Ediția din 27 Septembrie: Originile filosofice ale conservatorismului și miturile contemporane

 

În ultima vreme auzim din ce în ce mai des, atât în discursul politic, cât și în cel cultural, discuții despre opoziția dintre conservatorism și progresism. De cele mai multe ori însă, aceste concepte sunt folosite în mod necritic și vag, lucru ce duce la proliferarea unor mituri privitoare la cele două poziții ideologice.

Tocmai de aceea, pentru o viziune mai corectă asupra discuțiilor contemporane, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere despre originile filosofice ale conservatorismului în gândirea politică britanică de secol XVII și, totodată, o discuție critică a principalelor mituri apărute în ultimele decenii. Cum poate fi încadrat conservatorismul în teoriile de filosofie politică ale epocii moderne? Care sunt sursele filosofice ale acestuia? Care sunt principalele cadre de gândire la care se raportează conservatorismul?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Daniel Nica, doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013), Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire (2015) și Cine sunt Eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2022).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 20 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Septembrie: Inteligența umană în era inteligenței artificiale. Implicații filosofice ale noilor tehnologii

 

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea exponențială a inteligenței artificiale, au apărut din ce în ce mai multe aplicații ale acesteia în viața noastră. De la ultima generație de telefoane mobile și gadgeturi care ne monitorizează starea de sănătate, până la mașinile autonome și avatarurile din realitatea virtuală, tehnologiile emergente care incorporează algoritmi de inteligență artificială îndeplinesc sarcini care, până nu demult, erau doar în atribuțiile inteligenței umane. O astfel de schimbare ridică însă o sumedenie de provocări pentru gândirea filosofică tradițională, în condițiile în care valorile și cadrele de gândire la care ne raportăm se schimbă din ce în ce mai repede. 

Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână, vă invităm la o dezbatere incitantă despre implicațiile filosofice ale noilor tehnologii dotate cu inteligență artificială. Cum schimbă inteligența artificială modul în care este folosită inteligența naturală? Cum putem atribui responsabilitatea morală în condițiile în care din ce în ce mai multe decizii și activități sunt asistate sau preluate de inteligența artificială? Pot avea avatarurile din realitatea virtuală statutul de agenți morali?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care ni le vom pune alături Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este lector universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru