joi, 26 noiembrie 2020

Ediția din 27 noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa

 


 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 27 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 noiembrie 2020

Ediția din 20 noiembrie În căutarea dionisiacului. Friedrich Nietzsche și filosofia trupului

 

Trupul este o entitate pe cât de evidentă, pe atât de paradoxală, care a constituit, de-a lungul timpului, tema reflecțiilor multora dintre filosofii europeni. Deși ne purtăm tot timpul trupul cu noi, foarte rar devenim pe deplin conștienți de el. Deși ne menține în viață, el este văzut mai degrabă ca un „vehicul al sufletului”, ca un accesoriu al existenței. Deși ne oferă posibilitatea de a fi văzuți, considerăm că adevărata noastră personalitate se află dincolo de aparențele trupești.  

Gândit încă din filosofia clasică grecească în opoziție cu sufletul, ca un fel de temniță a acestuia, trupul a fost, aproape întotdeauna, termenul secund într-o logică ce privilegia idealitatea în fața corporalității și invizibilul în detrimentul vizibilului. Cu un statut filosofic privilegiat, ideea de suflet a concentrat eforturile și puterea de reflecție a filosofilor până târziu în epoca modernă, găsindu-și criticul abia în zorii secolului trecut, în persoana lui Friedrich Nietzsche. Cum putem gândit filosofic ideea de trup? Care sunt raporturile reale pe care acesta la întreține cu ceea ce filosofii numesc „conștiință”? Cum putem recupera ideea de trup din punct de vedere filosofic și cum schimbă această recuperare  filosofia însăși?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această săptămână alături de Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică. Cu o teză doctorală cu tema „Friedrich Nietzsche și metamorfozele esteticului în conștiința europeană modernă”, invitatul nostru are mai multe articole de cercetare care problematizează problema corporalității în filosofie și impactul acesteia asupra esteticii.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 20 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 12 noiembrie 2020

Ediția din 13 Noiembrie: Consilierea filosofică și restaurarea ființei umane. Incursiune în practica filosofică

 


Încă din Antichitatea greacă, odată Socrate, filosofia s-a definit ca un fel de „medicină pentru suflet”, al cărei scop este acela de a oferi acea „pace sufletească” atât de căutată de fiecare dintre noi, scop pe care și l-a păstrat de-a lungul întregului Ev Mediu Creștin. Odată cu venirea modernității însă, filosofii s-au exilat, încetul cu încetul, în „turnul lor de fildeș” și filosofia a devenit, în mare parte, o disciplină academică, în căutare de legitimitate științifică și în căutarea unui adevăr obiectiv.

 De câteva decenii însă, această situație pare a se schimba. La nivel mondial, se poate observa o revenire a filosofiei la dimensiunea practică pe care o avea în Antichitate prin consilierea filosofică și alte practici similare. Cum era și normal, nici cultura noastră nu a rămas străină de reîntoarcerea filosofiei către practică. Această tendință este vizibilă, de ceva vreme, și în cultura română, unde Consilierea filosofică dobândește din ce în ce mai mulți adepți, atât în rândul filosofilor profesioniști, cât și în cel al oamenilor de rând. Ce este consilierea filosofice? Cum se desfășoară ea si Cum ne poate ajuta ea în viața de zi cu zi? 


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de săptămâna aceasta alături de invitatul nostru, Sandu Frunză, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și consilier filosofic. Fiind autor a multiple studii și cărți privitoare la domeniul practicii filosofice și al filosofiei practice, invitatul nostru din este, la ora actuală, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai filosofiei din țara noastră.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 13 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 4 noiembrie 2020

Ediția din 6 noiembrie: Un alt mod de a face filosofie în contemporaneitate. Theodor Adorno și Dialectica negativă

 

            Este recunoscut faptul că, în momentele de criză, gândirea filosofică tinde să se reconfigureze radical și să creeze noi metode de a gândi, capabile să surprindă prejudecățile și asumpțiile implicite ale felului în care noi gândim în mod natural, dar și a modurilor în care tradiția filosofică și-a format discursul de-a lungul timpului.

            Un astfel de moment de criză și de redefinire al filosofiei a avut loc în secolul al XX-lea, care este un secol al reconsiderării radicale a fundamentelor pe care filosofii și-au bazat gândirea de-a lungul istoriei. Pe lângă formarea celor două mari direcții ale filosofiei contemporane – filosofia continentală și cea analitică – acest secol mai este caracterizat, însă, și de demersuri radicale care nu au avut, până acum, o circulație largă în cultura reflexivă română. Unul dintre aceste demersuri este cel al gândirii lui Theodor Adorno, filosof de primă importanță al culturii germane inter- și post-belice, al cărui nume este asociat celebrei Școli de la Frankfurt, unde regăsim și alte nume sonore ale gândirii contemporane, cum ar fi Walter Benjamin, Jürgen Habermas sau Herbert Marcuse.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vom încerca să facem o incursiune în gândirea adorniană, pentru a vedea care sunt mecanismele prin care, înaintând prin negații, putem ajunge la înțelegerea temelor filosofice cele mai abstracte, cum ar fi problema ființei, în jurul căreia s-a constituit ontologia, cea a libertății, în jurul căreia s-a constituit etica și cea a timpului, în jurul căreia s-a constituit filosofia istoriei.


            Ca invitat al Izvoarelor de filosofie îl vom avea pe Christian Ferencz-Flatz, doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare „Alexandru Dragomir” și profesor asociat al Universității Naționale de Artă teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția la finele anului trecut, la editura Tact, a primei traduceri în limba română a lucrării „Dialectica Negativă” semnată de Theodor Adorno, una dintre operele fundamentale ale gândirii contemporane, traducere semnată chiar de invitatul nostru.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 6 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru