miercuri, 24 aprilie 2013

Ediția din 27 apr. Economia imaterială. Perspective filosofice asupra științei și tehnologiei actuale

Invitat: conf. univ. dr. Constantin Stoenescu 


             Ideea că există o anumită clasă de adevăruri evidente, sustrase ab initio oricăror examinări critice, este permanent contestată de dinamica accelerată a vieții noastre. Astfel, convingerea că există o linie clară de demarcație între activitățile productive și activitățile neproductive este permanent relaxată prin apariția unei noi îndeletniciri: economia imaterială și simbolică, bazată pe cunoaştere, educaţie şi cercetare.
            Care sunt factorii care produc această  răsturnare de proporții în practicile economice actuale? Oare cunoștințele de „tip universitate” sunt responsabile de regândirea raporturilor dintre activitățile productive și îndeletnicirile simbolice? „Societatea cunoașterii”, despre care am început să vorbim tot mai mult, a devenit dintr-un proiect futurologic o realitatea trăită cotidian? Acestea sunt provocările ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor!
Vom fi însoțiți în acest periplu interogativ de d-l conf. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de Filosofie a Universității din București, unul dintre cei mai buni specialiști români care investighează, cu mijloacele filosofului profesionalizat în epistemologie și managementul cunoașterii, noua alianță dintre societate și economia imaterială. Amorsa dezbaterii noastre va circumscrie proiectul de cercetare al domniei sale „Epistemologia științei și managementul cunoașterii”, finalizat în studii, articole și, de curând, într-o lucrare de sinteză ce apare la Editura Universității din București.
      

vineri, 19 aprilie 2013

Editia din 20 apr. Filosofia din cărți, filosofia din articole. O radiografie a cercetării filosofice (inter) naționale

Invitat: cerct. șt. dr. gr. I Ionuț Isac 

          Performanța în filozofie, o știm cu toții, este intim corelată de anumite caracteristici ale unor opere de gândire prin intermediul cărora îi identificăm pe filosofii „mari” și în raport de care stabilim anumite clasamente. Inovația conceptuală, deschiderea de noi întrebări și sugerarea de soluții, anvergura temelor abordate,  profunzimea și subtilitatea argumentării, rezistența și influența de durată în timp etc. sunt doar câteva dintre criteriile după care ierarhizăm și prețuim operele filosofice devenite bunuri de patrimoniu universal.
 Acest mod tradițional de stabilire a ideii de performanță în filozofie este, în mod paradoxal, relaxat, dacă nu chiar contestat, de practicile filosofice profesioniste actuale care au făcut din „articolul științific” forma privilegiată de comunicare publică a actului de meditație filosofică. Ideea că se poate practica filozofie de performanță în absența publicării de cărți a devenit atât de răspândită, încât normativele internaționale de evaluare „punctează” mai bine un articol științific, decât orice altă formă de exprimare publică a unor cercetări filosofice personale. Pe scurt, „filosofia din cărți” nu mai este prețuită ca altădată.  
   Cum să ne explicăm acest abandon al tradiției? Este mai „valoroasă” filosofia din articole, decât filosofia din cărți? Iată provocarea ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor.
  Invitatul emisiunii este d-l dr. Ionuț Isac, reputat filosof din generația medie de intelectuali reflexivi, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Bariţ”, al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, posesor al unei platforme de afirmare științifică internațională impresionantă, deopotrivă, autor de cărți și de articole științifice cotate în bănci internaționale de date, poliglot, participant la o serie de importante congrese și conferințe cu profil filosofic în țară și în străinătate.

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Ediția din 13 apr. Provocările formative ale valorilor…tradiționale. Perspective ale filosofiei educației


Invitat: prof. univ. dr. Emil Stan 

      „Procesul” intentat celor trei valori cardinale tradiționale, Adevărul, Binele,  Frumosul, trioul în cunoscuta expresia a lui Howard Gardner, de către lumea noastră multiculturală și relativistă este atât de cunoscut, încât am început să-l considerăm ca pe ceva de la sine-înțeles. Căci, ce poate părea mai firesc decât să admitem, fără rezerve, ideea că punctele noastre de vedere asupra trioului sunt cu mult mai prețioase decât moștenirea sau experiența tradiției? De vreme ce aceste valori au decăzut din poziția lor de axe și  călăuze în viață, ce rost mai are să tot discutăm despre lucruri la care nu vom ajunge ( tradiția ne e martor), la nici un consens?

      Aceste convingeri care formează structura de rezistența a habitatului nostru mintal postmodern ar trebui să răspundă însă la o întrebare elementară: ce am pus noi în locul trioului? Suntem oare satisfăcuți de faptul că în loc de Adevăr avem opiniile noastre despre, că în loc de Bine avem relativism și corectitudine politică, iar în loc de Frumos am pus gusturile noastre arbitrare?

     Care este punctul de vedere al educatorilor și filosofilor educației în această chestiune? Școala menține interesul pentru valorile traditionale sau a abandonat trioul în numele formării de competențe pragmatice?  
     Iată provocarea ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor. Invitatul noastru în studioul RRC este d-l prof. univ. dr. Emil Stan, unul dintre cei mai cunoscuți și reputați filosofi ai educației din cultura noastră reflexivă actuală.

marți, 2 aprilie 2013

Ediția din 6 aprilie 2013. În căutarea sinelui. Explorări filosofice în lumea reflexivității românești


Invitat: prof. univ. dr. Ion Dur  

Virtuțile investigațiilor de tip filosofic sunt deseori minimalizate prin mobilizarea a două argumente încrucișate: primul - filosofia produce texte despre texte și nu texte despre fapte; al doilea - filosofia este narcisistă, pentru că vorbește emfatic doar despre propriile ei teme, în vreme ce viața noastră își urmează cursul independent de ce spune un filosof sau altul.
Așa să fie oare? Argumentul „faptelor” oare la ce fapte se referă? Nu există cumva și „fapte de conștiință” ori „fapte de cultură” ce ar trebui deslușite filosofic, pentru motivul simplu că nu avem alte mijloace la îndemână? Apoi, temele proprii filosofiei nu sunt interioare vieții noastre în nesfârșitele ei manifestări culturale?
Ei bine, ediția din această săptămână vă invită să participați la o dezbatere radiofonică, în care virtuțile examinării filosofice nu pot fi contestate. În primul rând, pentru că textele despre texte propun o interpretare la ceea ce e deja interpretat, adică o hermeneutică a textelor. În al doilea rând, pentru că autorul examinării, filosoful Ion Dur, invitatul emisiunii, se caută pe sine în lumea vieții și culturii în care trăim, iar exemplul său ar putea fi urmat de oricare dintre noi.
Pretextul dezbaterii îl constituie apariția ultimei lucrări semnate de către invitatul nostru, în care analiza filosofică se împletește cu reflecția culturală și examinarea de sine.