Parafranzându-l pe Cato cel Tânăr, filosofia seamănă, atât în percepția
publică cât și în cea a lumii academice de pretutindeni, cu o văduvă bogată,
iubită pentru moștenirea ei fabuloasă, dar pe care nimeni nu o dorește de
nevastă.
Venerabila tradiție filosofică produce pretutindeni sentimente de reală deferență - căci cine ar îndrăzni să spună că Platon, Aristotel ori Kant nu au adus contribuții majore la dezvoltarea cunoașterii? – în vreme ce atitudinea și comportamentele curente, individuale și instituționale, deopotrivă, sunt încadrabile condescendenței și, mai de curând, indiferenței.
Venerabila tradiție filosofică produce pretutindeni sentimente de reală deferență - căci cine ar îndrăzni să spună că Platon, Aristotel ori Kant nu au adus contribuții majore la dezvoltarea cunoașterii? – în vreme ce atitudinea și comportamentele curente, individuale și instituționale, deopotrivă, sunt încadrabile condescendenței și, mai de curând, indiferenței.
În ordine individuală, filosofia este privită, în
mod paradoxal, dintr-o poziție sufletească ambivalentă: respect și îngăduință în
același timp. Astfel, avem respect pentru filosofie și pentru tradiția ei
impresionantă, dar suntem plini de ezitări în a-i îndruma pe cei apropiați nouă
să urmeze o carieră în acest domeniu. Instituțional, în condițiile în care
actualele universității sunt conduse după principii economice și financiare, filosofia
este din ce în ce mai marginalizată pentru că în ierarhia cunoașterii sunt
preferate acele discipline științifice care sunt legate de tehnologie, adică cele
care aduc bani și, totodată, notorietate publică. Pe scurt, pretutindeni în
lume, „filosofia” managementului universitar actual, fundată pe ideea că
universitățile sunt și trebuie să rămână „o afacere de succes”, a marginalizat
filosofia ca disciplină academică, pe motiv că în bugetul de venituri și
cheltuieli ea nu este „profitabilă”. Or, ceea ce nu e profitabil economic, se
știe, dispare în numele „concurenței loiale”.
Cum s-a ajuns aici? Oare pentru că filosofia este,
cum spunea Walter Biemel, cunoscutul discipol al lui Heidegger, o „meserie fără
pâine”? Oare reținerile vădite ale guvernelor de a nu cheltui bani pentru cei
care vor să se ocupe cu „gânditul” - un „lux” inutil, pe care, nu-i așa? nu
ni-l permitem - a produs această situare, individuală și instituțională,
ambivalentă? Face parte filosofia din acele „inutile articole de lux ale
tradiției” de care noi, oameni ai profitului material și succesului economic
imediat, nu avem nevoie? Beneficiile pe care le aduce filosofia atât în viața
sufletească individuală, cât și în spațiul public – spațiu intersubiectiv întreținut,
cum știm prin dialog rațional generalizat și prin gândirea critică, ambele
produse ale filosofiei - au fost oare
uitate? Sunt mai importante valorile prosperității materiale, decât bunăstarea
și calitatea vieții interioare dobândite prin contemplare și reflecție critică?
Firește că astfel de întrebări generate de
marginalizarea vădită a filosofiei, stare instituțională reperabilă în multiple
medii universitare și academice din întreaga lume, produc îngrijorare,
frustrare și chiar teamă în rândurile acelei elite intelectuale atașate de
principiile raționalității și ale valorilor, pe care democrația le-a adus în
viața noastră individuală și colectivă.
Nu este de mirare, așadar, că o dezbatere cu tema Filosofia: o necesitate sau lux?,
găzduită recent de Ateneul Român, a beneficiat de o audiență publică
impresionantă pentru a asista la dialogul dintre două mari personalității
„transfrontaliere” ale gândirii contemporane: românul Mircea Dumitru, profesor
universitar, Rectorul Universității din București, membru corespondent al
Academiei Române ( a se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/~dumitru/)
și americanul Kit Fine, o celebritate a culturii reflexive anglo-saxone,
profesor de filosofie și matematici la Universitate din New York (a se vedea, http://philosophy.fas.nyu.edu/object/kitfine).
Vă invit să urmăriți aliniamentele argumentative
ale acestei dezbateri în ediția din 1 iulie a Izvoarelor de filosofie, într-o sinteză prezentată de dl prof. Mircea
Dumitru, care va fi prezent, în direct, pe lungimile de undă ale Postului Radio
România Cultural.
Kit Fine și Mircea Dumitru pe scena Ateneului Român
Înregistrarea emisiunii este postată pe adresa de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/1_iulie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_filosofia_necesitate_sau_lux_o_dezbatere_academica_despre_valori_si_bunastare-51674