joi, 29 aprilie 2021

Ediția din 30 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 3-a)

 


Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești și a le descoperi sensurile ascunde și originile etimologice.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene, trecute în dicționare la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vedem de unde provine ideea de „metodă filosofică” și să vedem cum a apărut ideea de metodă în domeniul filosofiei.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 30, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 22 aprilie 2021

Ediția din 23 aprilie: Către o etică a viitorului. Bio-ameliorarea și depășirea valorilor morale tradiționale

 


 Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au sperat să depășească condiția umană și limitările acesteia. De la religiile arhaice, până la meditațiile filosofice ale Antichității și Evului Mediu, oamenii au construit narațiuni care să le ofere speranță în posibilitatea nemuririi, și a depășirii, pe rând, a tuturor abilităților naturale ale omului. Astăzi însă, acest vis peren al omenirii are acum șanse să devină realitate cu ajutorul noilor tehnologii bio-medicale care își propun atât prelungirea vieții umane, cât și îmbunătățirea capacităților noastre cognitive și fizice.

Aceste tehnologii de bio-ameliorare au, totodată, capacitatea de a schimba radical atât stilul nostru de viață, cât și ceea ce înțelegem astăzi prin „umanitate”. Ele, pe de o parte, pot restructura setul tradițional de valori morale folosite pentru inter-relaționarea umană, subminând astfel trăirea unei vieți bune și pot duce la accentuarea inegalităților existente între oameni. Pe de altă parte, ele pot crește rata progresului științific și remedia niște limitări evolutive ale psihologiei noastre, cum ar fi altruismul selectiv manifestat doar față de membrii grupului propriu sau tendința spre stereotipizare și xenofobie.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre dilemele etice ridicate de bio-ameliorarea medicală alături de Emilian Mihailov, lector al Facultății de filosofie din București, director al centrului de cercetare în etică aplicată și director al proiectului de cercetare ENHATEC, o cercetare etică de avangardă care își propune dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 23 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 15 aprilie 2021

Paradoxurile timpului. Reflecții asupra ideii de timp la Aristotel

 


Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie aduce din nou în dezbatere una dintre temele perene ale filosofiei, cu care toți marii gânditori și-au încercat puterile reflexive, anume problema timpului și a felului de a fi al acestei realități care, într-o formă sau alta, își lasă amprenta asupra tuturor lucrurilor.

Ipostaziat încă din mitologia greacă sub formă de zeitate atotputernică care-și devorează copii, timpul a fost mereu o sursă de anxietate și de uimire pentru poeți și teologi, dar și un obiect de reflecție pentru filosofii din toate epocile. Întruchipat ca un copil ce se joacă de către Heraclit, gândit ca mișcare a corpurilor cerești de către Platon sau ca o creație a lui Dumnezeu și ca fenomen al conștiinței umane de către Augustin, timpul rămâne, și în zilele noastre, un mister.

Pentru a înțelege însă de ce timpul este o problemă atât de importantă pentru filosofie, trebuie să ne întoarcem la gândirea lui Aristotel și să ne interogăm, din nou, împreună cu el: Este timpul parte a naturii sau construcție a minții noastre? Ce relații există între timp, spațiu și mișcare? Care este natura clipei prezente în care trăim?

Acestea sunt întrebările de la care pornim și dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, conferențiar al Facultății de filosofie, științe politice și științele comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara și specialist în istoria filosofiei.           

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 16 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 7 aprilie 2021

Ediția din 9 aprilie: Memoria – Între concept filosofic și proces biologic

 


De-a lungul întregii istorii a filosofiei, ideea de memorie și rolul jucat de aceasta în cadrul existenței umane au stârnit curiozitatea unora dintre cei mai importanți gânditori. De la anamnesis-ul lui Platon, la Confesiunile lui Augustin și până în epoca contemporană, la un gânditor precum Paul Ricoeur, filosofii s-au interogat atât asupra modului în care amintirile se formează, cât și asupra rolului pe care reamintirea formarea cunoașterii și înțelegerii noastre despre lume.

În ultimele decenii însă, memoria nu a rămas doar un concept filosofic, ci ea a intrat și în preocupările oamenilor de neuroștiințe. Astfel, am început să înțelegem din ce în ce mai multe despre substratul biologic al memoriei noastre și despre mecanismele cerebrale prin care această facultate a conștiinței se formează. Cum apar teoriile filosofice despre memorie în contextul studiilor de neuroștiințe? Cum se raportează „filosofia memoriei” la „știința memoriei”? Este memoria un concept filosofic sau unul biologic?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de Adriana Brăescu, colaborator mai vechi al  Izvoarelor de filosofie, cercetător în neuroștința educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de învățământ de educație holistă din România.

Prilejul acestei discuții este apariția programată pentru luna mai a cărții „Prăvălia cu vechituri. Cum generăm amintiri și cum amintirile ne generează pe pe noi?”, la  lucrare semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 9 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 aprilie 2021

Ediția din 2 aprilie: Gândul filosofic și veșmintele sale. Rolul traducerilor filosofice în cultura română

Importanța traducerilor pentru o cultură cu greu poate fi subestimată. Pe lângă facilitarea accesului la operele fundamentale ale altor culturi, efortul de traducere îmbogățește vocabularul unei limbi și îi crește acesteia puterea de expresivitate. Dar, după cum se spune adesea, traducerile, totodată, trădează gândul original, falsificându-l într-o măsură mai mică sau mai mare. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână am pregătit o radiografiere a stadiului traducerilor filosofice în limba română și o dezbatere privitoare la rolul traducerilor pentru cultura noastră reflexivă.
Cum îmbogățesc traducerile filosofice o cultură? Care sunt cei mai traduși filosofi din cultura noastră? Este traducerea un act filosofic în sine sau doar un instrument pentru filosofie?
Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de cei doi invitați ai lui Cornel Moraru, anume doamna profesor Muguraș Constantinescu – doctor în filologie și cadru didactic al Universității „Ștefan Cel Mare” din Suceava, coordonatoare a proiectului O istorie a traducerilor în limba română sec. XVI -XX - domenii literare și neliterare – și Mircea Diaconu, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj cu o teză despre Filosofia religiei la Immanuel Kant, susținută în anul 2017.
Prilejul acestei dezbateri este constituit de apropierea publicării primelor volume din O istorie a traducerilor în limba română, un proiect care își propune să inventarieze toate traducerile în limba română, din domenii literare și neliterare, ce se întind pe domenii variate, de la istorie și arte vizuale până la filosofie și literatură, realizate începând cu secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului XX. Este vorba despre un proiect impresionant, la care în prezent lucrează peste 100 de cercetători.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .