joi, 16 decembrie 2021

Ediția din 17 decembrie: Arta – între cunoaștere și entertainment

 


Dintotdeauna, arta a fost privită ca una dintre cele mai misterioase activități umane. Ea a fost prilej de reflecție pentru filosofi încă din epoca presocratică și, odată cu dezvoltarea științelor moderne, a ridicat întrebări și psihologiei, sociologiei, antropologiei sau, mai nou, neuroștiințelor. În această impresionantă istorie de peste două milenii de reflecții despre artă a culturii europene, cea mai mare parte a timpului, ea fost privită ca o formă de cunoaștere, diferită de știință, dar cel puțin tot atât de importantă pentru existența umană.

Acesta este și motivul pentru care, de la Aristotel la Arthur Schopenhauer, filosofii și artiștii totodată au considerat arta ca fiind înrudită cu filosofia în ceea ce privește cunoașterea și au plasat-o între cele mai nobile activități contemplative ale ființei umane. Cu toate acestea, odată cu venirea secolului al XX-lea, statutul artei pare a se fi schimbat și gândirea despre artă pare să fi intrat într-o criză. Din ce în ce mai mult, ea este văzută ca o formă de distracție, de entertainment, care își pierde latura cognitivă în favoarea celei ludice.

Tocmai de aceea, în ultima ediție a Izvoarelor de filosofie din acest an ne propunem să redeschidem perena problemă a statutului artei și să vedem ce rol are ea în educație și în societate. Care sunt factorii care au contribuit la schimbarea modului în care vedem arta? Este arta o formă de cunoaștere sau o formă de entertainment? Care este rolul învățământului artistic în economia societății noastre?

Acestea sunt întrebările cu pornire de la care vom începe dezbaterea din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu, cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 17 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 decembrie 2021

Ediția din 10 decembrie: Textele uitate ale filosofiei. Incursiune în lumea manuscriselor medievale

 


Adesea s-a spus că istoria este scrisă de învingători. În domeniul filosofiei însă, istoria este scrisă de copiști, iar textele cel mai des copiate par a fi „învingătorii” în lupta cu timpul. Tocmai de aceea, „canonul” filosofic european este format în primul rând din filosofii care au reușit să treacă acest test al transcrierii de-a lungul Evului Mediu și Modernității timpurii.

Cu toate acestea, testul tradiției manuscrise nu este singurul pe care trebuie să-l câștige un text filosofic pentru a fi cunoscut de către cititorul contemporan. Un al doilea test, poate chiar mai dificil, este cel al editării și traducerii în limbi moderne. Avem încă o cantitate imensă de manuscrise din toate timpurile ne-editate și netraduse care, pentru cultura omului contemporan, sunt ca și inexistente. Acestea sunt textele uitate ale filosofiei și culturii occidentale.

În cele cincizeci de minute ale ediției de astăzi ne propunem să facem o incursiune în munca de traducere și publicare în ediții moderne a acestor texte inedite ale istoriei filosofice. Vom face o incursiune în portofoliile celor mai mari biblioteci ale Europei, ale căror manuscrise încă păstrează ceva din atmosfera scriptorium-urilor medievale. În vederea acestui lucru, ne vom concentra asupra muncii de editare și traducere a două texte scrise de Alcuin de York, una dintre figurile principale ale reformelor culturale întreprinse de Carol Cel Mare la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

            Gramatica și Discuție despre adevărata filosofie, operele despre care vom vorbi împreună cu invitata noastră, sunt mărturii vii ale legăturii intime dintre filosofie și filologie în Evul Mediu. Publicate de obicei împreună, ele arată că gramatica are și o latură filosofică pe care am putea-o repera încă de la apariția primelor tratate de gramatică din epoca alexandrină.
            Pentru a ne ghida prin lumea manuscriselor medievale o vom avea ca invitată pe Isabela Grigoraș, filolog clasicist și doctor în filosofie al Universităților din București și Fribourg, Elveția. Cu o bună experiență în lucrul cu manuscrisele, invitata noastră din această săptămână pregătește o ediție critică a celor două opere semnate de Alcuin de York, însoțite și de o traducere.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 1 decembrie 2021

Ediția din 3 decembrie: De partea ascunsă a reușitelor. Filosofia eșecului și înfrângerii




Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.

În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane. 
Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic? 

De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali,  conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume  Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .