Ediția din 20 iunie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru ultima oară în acest sezon, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă”, urmărind modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 20 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Iunie 2025 Aporiile demnității. Incursiune în istoria moralei

 

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă invităm la o incursiune fascinantă în istoria moralei, pentru a descoperi sensurile noțiunilor de demnitate și respect, precum și aporiile pe care acestea le-au dezvoltat în cultura contemporană.

Cu o istorie veche de când cultura europeană, cele două concepte luate în discuție s-au constituit ca principale valori etice încă din epopeile homerice și au format coordonatele raportării omului european la sine și la ceilalți semeni ai săi de-a lungul timpului. În epoca contemporană însă, cei doi termeni sunt cuprinși de o ambiguitate fundamentală. Pe de o parte, vorbim despre „demnitate” și „respect” ca atribute ale umanității în genere, la care fiecare dintre noi este îndreptățit prin simplul fapt că este om. De cealaltă parte, ele păstrează un sens meritocratic, conform căruia „demnitatea” și „respectul” trebuie câștigate de fiecare în parte și nu constituie un dat necondiționat.

De la această aporie pornim și noi discuția de vineri seară alături de Daniel Nica, care este doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din afară precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013) și Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, (2015) și Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2023).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 iunie: Afectivitatea socială în filosofia politica

 

Atunci când vorbim despre filosofia politică, în special în contextul democrației, suntem obișnuiți să vorbim despre o construcție rațională, bazată pe argumente și dezbatere de idei.  Cu toate acestea, dacă privim în societate, vedem că raționalitatea teoriei este adesea neputincioasă în fața afectivității dezlănțuite și sentimentelor viscerale. De la frică la resentiment și de la diversele tipuri de iubire la nostalgie, avem o sumedenie de emoții ce pot fi manipulate în scopuri politice sau economice.

Acesta este și motivul pentru care, în filosofia socială recentă, se vorbește adesea despre „sentimente ale democrației” sau despre „sentimente ale capitalismului”, despre „sentimente politice” sau „sentimente economice”. Aceste sintagme ridică provocări intuițiilor și presupozițiilor noastre naturale privitoare la afectivitatea umană. Încă din epoca modernă, am fost învățați să credem că sentimentele pe care le avem sunt ceva intim, care se manifestă în sfera interiorității noastre, nu ceva ce se poate manifesta la nivel social, cuprinzând grupuri întregi de indivizi sau chiar societatea în întregul ei.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune de 50 de minute în lumea fascinantă a teoriilor sociale care explorează afectivitatea ca produs al mediului social, cultural și politic. Cu această ocazie vom vedea care sunt principalele sentimente politice, cum afectează ele idealul raționalității deciziilor umane și cum ne putem feri de a fi manipulați prin intermediul lor.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru de vinerea aceasta este Ciprian Mihali, filosof, traducător și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 Mai 2025: Limbile clasice azi. O radiografie mondială

 

Limbile clasice au fost, încă de la înființarea învățământului modern în țările europene, unele dintre materiile fundamentale de studiu. Așa se face că toți marii filosofi ai modernității scriau și vorbeau în limba latină, citeau clasicii filosofiei sau poeziei grecești în varianta originală a textului și cunoșteau bine literatura Antichității clasice. Studiul filosofiei în modernitate a fost și el legat de limbile clasice, limba greacă fiind un fel de limbă nativă a filosofiei – acea formă de expresie în care filosofia s-a născut și care a marcat, prin sintaxa și vocabularul său întreaga istorie a culturii europene.

În ultimele decenii însă, se vede o scădere a interesului pentru filosofie la nivel mondial. Facultățile de limbi clasice au din ce în ce mai puțini studenți, iar adesea departamentele de limbi clasice sunt în pericol de desființare. Care este posibilul impact al acestei situații asupra studiilor filosofice? Care este harta predării limbilor clasice? Care este situația cercetării  în disciplinele filosofiei clasice? 

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, cu ocazia apariției de curând, la editura de prestigiu internațional Bloomsbury, a volumului Teaching Classics Worldwide. Successes, Challanges, and Developments, coordonat de Steven Hunt și John Bulwer, un volum care produce o radiografiere a studiilor clasice din întreaga lume – din Europa în Australia și din America Latină în Africa. 

Theodor Georgescu, care este filolog clasicist, profesor al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și colaborator constant al Izvoarelor de Filosofie a contribuit la acest volum cu un articol despre studiile clasice din România și va fi invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru dezbaterea de vineri. 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 30 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 Mai: Despre dreptate și iubire. Reflecții contemporane asupra gândirii platonice

 

Dintre toți filosofii antici, probabil că Platon este gânditorul care a deschis cele mai multe teme devenite ulterior adevărate noduri gordiene pe care filosofii au încercat și încearcă constant să le dezlege. Acesta este și motivul pentru care putem numi, împreună cu Alfred N. Whitehead, istoria filosofiei ca o „serie de note de subsol la Platon”.

Dintre toate aceste teme de reflecție însă, puține au atras atât de mult atenția gânditorilor din toate timpurile cum au făcut-o tema dreptății, tematizată pe larg în dialogul Republica, și tema iubirii, așa cum este ea tematizată în dialogul Banchetul. Despre aceste dialoguri s-au scris biblioteci întregi și sau ținut mii de dezbateri. Cu toate acestea, ele mai fascinează încă atât mintea specialiștilor, cât și a cititorilor din toată lumea.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în universul platonic al ideilor pentru a repovesti și re-explora problema dreptății și problema iubirii, din perspectiva culturii post-pandemice contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, sub egida editurii Trei, a volumului Androginul. Despre suflet și cetate,  o carte savuroasă, semnată de Cătălin Partenie, care își propune să readucă în prezent, în mod sintetic, dar, în același timp, păstrând atenția la detaliile semnificative, celebrul dialog Republica.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru este chiar autorul volumului menționat, Cătălin Partenie, care este profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, doctor în filosofie al Universității din Glasgow, precum și editor sau colaborator al mai multor volume despre Platon, publicate la edituri de prestigiu la nivel internațional, precum Oxford University Press și Cambridge University Press.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 23 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 Mai 2025: Colecția FilosoFii – O inițiativă editorială îndrăzneață a Editurii Trei

 

Într-un mediu editorial în care colecțiile de carte de filosofie sunt din ce în ce mai rare, editura trei anunță lansarea colecției FilosoFii, un proiect editorial insolit, inițiat și coordonat de Magdalena Mărculescu, director editorial Trei. Această colecția va avea două serii de publicații, FilosoFii Academos și FilosoFii Agora, prima dintre ele adresându-se în special celor deprinși cu studiile mai tehnice de filosofie, în timp ce a doua serie adresându-se eseurilor destinate publicului larg. Dintre titlurile propuse în această colecție, se regăsesc nume sonore ale filosofiei românești, cum ar fi Cristian Iftode, Cătălin Partenie sau Theodor Paleologu, dar și traduceri ale unor cărți semnate de filosofi recunoscuți la nivel internațional, cum ar fi Peter Sloterdijk, Hanno Sauer sau A.C. Grayling.

Pentru a marca lansarea acestei colecții, Editura Trei organizează, în săptămâna 19-23 mai 2025, un festival filosofie, numit FilosoFii Fest, care va avea loc în mai multe locații (Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Casa Paleologu, Librăria Cărturești Verona, Facultatea de Filosofie, Seneca Anticafe). În cadrul acestui festival, iubitorii de filosofie se pot întâlni cu autorii cărților din colecția FilosoFii și pot asista la dezbateri și prelegeri în marginea acestora.

Pentru a marca acest eveniment, ediția de vineri a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unei radiografieri a provocărilor ridicate de un astfel de demers editorial, dar și punerii în dezbatere a locului filosofiei pe piața de carte din România.

Invitații lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână vor fi Magdalena Mărculescu – doctor

în filosofie cu o teză despre Critica Metafizicii la Kant și Heidegger, bursieră a prestigioasei École Normale Supérieure din Paris, director editorial al Grupului Editorial TREI și coordonatoarea colecției FilosoFii – și Victor Popescu – doctor în filosofie, cercetător în etica mass-media și director editorial pe domeniul de nonficțiune la editura TREI.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 16 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 Mai 2025: „Mintea de pe urmă” și temele fundamentale ale filosofiei practice

 

Încă din Antichitate, filosofia s-a definit ca o disciplină practică, ce implică o ameliorare a vieții și a raportării omului la lume. Tocmai de aceea, curente filosofice precum stoicismul sau scepticismul sunt și astăzi de actualitate. Putem spune, așadar, că există teme perene ale filosofiei, cum ar fi problema iubirii, a frumuseții sau a sensului vieții, care sunt tematizate și retematizate în istoria filosofiei de milenii întregi.

Pe de altă parte însă, există și nevoia de a adresa probleme noi, contemporane, cu care înaintașii noștri nu s-au confruntat. Fie că vorbim despre problemele ridicate de apariția rețelelor de socializare digitale, fie că vorbim despre inteligența artificială sau despre alte tehnologii emergente, omul contemporan pare a fi pus în fața unor dileme și provocări specifice, aparent fără precedent în istoria gândirii.

Merită însă spus că cele două nu se exclud. Există posibilitatea ca, cu ajutorul unor instrumente de gândire filosofică vechi, să abordăm atât probleme perene, cât și provocări noi, care, la o analiză mai atentă, pot fi reduse la primele.

Aceasta este și abordarea oferită de noua apariție editorială care constituie prilejul discuției noastre din această săptămână, anume volumul Mintea de pe urmă. Breviar de Filosofie Practică, apărut de curând la Editura Trei sub semnătura invitatului nostru de vineri seară, anume Cristian Iftode, care este doctor în filosofie, profesor al Facultății de Filosofie a Universității din București, membru al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEEA) și autor al mai multor cărți și articole științifice pe teme de etică, filosofie practică și practică filosofică.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 9 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 mai 2025: Istoria filosofiei din perspective neconvenționale. René Descartes și inteligența artificială

La o primă privire, pare că dezbaterile din jurul inteligenței artificiale au apărut în filosofie în special în ultimii ani, odată cu emergența noilor algoritmi generativi care pot răspunde întrebărilor noastre ca și cum ar fi un partener de conversație uman. 

Cu toate acestea, la o privire mai atentă în istoria culturii noastre, pare că ceea ce numim astăzi „inteligență artificială”, în diversele ei forme, este un ideal care apare constant în discursurile filosofilor și nu numai. De la navele care își găsesc singure drumul printre valurile mărilor despre care vorbește Homer, până la chitarele care cântă singure din tratatul de Politică a lui Aristotel, mintea europeană pare să fi fost încă din Antichitate fascinată de ideea unor mașini care pot face aceleași lucruri pe care le fac și oamenii.  

Pentru ediția din 2 mai 2025, v-am pregătit o incursiune neconvențională în istoria filosofiei, pentru a vedea cum ar răspunde  René Descartes, primul filosof al Modernității, unor întrebări și dileme care au ajuns în prim planul dezbaterilor filosofice din ultimele decenii. Cum se diferențiază inteligența mecanică de inteligența umană? Cum ne putem da seama că interacționăm cu un o inteligență mecanică? Prin ce se diferențiază geniul uman de algoritmul mecanic? 

Acestea sunt doar câteva întrebări pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, profesor al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 aprilie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom trece la noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă” și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 aprilie: Arta sacră – obiect estetic și revelație

 

Pentru această săptămână, v-am pregătit o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, prilejuită de apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, anume Paștele. Cu această ocazie, vom face o incursiune în domeniul filosofiei artei sacre, pentru a vedea care sunt semnificațiile estetice și teologice ale acesteia.

Încă de la începuturile creștinismului, arta a fost folosită atât pentru a înfrumuseța lăcașele de cult, cât și pentru a reprezenta, pentru ochii credinciosului, revelația divină. În aceste condiții, arta a devenit, cu timpul, o temă centrală a dezbaterilor filosofice și teologice din interiorul creștinismului, ridicând mai multe întrebări privitoare la capacitatea reprezentărilor umane de a surprinde existența divină.

Care este diferența dintre arta sacră și arta pe teme religioase? Care sunt funcțiile artei sacre? Care este perspectiva creștină asupra ideii de Frumos și care sunt relațiile acesteia cu Binele? Cum putem gândi tensiunea dintre reprezentarea figurativă și simbol în arta sacră? Cum mai putem regăsi sacralitatea astăzi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână, alături de invitatul lui Cornel-Florin Moraru, anume Eugen Răchiteanu, preot al Bisericii Catolice din Sinaia, doctor în filosofie al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, doctor în teologie al Facultății Pontificale „Sf. Bonaventura” din Roma, lector al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București și autor al mai multor cărți și studii de specialitate în domeniul esteticii și artei sacre.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, pe data de 18 aprilie, în Vinerea Mare, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online, pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 aprilie 2025: Viața ca întrebare filosofică. O călătorie în Grecia Antică

 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă invităm la o incursiune în gândirea greacă veche, pentru a înțelege cum au conceput anticii ideea de viață – nu doar ca existență biologică, ci ca mod de a fi propriu omului. Într-o lume în care viața este adesea redusă la supraviețuire, performanță sau simplă funcționare biologică, gânditorii greci ne propun o altă perspectivă: viața ca formă de împlinire, viața ca proces de devenire umană, viața ca practică a gândirii și a relației cu ceilalți.

De la Platon învățăm că viața autentică este aceea în care sufletul caută adevărul și binele. În dialogurile sale, argumentează că o viață neexaminată „nu merită trăită”, că există un sens mai înalt al vieții, care transcende simpla plăcere și care se găsește în cultivarea sufletului și în iubirea de înțelepciune. Aristotel, discipolul lui Platon, va duce mai departe această reflecție, gândind omul ca viețuitoare politică și rațională totodată. Astfel, viața umană se realizează prin participarea în comunitate și prin exercițiul rațiunii, dar și în actul contemplării realităților eterne.

Ce face ca o viață să fie demnă de trăit? Cum se raportează dimensiunea „politică” a vieții, la cea „reațională”? Ce tip de viață este propriu omului?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca un răspuns, alături de invitatul nostru din această săptămână, care este Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului BIOArt, un proiect ce își propune să studieze arta biopolitică în era post-holocaust, prin  conturarea de perspective filosofice asupra mărturiilor estetizate și esteticii politizate din contemporaneitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 aprilie 2025: De la social media la inteligența artificială. Metamorfoze ale dialogului în lumea virtuală

 

Tema dialogului este una centrală culturii occidentale și a modelat, cel puțin în ultimele două milenii și jumătate, atât spațiul politic, cât și cel cultural european. De la Socrate, care vedea dialogul ca pe un mijloc de descoperire a adevărului, până la postmodernism, care ridică unele obiecții la adresa modului tradițional de a privi dialogul, tema comunicării interumane a fost una constantă în istoria filosofiei. Într-un fel sau altul, dialogul a fost însă tot timpul văzut ca fiind modul în care putem surprinde împreună realitatea prin dezbateri de idei și mediul în care produsele imaginației noastre sunt supuse criticii celorlalți.

În ultimele decenii însă, dezvoltarea spațiului virtual redefinește ceea ce numim „comunicare” și modifică modul în care comunicăm cu semenii. Odată cu rețelele de socializare și cu diverșii chatbots dotați cu inteligență artificială, timpul și spațiul dialogului sunt redefinite, iar cuvintele și mesajele sunt mediate sau produse de algoritmi. Astfel, raporturile tradiționale între dialog și realitate sau între dialog și imaginație se metamorfozează, iar dialogul însuși devine parcă, din ce în ce mai mult, un atribut al algoritmilor.

De ce, în epoca cu cele mai multe mijloace de comunicare, avem parca din ce în ce mai puțin dialog? Care este legătura dintre discursul politic actual și schimbarea raportării noastre la dialog? Care sunt metamorfozele dialogului în lumea social media?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, iar începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și cadru didactic asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 Martie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

 

Săptămâna aceasta deschidem, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 martie 2025: Dublurile digitale și noile provocări filosofice ale inteligenței artificiale

 

Odată cu ascensiunea rețelelor sociale, a inteligenței artificiale și a realității augmentate, identitatea noastră începe să se extindă dincolo de limitele fizice, conturând așa-numitele dubluri digitale – imagini virtuale, care reflectă în mediul digital propria noastră personalitate și care, în curând, ar putea să ne reprezinte în interacțiunile noastre digitale și chiar să acționeze în locul nostru.

Aceste tehnologii deja au creat dezbateri extinse în lumea cinematografiei, unde mai mulți actori se folosesc de dubluri digitale pentru a filma scene periculoase, dar aplicațiile dublurilor digitale nu se opresc doar la acest exemplu. Există așa-numiții grief bots folosiți pentru a face mai ușoară despărțirea de persoanele dragi după moartea acestora, prin crearea unei clone virtuale și, în viitorul apropiat, ar putea apărea deja primele clone virtuale ale celor mai valoroși antrenori de fotbal.

Această situație ridică mai multe provocări filosofice și etice, pe care ne propunem să le explorăm în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână. Cât de autentice sunt aceste identități digitale? În ce măsură influențează ele percepția asupra sinelui și asupra celorlalți? Și, mai ales, cine suntem cu adevărat în condițiile în care granița dintre real și virtual devine din ce în ce mai permeabilă?

Iată doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Radu Uszkai, care este cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, ce își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 martie 2025: Natura în filosofie și artă. Reflecții asupra gândirii plastice

 

Încă  de la primii filosofi presocratici, natura a fost considerată una dintre temele prin excelență ale filosofiei. Odată cu venirea perioadei clasice a filosofiei grecești însă, natura începe să fie tematizată în legătură cu arta și cu ceea ce am putea numi „gândire plastică”, adică gândirea orientată către creație, către producerea de obiecte artistice. Astfel, în chiar inima filosofiei se strecoară o tensiune fundamentală, între conceptul de natură tematizat din perspectivă filosofică și natura ca obiect de reflecție al gândirii plastice.

Această tensiune străbate secolele și ajunge să fie tematizată de artiști și filosofi deopotrivă, din Antichitate până în Renaștere și din Evul Mediu până în Modernitate. În contextul teoriei și filosofiei artei contemporane, problema naturii rămâne una la fel de dezbătută și relevantă. Tocmai de aceea, vă propunem să redeschidem această temă de reflecție în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, pentru a vedea cum mai putem gândi noțiunile de „natură”, „formă” și „configurație” în contextul artei abstracte contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la editura Universității Naționale de Arte din București, a primei traduceri în limba română a volumului Istoria infinită a naturii. Teoria formei și configurării, scris de celebrul pictor elvețian Paul Klee.

Ca invitat îl vom avea în studioul Radio România Cultural pe traducătorul acestui volum, anume pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 Martie 2025: Probleme filosofice în relațiile internaționale. Incursiune în filosofia aplicată

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, deschidem spațiul radiofonic pentru explorarea conceptelor, ideilor și dilemelor fundamentale care modelează lumea în care trăim, de această dată cu o incursiune captivantă în domeniul filosofiei aplicate, mai precis în filosofia relațiilor internaționale.

Trăim într-o epocă a globalizării accelerate, a conflictelor geopolitice și a dilemelor etice tot mai complexe, în care sunt semne că intrăm într-o nouă paradigmă a diplomației, diferită simțitor de cea cu care suntem obișnuiți. Acesta este și motivul pentru care vă propunem o analiza, cu instrumentele specifice filosofiei, a presupozițiilor ascunse în spatele diferitelor strategii statale în domeniul relațiilor internaționale, precum și a modurilor în care aceste presupoziții pot influența principiile etice asumate de state în politicile internaționale adoptate. Cum a apărut filosofia relațiilor internaționale? Care sunt principalele sale abordări? Ce spun strategiile diplomatice ale unui stat despre presupozițiile filosofice privitoare la existența sa?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care începem dezbaterea noastră din această seară, alături de  Mihai-Valentin Cernea, doctor în filosofie și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 februarie 2025: Estetica Mărturiilor în Epoca Post-Holocaust

 

Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.

Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 Februarie 2025: Despre fenomenele psihice din perspectivă empirică. Incursiune în gândirea lui Franz Brentano

 

Emisiunea din această săptămână este dedicată unui eveniment editorial de primă importanță pentru piața de carte din România în general și pentru mediul filosofic românesc, în mod special. Este vorba despre apariția, la finele anului 2024, sub egida Editurii Humanitas, în primă traducere în limba română, a uneia dintre cele mai influente cărți pentru gândirea filosofică a secolului al XX-lea. Este vorba despre volumul Psihologia din punct de vedere empiric, apărut în 1874, scris de Franz Brentano și tradus acum de Alexandru Bejinariu și Ion Tănăsescu.

Încă de la începuturile culturii europene, problema interiorității umanului și a dinamicii lumii noastre interioare au fost teme de reflecție centrale gândirii filosofice. Fie că vorbim despre conceptul antic de suflet, despre noțiunea modernă de conștiință sau despre ideea contemporană de psihic, toate acestea sunt încercări de înțelegere și de tematizare a unor fenomene care sunt pe cât de evidente, pe atât de greu de prins cu instrumentele obișnuite ale gândirii naturale: fenomenele psihice.

Cu această ocazie, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vom redeschide și noi discuția despre felul de a fi al fenomenelor psihice și despre modalitățile în care acestea pot fi studiate în mod riguros și științific, cu pornire de la lucrarea lui Franz Brentano. În cele 50 de minute de emisie, vom încerca să intrăm în detaliile distincției dintre fenomenele psihice și cele fizice, vom vedea cum putem gândi o disciplină care are ca obiect de studiu actele noastre de conștiință, precum și care este relevanța acestei discuții pentru filosofia zilelor noastre.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați chiar pe traducătorii volumului luat ca prilej al discuției noastre, anume pe Ion Tănăsescu, cercetător al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și pe Alexandru Bejinariu, membru al Societății Române de Fenomenologie.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 februarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice - Ediție Specială: Vocabularul educației

 

Săptămâna aceasta, cu ocazia dezbaterii generate în jurul noilor planuri-cadru pentru învățământul preuniversitar, am pregătit o ediție specială a Abecedarului gândirii grecești antice, în care vom discuta situația limbilor clasice în sistemul românesc de învățământ, dar și etimologiile cuvintelor din vocabularul românesc al educației. Cu această ocazie, vom descoperi originile grecești și latinești ale unor termeni precum „educație”, „învățare”, „studiu”, „școală” sau „elev”.  

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră la originile etimologice ale vocabularului contemporan al educației, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții vineri, pe data de 14 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 ianuarie 2025: Înapoi la Păltiniș! Constantin Noica în scrisori, amintiri și evocări

 

Unul dintre cele mai importante fenomene culturale ale României perioadei comuniste, cu efecte vizibile până astăzi, a fost școala de filosofie inițiată de Constantin Noica la Păltiniș, începând cu anii 1970. Gândită, după chiar spusele filosofului, ca „o școală în care nu se predă nimic”, Păltinișul a fost locul de inițiere în gândirea filosofică și în cultura umanistă în genere al unora dintre cele mai importante personalități culturale ale României de după anul 1990.

Cu toate acestea, moștenirea școlii lui Noica nu se rezumă doar la atât. Dincolo de reușitele culturale ale discipolilor lui Noica, și poate mai important decât ele, este faptul că la Păltiniș s-a născut „un model paideic în cultura umanistă”, ca să folosim o sintagma propusă de Gabriel Liiceanu ca subtitlu elocvent al cărții sale Jurnalul de la Păltiniș, o carte ce a fascinat generații întregi de studenți și a deschis multora dintre ei pofta pentru filosofie.

Acum, la 42 de ani de la prima apariție a Jurnalului de la Păltiniș, experiența spirituală pricinuită de Constantin Noica dobândește concretețe și viață prin publicarea unui volum de epistole și  evocări ale „aventurii spirituale” care a marcat filosofia și cultura română în genere și care a ajuns să fie cunoscută, ulterior, sub numele de „Școala de la Păltiniș”. Cu această ocazie, dedicăm și noi ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie unei dezbateri prilejuite de apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului „Am inventat Păltinișul!” Scrisori, Amintiri, Evocări, un volum ce conține scrisori și texte, unele dintre ele inedite până acum, scrise de Constantin Noica, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu,

Cum s-a format „Școala de la Păltiniș”? Care sunt efectele peste ani ale „fenomenului Păltiniș” asupra culturii noastre? Ar mai putea fi o astfel de „școală în care nu se predă nimic” posibilă astăzi?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția de săptămâna asta, alături de

invitații noștri: Grigore Vida, care este secretar științific al Secției de Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a Academiei Române și editor al volumului luat ca temă a discuției noastre și Ioan Alexandru Tofan, profesor al Departamentului de Filosofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde susține cursul de Filosofie românească, dar și cursuri de Filosofia religiei, Hermeneutică radicală și Practici ale interpretării.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Ianuarie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

Săptămâna aceasta deschidem, pentru prima oară în 2025, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 31 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 ianuarie 2025: Viață și locuire. Incursiune în filosofia arhitecturii

Dintre toate speciile de animale ce trăiesc pe Terra, omul este singurul care își organizează viața în jurul unor artefacte culturale, învestite cu valoare atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere emoțional. Fie că ne gândim la simplele lucruri pe care le folosim în viața de zi cu zi, fie că vorbim despre monumente arhitecturale impozante sau despre opere de artă, fiecare lucru din jurul nostru poartă cu sine „aura” umanității și a istoriei sale.

Tocmai de aceea, din punct de vedere filosofic, viața omului, așa cum este ea reflectată prin artă, este unul dintre fenomenele fundamentale ce merită gândite și înțelese de filosofie și, într-un anumit sens, această înțelegere constituie miza filosofiei înseși. În același timp însă, viața este și unul dintre cele mai greu de surprins fenomene. Din momentul în care îi atribuim o definiție, ea deja ne scapă printre degete, tocmai deoarece este caracterizată, în chiar esența sa, de schimbare și nestatornicie, de dinamism și tensiuni interioare imposibil de reconciliat.

Cum putem gândi din punct de vedere filosofic viața însăși? Ce semnificație are arta pentru existența umană? Cum putem gândi arhitectura ca artă a locuirii?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri în emisiunea noastră din această săptămână, care-l va avea ca invitat pe Ștefan Vianu, doctor în filosofie al Universității din Geneva și cadru didactic al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

Prilejul discuției noastre este lansarea, sub egida editurii Polirom, a unui nou volum semnat chiar de invitatul nostru, intitulat Sens Interzis. Adevăr, devenire, locuire, lansare care va avea loc pe data de 7 februarie 2025, începând cu orele 19:00, la Librăria Humanitas Cișmigiu.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru