Ediția din 2 mai 2025: Istoria filosofiei din perspective neconvenționale. René Descartes și inteligența artificială

La o primă privire, pare că dezbaterile din jurul inteligenței artificiale au apărut în filosofie în special în ultimii ani, odată cu emergența noilor algoritmi generativi care pot răspunde întrebărilor noastre ca și cum ar fi un partener de conversație uman. 

Cu toate acestea, la o privire mai atentă în istoria culturii noastre, pare că ceea ce numim astăzi „inteligență artificială”, în diversele ei forme, este un ideal care apare constant în discursurile filosofilor și nu numai. De la navele care își găsesc singure drumul printre valurile mărilor despre care vorbește Homer, până la chitarele care cântă singure din tratatul de Politică a lui Aristotel, mintea europeană pare să fi fost încă din Antichitate fascinată de ideea unor mașini care pot face aceleași lucruri pe care le fac și oamenii.  

Pentru ediția din 2 mai 2025, v-am pregătit o incursiune neconvențională în istoria filosofiei, pentru a vedea cum ar răspunde  René Descartes, primul filosof al Modernității, unor întrebări și dileme care au ajuns în prim planul dezbaterilor filosofice din ultimele decenii. Cum se diferențiază inteligența mecanică de inteligența umană? Cum ne putem da seama că interacționăm cu un o inteligență mecanică? Prin ce se diferențiază geniul uman de algoritmul mecanic? 

Acestea sunt doar câteva întrebări pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, profesor al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 aprilie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom trece la noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă” și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 aprilie: Arta sacră – obiect estetic și revelație

 

Pentru această săptămână, v-am pregătit o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, prilejuită de apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, anume Paștele. Cu această ocazie, vom face o incursiune în domeniul filosofiei artei sacre, pentru a vedea care sunt semnificațiile estetice și teologice ale acesteia.

Încă de la începuturile creștinismului, arta a fost folosită atât pentru a înfrumuseța lăcașele de cult, cât și pentru a reprezenta, pentru ochii credinciosului, revelația divină. În aceste condiții, arta a devenit, cu timpul, o temă centrală a dezbaterilor filosofice și teologice din interiorul creștinismului, ridicând mai multe întrebări privitoare la capacitatea reprezentărilor umane de a surprinde existența divină.

Care este diferența dintre arta sacră și arta pe teme religioase? Care sunt funcțiile artei sacre? Care este perspectiva creștină asupra ideii de Frumos și care sunt relațiile acesteia cu Binele? Cum putem gândi tensiunea dintre reprezentarea figurativă și simbol în arta sacră? Cum mai putem regăsi sacralitatea astăzi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână, alături de invitatul lui Cornel-Florin Moraru, anume Eugen Răchiteanu, preot al Bisericii Catolice din Sinaia, doctor în filosofie al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, doctor în teologie al Facultății Pontificale „Sf. Bonaventura” din Roma, lector al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București și autor al mai multor cărți și studii de specialitate în domeniul esteticii și artei sacre.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, pe data de 18 aprilie, în Vinerea Mare, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online, pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 aprilie 2025: Viața ca întrebare filosofică. O călătorie în Grecia Antică

 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă invităm la o incursiune în gândirea greacă veche, pentru a înțelege cum au conceput anticii ideea de viață – nu doar ca existență biologică, ci ca mod de a fi propriu omului. Într-o lume în care viața este adesea redusă la supraviețuire, performanță sau simplă funcționare biologică, gânditorii greci ne propun o altă perspectivă: viața ca formă de împlinire, viața ca proces de devenire umană, viața ca practică a gândirii și a relației cu ceilalți.

De la Platon învățăm că viața autentică este aceea în care sufletul caută adevărul și binele. În dialogurile sale, argumentează că o viață neexaminată „nu merită trăită”, că există un sens mai înalt al vieții, care transcende simpla plăcere și care se găsește în cultivarea sufletului și în iubirea de înțelepciune. Aristotel, discipolul lui Platon, va duce mai departe această reflecție, gândind omul ca viețuitoare politică și rațională totodată. Astfel, viața umană se realizează prin participarea în comunitate și prin exercițiul rațiunii, dar și în actul contemplării realităților eterne.

Ce face ca o viață să fie demnă de trăit? Cum se raportează dimensiunea „politică” a vieții, la cea „reațională”? Ce tip de viață este propriu omului?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca un răspuns, alături de invitatul nostru din această săptămână, care este Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului BIOArt, un proiect ce își propune să studieze arta biopolitică în era post-holocaust, prin  conturarea de perspective filosofice asupra mărturiilor estetizate și esteticii politizate din contemporaneitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 aprilie 2025: De la social media la inteligența artificială. Metamorfoze ale dialogului în lumea virtuală

 

Tema dialogului este una centrală culturii occidentale și a modelat, cel puțin în ultimele două milenii și jumătate, atât spațiul politic, cât și cel cultural european. De la Socrate, care vedea dialogul ca pe un mijloc de descoperire a adevărului, până la postmodernism, care ridică unele obiecții la adresa modului tradițional de a privi dialogul, tema comunicării interumane a fost una constantă în istoria filosofiei. Într-un fel sau altul, dialogul a fost însă tot timpul văzut ca fiind modul în care putem surprinde împreună realitatea prin dezbateri de idei și mediul în care produsele imaginației noastre sunt supuse criticii celorlalți.

În ultimele decenii însă, dezvoltarea spațiului virtual redefinește ceea ce numim „comunicare” și modifică modul în care comunicăm cu semenii. Odată cu rețelele de socializare și cu diverșii chatbots dotați cu inteligență artificială, timpul și spațiul dialogului sunt redefinite, iar cuvintele și mesajele sunt mediate sau produse de algoritmi. Astfel, raporturile tradiționale între dialog și realitate sau între dialog și imaginație se metamorfozează, iar dialogul însuși devine parcă, din ce în ce mai mult, un atribut al algoritmilor.

De ce, în epoca cu cele mai multe mijloace de comunicare, avem parca din ce în ce mai puțin dialog? Care este legătura dintre discursul politic actual și schimbarea raportării noastre la dialog? Care sunt metamorfozele dialogului în lumea social media?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, iar începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și cadru didactic asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru