Ediția din 28 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera pi – continuare)

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaisprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante, care ne oferă un plus de claritate în privința înțelesului conceptelor filosofice, dar și o mai bună perspectivă istorică asupra dezvoltării lor. 

    Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

    Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 28 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 Aprilie: Drama omului contemporan. Tentația exteriorității și avatarurile ei

Încă din perioada antică, filosofia a reflectat asupra naturii umane și asupra diferenței sau diferențelor esențiale dintre om și celelalte specii de viețuitoare de pe Pământ. Printre aceste diferențe, formarea unui mediu reflexiv, a unei interiorități, a fost privită ca una dintre caracteristicile fundamentale ale umanității. Spre deosebire de celelalte specii ale lumii animale, omul deține capacitatea unică de a își forma, prin reflexivitate, o lume interioară a gândurilor, dorințelor și aspirațiilor sale, care se află adesea în tensiune cu realitatea exterioară. Tocmai de aceea, problema modului de raportare a omului la exterioritate, precum și a rolului acesteia în constituirea sinelui au fost, de-a lungul timpului, unele dintre cele mai dezbătute teme filosofice. 

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o explorare a modului în care, pentru omul contemporan, se formează o „tentație a exteriorității”, pusă în legătură cu mediile tehnologice și de comunicare actuale, precum și a provocărilor filosofice pe care o astfel de tentație le reclamă. Cum se formează sinele nostru în legătură cu raportarea la exterioritate? Ce impact au noile tehnologii asupra cunoașterii de sine? Cum poate omul găsi echilibrul între interioritate și exterioritate în lumea contemporană?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână alături de Ramona Ardelean, doctor în filosofie, eseist și publicist, actualmente lector al Universității Politehnica din București. Cu o formație interdisciplinară - master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică, etică și teologie -  invitata noastră este, totodată,  o colaboratoare constantă a unora dintre revistele culturale de primă mărime ale României, cum ar fi „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul”, „Dilema Veche”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 21 aprilie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 aprilie: Între religie și filosofie. Sensul filosofic al Sărbătorilor Pascale

        Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie va fi, cum este și firesc, una dedicată sărbătorilor pascale. În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, ne vom interoga privitor la raportul dintre filosofie și religie, la sensul filosofic la Învierii, precum și la relevanța filosofică a gândirii teologice. 

Deși în ultimele secole filosofia s-a delimitat din ce în ce mai mult de religie, la nivel istoric putem observa că, mai bine de un mileniu, a existat o relație strânsă, aproape simbiotică între cele discipline. Începând de la primii Părinți ai Bisericii, până la gânditorii Evului Mediu târziu, problemele religiei au fost puse în termenii fundamentali ai filosofiei grecești și, mai mult decât atât, ele au fost abordate cu instrumente filosofice. Tocmai de aceea,  considerăm că acesta este un prilej bun să redeschidem dezbaterea privitoare la filosofia religiei și la modul în care putem înțelege sărbătorile pascale din perspectiva gândirii filosofice. 

        Care este sensul filosofic al Învierii? Care sunt principalele provocări filosofice ridicate de această sărbătoare religioasă? Cum mai poate fi gândit sensul profund al acestei sărbători pentru omul contemporan?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această seară alături de Luigi Bambulea, lector al Universității Naționale de Arte din București, unde predă cursurile și seminarele de Istoria Artei, doctor în litere, doctorand în arte vizuale și absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă Babeș-Boyai din Cluj Napoca.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de pe 14 aprilie, din Vinerea Mare, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 Aprilie: Utopiile filosofiei și promisiunea unei „vieți adevărate”

 

Privind la istoria filosofiei, de la perioada presocratică până în scrierile zilelor noastre, observăm că există, în mod constant, o tendință de a plasa existența plenară, adevărată, în altă parte decât în viața noastră actuală. Fie că ne gândim la sectele filosofice ale Antichității, la narațiunile soteriologice ale marilor religii sau la narațiunile contemporane privitoare autenticitate și la descoperirea sinelui adevărat, observăm prezența constantă a unei vieți promise, utopice, spre care gândirea tinde, dar pe care nu o poate atinge în existența actuală.

            Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre utopiile filosofiei și despre rolul pe care acestea încă îl joacă în viața noastră. Care sunt principalele utopii ale filosofiei? Cum au modelat acestea raportarea filosofilor la lume? Cum putem surprinde aceste utopii în discursul filosofic contemporan?

 

           Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, –  filosof, eseist, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al revistei Anthropos, o revistă de filosofie, arte și umanioare, care își propune să umple un imens gol din cultura și societatea română: preocuparea față de om.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 7 aprilie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru