miercuri, 28 octombrie 2015

Ediția din 30 oct. 2015 De unde vine moralitatea: Dumnezeu, civilizatie sau lume naturala? Dileme ale filosofiei morale și eticii

Invitat: cercet. șt. dr. Emilian Mihailov 

Taina originii libertății noastre de a alege și, deopotrivă, de a ne spune de bunăvoie unor imperative morale ce promovează binele în detrimentul răului provoacă și astăzi mari dispute între teologi, filosofi și oameni de știință.
Izvorul discernământului și al alegerilor noastre morale are, așa cum ne învață Biblia, o origine divină? Normele noastre morale sunt, așa cum susțin biologii și etologii, o rezultantă complexă a evoluționismului animal? Varietatea deconcertantă a normelor care dirijează viața noastră morală își are originea, cum susțin psihologii, antropologii și sociologii, în cultură și societate, pe scurt, în lumea valorilor? Normele morale sunt, cum susțin pedagogii și profesioniștii științelor educație, un produs educațional? Ne naștem „buni de la natură”, cum credea Rousseau sau suntem înclinați, prin natura noastră competițională, să facem răul la tot pasul, în mod necesar, cum susținea Hobbes?
În final, care este modul corect în care trebuie să trăim din moment ce disputele în jurul valorilor morale sunt atât de aprinse și deconcertante?
Iată temele și dilemele pe care le va deschide dezbaterea din această săptămână pe care o realizez cu tânărul filozof și etician Emilian Mihailov, cercet. șt. dr., Director Executiv al „Centrului de cercetare în etica aplicată”, Facultatea de filozofie, Universitatea din București.

Puteti asculta inregistrarea emisiunii la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/30_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_emilian_mihailov-40212

joi, 22 octombrie 2015

Ediția din 23 oct. 2015 Cine dă și cine primește? Filosofia în câmpul științelor umane actuale

Invitat: conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu

           Considerată  timp de secole drept „știință a științelor”, depozitară a adevărului, îndrumătoare a tuturor celorlalte forme de comprehensiune a lumii și, deopotrivă, „călăuză a rătăciților”, filosofia a fost plasată, încă de la Platon și Aristotel, în vârful ierarhiei cunoașterii și sursă fundamentală de echilibru existențial.
Cu toate că acest statut privilegiat a fost contestat vehement de științele moderne ale naturii - care s-au instituit ele însele în model de excelență a cunoașterii și producerii adevărului - acest rol de „călăuză” rezervat filosofiei nu a dispărut, pare-se, întru totul, din câmpul cercetărilor de tip socio-uman. 
        Economiștii, sociologii ori psihologii se intersectează în cercetărilor lor teoretice și metodologice, chiar fără voia lor, cu reflecția filosofică profesionalizată, în vreme de filosofii înșiși tematizează multiple date experimentale livrate de cercetarea științifică o societății și omului. Prin urmare, aceste științe sunt la rândul lor „călăuze”, dar pentru filosofie.  
Despre acest dublu statut al filosofiei, de a fi „călăuză”și, in același timp, de a fi „călăuzită”, vom vorbi in emisiunea Izvoare de filosofie din aceasta săptămână. 
Putem stabili, plecând de la această corelație, un anumit avantaj comparativ? Care sunt lecțiile tradiției în acestă privință?  
Invitat în studio este d-l conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, Director Adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București

Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/23_septembrie_2015_invitat_in_studio_este_d_l_conf_univ_dr_emanuel_mihail_socaciu-39465

miercuri, 14 octombrie 2015

Ediția din 16 oct. 2015 Cine suntem noi, românii? Abordări reflexive, cognitiv-experimentale și interculturale

            Apariția recentă, la Editura Polirom, a lucrării Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, semnată de către Daniel David, cunoscutul profesor universitar de științe cognitive clinice de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, a produs în spațiul public românesc o serie de dezbateri aprinse la care participă, sub ochii noștri, nu doar profesioniști ai științelor umane, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, eticieni, ci și literați ori jurnaliști interesați cu toții de modul în care se configurează profilul psihologic actual al poporului român. ( a se vedea, https://danieldavidubb.wordpress.com/articole).
            „Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?”, iată întrebările la care răspunde, printr-un demers științific riguros, fundamentat experimental și intercultural, acest volum ce ne propune un fel de „poză la minut” a conștiinței de sine colective.
            Care este vestea bună a cercetării? „Vestea bună – se exprimă textual prof. Daniel David – este că, deși românii se cred așa cum nu sunt, totuși se cred așa cum ar trebui să fie. Așadar, aș spune că proiecția noastră nu reprezintă o iluzie pozitivă, ci un optimism realist. De aceea, în cazul românilor există șanse foarte mari de dezvoltare și evoluție în direcția unui model psihocultural ideal, șanse care pot crește prin acțiuni psihoculturale înțelepte și hotărâte”.   
Dar care este vestea rea? Și ce avem de făcut în viitor? Putem oare aduce corecții și ameliorări zonelor întunecoase ale psihologiei noastre colective?  
Dacă doriți să aflați care sunt acele date ce configurază partea pozitivă, luminoasă și, deopotrivă, partea negativă, întunecoasă, a profilului nostru psihologic, vă invit să urmăriți dezbaterea pe care o realizez în direct, vineri 16 oct. 2015, între orele 14.00-14.30, cu d-l prof. univ. dr. Daniel David.
Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/16_octombrie_2015_invitat_prof_univ_dr_daniel_david-39115

joi, 8 octombrie 2015

Ediția din 9 oct. 2015 Filosofia științelor umane. Explorări interdisciplinare. O emisiune comemorativă: Mihail Radu Solcan (1953-2013)


Ediția din această săptămână este dedicată memoriei unuia dintre cei mai talentați gânditori români, MIHAIL RADU SOLCAN, care s-a afirmat în  cultura reflexivă românească recentă printr-o serie de cercetări filosofice în domenii de avangardă precum logicile non-standard, filosofia minții, științele cognitive, inteligența artificală, filosofia computerelor, filosofia tehnologiei etc.
Poliglot, cunoscător de greacă și latină, știutor și a peste zece limbi (romanice, germanice, slave și orientale) cu atestate de traducător pentru limbile engleză, franceză, rusă, maghiară, germană, italiană și polonă, Mihail Radu Solcan a fost, în același timp, posesorului unui talent pedagogic înnăscut din care s-au nutrit paideic generațiile de studenți ce au urmat, în ultimele două decenii, cursurile Facultății de filozofie a Universității din București.
Punctul de pornire al evocării personalității gânditorului și profesorului Mihail Radu Solcan îl constituie apariția volumului colectiv Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan, Editura Universității din București, o lucrare ce tematizează linii de cercetare deschise de către acest gânditor creativ, precum și contribuțiile sale științifice și didactice ce au marcat cultura noastră filosofică recentă.
Invitați: acad. Mircea Flonta, conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, asist. univ. dr. Constantin Vică.







Inregistrarea emisiunii poate fi accesata la adresa:
http://www.radioromaniacultural.ro/9_octombrie_2015_filosofia_stiintelor_umane_in_memoriam_mihail_radu_solcan-38765

joi, 1 octombrie 2015

Ediția din 2 oct. 2015 Către un alt Descartes. Proiectul editorial: Descartes „Corespondența completă”

Vă invit în această săptămână să medităm împreună asupra actualității gândirii lui Rene Descartes (1596-1650), filosoful care a transmis posterității, între atâtea alte gânduri nemuritoare, și ideea că mintea noastră poate ajunge la adevăr, prin propriile sale puteri, dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare și precise.
            Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția recentă la Editura Polirom al celui de-al doilea volum din seria René Descartes Corespondența completă, o lucrarea de mare erudiție ce cuprinde pe lângă traducerea schimbului de scrisori dintre Descartes și prietenilor săi, savanți, teologi, filosofi, și o cercetare asupra atmosferei culturale, spirituale, filosofice și științifice în orizontul căreia a avut loc această monumentală corespondență.
            Invitat în studio este tânărul cercetător Grigore Vida, dr. în filozofie, membru al echipei de traducere și editare al acestor impresionante lucrări.  


Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/2_octombrie_2015_invitat_cercet_st_dr_grigore_vida-38274

Ediția din 25 sept 2015. Gândirea lui Leibniz în noi contexte interpretative

Așa cum știu cu toții, una dintre cele mai încăpățânate probleme pe care le pune în fața noastră istoria gândirii filosofice și, în fond, orice abordare istorică a fenomenelor culturii, vizează enigmaticul raport temporal dintre continuitatea și discontinuitatea lumii și, firește a ideilor.  Dacă totul curge, cum inspirat spune Heraclit, atunci cum se explică faptul stabilității lumii? Ce rămâne și ce se pierde? Există oare un substrat al acestor transformări?
Ei bine, vom ataca această problemă, raportul dintre continuitate și transformare, în dezbaterea din aceasta săptămână, dar nu într-un mod abstract, ci plecând de la  un caz filosofic particular, respectiv de la gândirea celebrului filosof german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).
Amorsa dezbaterii de astăzi o constituie o recentă lucrare apărută în limba engleză la prestigioasa editura germană Springer Ferlag, a se vedea http://www.springer.com/gp/book/9789401799553, cu titlul Metafizica lui Leibniz și adoptarea formelor substanțiale. Între continuitate și transformare, lucrare ce cuprinde o serie de articole științifice semnate de profesori și cercetători de la mari universități ale lumii  - (Dan Garber (Princeton), Roger Ariew (South Florida), Richard Arthur (McMaster Univ., Ontario), Andreas Blank (Paderborn Univ), Stefano Di Bella (Milano Univ), Paul Lodge (Mansfield Oxford), Enrico Pasini (Torino Univ), Pauline Phemister (Edinburgh Univ), Markku Roinila (Helsinki Univ) - și coordonată de cercetătorul și filosoful Adrian Niță, conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova, Președintele „Societății Leibniz din România”,  invitatul Izvoarelor de filozofie din 25 sept. 2015.


Invitat: conf. univ. dr. Adrian Nița
Înregistrarea audio a dezbaterii poate fi accesata la adresa: http://www.radioromaniacultural.ro/25_septembrie_2015_invitat_conf_univ_dr_adrian_nita-37747

NOI DATE DE DIFUZARE ALE EMISIUNII IZVOARE DE FILOSOFIE

Dragi prieteni, 
în noua grila de programe a Radio România Cultural, emisiunea Izvoare de filosofie se difuzează în fiecare zi de vineri între orele 14.00-14.30
Va astept pe lungimile de undă ale RRC cu speranța că această schimbare de repere temporale sa fie în beneficiul Dvs.
Gând bun, Vorbă bună, Faptă bună!
Constantin Aslam