criteriile și instrumentele de evaluare a activității de cercetare filosofică? Ce contează mai mult în evaluare, cărțile apărute în spațiul public ori articolele publicate în revistele de specialitate? Este cercetarea filosofică a variantă a muncii de cercetare științifică? Care sunt domeniile de „avangardă” în cercetarea filosofică și ce fel de mecanismele trebuie accesate pentru obținere de granturi? Mai există „cercetare liberă” în filosofie?  Cum are loc cercetarea filosofică în Institutul de cercetări filosofice și psihologice „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române? Care sunt standardele de acceptare a articolelor ce apar în revistele de specialitate publicate de acest institut?
Acestea sunt, în principal, întrebările pe care le vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filosofie, dlui Dragoș Popescu, cercet. șt. dr. gradul I la Institutul de filozofie și psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, unul dintre cei mai harnici și erudiți filosofi din tânăra generație de gânditori români. Domnia sa a semnat mai multe cărți de autor și zeci de articole de specialitate din domeniul logicii și al filozofiei, totodată este traductor de filosofie din germană și, deopotrivă, coordonator, alături de acad. Alexandru Surdu, al impresionantei lucrări de sinteză Istoria logicii românești. Invitatul nostru este, simultan, redactorul șef al prestigioaselor reviste de specialitate: „Revista de filosofie” și „Revue Roumanie de Philosophie.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, când vom difuza cele două ediții consecutive dedicate cercetării filosofice românești, vineri 14 iunie 2019 și, respectiv vineri 21 vineri 2019, între orele 21.10-22.00.


Realizator: Constantin Aslam


miercuri, 5 iunie 2019

[Podcast] Ediția din 7 iunie: De la Leonardo Da Vinci la jocurile pe calculator. Cercetări filosofice și științifice în lumea artei



Pentru ediția din această săptămână ne-am propus să explorăm modul în care filosofia își dă mâna cu știința și cu informatica în studiile actuale de avangardă din domeniul artelor vizuale pentru a pune în legătură lucrările unor artiști de seamă ai Renașterii cu artiștii digitali contemporani din industria jocurilor pe calculator. În vederea acestui scop, vom încerca să radiografiem posibilitățile a înțelege filosofic tendințele artistice istorice și actuale, folosind algoritmii informatici și studiul științific al asemănărilor dintre lucrări.
Încă din cele mai vechi timpuri evoluția artei a fost pusă sub semnul hazardului și al bunului plac al artiștilor. Filosofia de sistem modernă a fost însă printre primele discipline care au lansat presupoziția că în spatele evoluției istorice a artei există un principiu unitar care poate fi determinat filosofic. Ideea hegeliană a unui „sistem evolutiv al istoriei artei” a rămas în mintea noastră și, chiar și în ziua de astăzi, determină modul în care o sumedenie de cercetători din domeniul neuroesteticii, inteligenței artificiale, informaticii și filosofiei încearcă să înțeleagă arta în mod sistematic. Cum poate fi arta studiată științifică? Care sunt presupozițiile filosofice din spatele acestor studii? Ce spune arta despre modul în care noi privim lumea? Ce asemănare există între operele de artă din Renaștere și grafica jocurilor pe calculator?
La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de  7 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru