Ediția din 2 febr. Modernizare, democratizare, europenizare. Modele românești de filosofie

Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneț

În ciuda faptului că „a filosofa” reprezintă un act născut din nevoi de echilibru interior, mai ales în rândurile acelor oameni înclinați către singurătate și meditație, filosofia, în schimb, a fost continuu prezentă „în văzul lumii”, metaforă ce desemnează „spațiul public”, adică locul în care ne întâlnim și locuim împreună.

Despre această locuire împreună, cunoscutul editor, filosof și sociolog al culturii, d-l prof. univ. dr. Constantin Schifirneț, ne invită să medităm pe marginea celei mai recente lucrări semnate de către domnia sa, Filozofie românească în spațiul public. Modernitate și  europenizare, lucrare ce readuce în prim plan teorii filosofice originale: organicismul şi teoria formei fără fond, seria istorică, personalismul energetic, etnologismul şi ontologia naţiunii, recesivitatea, filosofia ca armonie, prin care este relevat sensul implicării filosofiei în constituirea identităţii moderne românești, din chiar momentul în care românii aveau îndreptate privirile către Vestul Europei.

Filosofia este, cum argumentează riguros lucrarea citată, nu doar forma cea mai rafinată a conștiinței de sine, individuală și colectivă, ci și un instrumentul eficace de analiză critică a faptelor instituționale, politice și statale, manifestate, de-a lungul epocii moderne, în spațiul public.

Ei bine, plecând de la această tradiție de critică instituționala, pusă în lumină către d-l Constantin Schifirneț, în care filosofia este, deopotrivă, un mod de cunoaștere, dar și de îndemn la o acțiune socială fundată pe principii de raționalitate și moralitate, vă invit să facem în această sâmbătă o dezbatere radiofonică comparativă: tradiție vs. actualitate.

Credeți că tradiția intelectuală românească modernă, în care filosofia se exercita în spațiul public ca instrument de critică instituțională și socială, mai este de actualitate?

Mai pot formula filosofii „expertize” sociale și instituționale, în condițiile în care analiza spațiului public este dominată de cercetări științifice, ori de opinii formulate de „comentatorii” politici?

Dacă vă simțiți  provocați de subiectul emisiunii și de întrebările ce se pot naște în legătură cu acesta, atunci vă aștept comentariile pe blog sau, prin intermediul telefoanelor RRC, direct în emisiune.

Ediția din 26 ian. 2013. Filosofia și pedagogia sărbătorii. Mai au sărbătorile o valoare formativă?

Invitat: prof. univ. dr. Gabriel Albu 

Există câteva lucruri, puține la număr, ce specifică ființa noastră omenească în raport cu lumea tuturor celorlalte vietăți. Între acestea, „sărbătoarea” ocupă, pare-se, un loc de prim plan în viata fiecăruia dintre noi. Căci, numai omul sărbătorește, adică folosește timpul într-un alt sens și cu alte scopuri decât cele legate, pur și simplu, de supraviețuire.  Parafrazându-l pe L. Blaga din Geneza metaforei și sensul culturii, chiar dacă „existența întru imediat și pentru securitate” (conservare) deține o poziție dominantă în viața noastră, semnificativ este însă timpul folosit în vederea „existenței întru mister și pentru revelare”, din moment ce însăși Biblia dedică un capitol întreg Sărbătorii (Ieșirea: 23, 1-33).

Mai păstrăm oare astăzi ceva din misterul acelor vremuri trecute, în care verbul „a sărbători” avea o puternică încărcătura reflexivă, spirituală și filosofică, despre care Vasile Băncilă a scris pagini memorabile în Duhul Sărbătorii? Modul nostru laic de viață a desacralizat în întregime acel timp în care omul se pregătea să comunice cu misterele lumii? Cu alte cuvinte, timpul sărbătorii este total vidat de meditație, iar ceea ce ne-a rămas ține doar de dihotomia timp de muncă vs. timp de odihnă, relaxare și distracție? ? Într-o lume obsedată de „managementul timpului”, mai există oare un timp al reflecției și meditatiei existențiale? Ce învățăm la școală despre timp și care e poziția educației superioare în această chestiune? Educația și instrucția, mai precis, formarea de personalități și dobândirea de competențe sunt în armonie, își corespund reciproc? 

Sunt întrebări la care vă invit să răspundem împreună cu unul dintre cei mai buni specialiști români în științele educației, d-l prof. univ. dr. Gabriel Albu, autor de cărți și articole în care meditația filosofică se împletește cu cea educațională și pedagogică, interesat, între altele, și de valoarea educațională și formativă a sărbătorii. Reamintesc doar câteva titluri ilustrative pentru preocupările teoretice ale domniei sale: Educaţia, profesorul şi vremurile, Introducere într-o pedagogie a libertăţii, Despre libertatea copilului şi autoritatea adultului, În căutarea educaţiei autentice, Concepte fundamentale ale psihologiei – Gândirea, Memoria, Imaginaţia, O psihologie a educaţiei, Repere pentru o concepţie umanistă asupra educaţiei (Prejudecăţile practicii şcolare ca provocare); Comunicarea interpersonală. Aspecte formative şi valenţe psihologice etc.

Așteptăm ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice!

Ediţia din 19 ian 2012. Retrospectiva evenimentelor filosofice din 2012 (II)

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Continuăm și în ediția din aceasta sâmbătă a întâlnirii noastre pe calea undelor să vorbim, retrospectiv, despre prezența filosofiei în spațiul public românesc în anul 2012.

Dacă data trecută ne-am concentrat, cum era și firesc, mai ales pe latură informativă, rememorând seria de fapte și evenimente ce au conferit identitate „anului filosofic 2012”, în această ediție vă propunem o serie de perspective comparative și evaluative. Pentru început ne vom referiri la aniversările și comemorările filosofice, românești și străine, din 2012 și apoi vă invităm să facem dezbateri de conținut pe marginea unor titluri de lucrări filosofice reprezentative selectate atât de invitatul emisiunii, cât și de către dvs.

 Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Ediţia din 12 ian 2013. Retrospectiva evenimentelor filosofice din 2012

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță 

Ediţia din această sâmbătă, în fapt prima noastră întâlnire pe calea undelor din anul 2013, vă propune, cum vă aşteptaţi desigur, o emisiune retrospectivă.

Vă invit, ca și în anii precedenți, să facem un schimb de opinii privind anul filosofic 2012, ca pare a fi fost, dacă avem în vedere statisticele, un an remarcabil de bogat. ( a se vedea, rubrica: „Evenimente 2012”, postată pe bara de meniuri a blogului). 

Aşa cum am procedat şi până acum la fiecare început de nou an, vom vorbi despre cele mai importante evenimente filosofice din anul 2012: simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale, aniversări, celebrări şi comemorări de mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale: cărţi de autor, articole ştiinţifice şi eseuri cu impact public, traduceri etc.

Vom fi însoţiţi în acest periplu rememorativ de către d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza cele mai importante date ce au marcat viaţa filosofică în anul 2012.

Cum aţi perceput dumneavoastră viaţa filosofică românească în anul 2012? Ce evenimente v-au marcat şi au lăsat urme în memoria şi sensibilitatea dvs.? Ce eveniment filosofic a fost semnificativ pentru dvs. în anul recent încheiat? Ce cărţi de filozofie v-au impresionat în 2012?

Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05

Firește că puteti posta opiniile sau întrebările dvs. pe rubrica: „Comentarii”!