Unul dintre cele mai
importante fenomene culturale ale României perioadei comuniste, cu efecte
vizibile până astăzi, a fost școala de filosofie inițiată de Constantin Noica
la Păltiniș, începând cu anii 1970. Gândită, după chiar spusele filosofului, ca
„o școală în care nu se predă nimic”, Păltinișul a fost locul de inițiere în
gândirea filosofică și în cultura umanistă în genere al unora dintre cele mai
importante personalități culturale ale României de după anul 1990.
Cu toate acestea,
moștenirea școlii lui Noica nu se rezumă doar la atât. Dincolo de reușitele
culturale ale discipolilor lui Noica, și poate mai important decât ele, este
faptul că la Păltiniș s-a născut „un model paideic în cultura umanistă”, ca să
folosim o sintagma propusă de Gabriel Liiceanu ca subtitlu elocvent al cărții
sale Jurnalul de la Păltiniș, o carte ce a fascinat generații întregi de
studenți și a deschis multora dintre ei pofta pentru filosofie.
Acum, la 42 de ani de la
prima apariție a Jurnalului de la Păltiniș, experiența spirituală pricinuită de
Constantin Noica dobândește concretețe și viață prin publicarea unui volum de
epistole și
evocări ale „aventurii
spirituale” care a marcat filosofia și cultura română în genere și care a ajuns
să fie cunoscută, ulterior, sub numele de „Școala de la Păltiniș”. Cu această
ocazie, dedicăm și noi ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie
unei dezbateri prilejuite de apariția de curând, la editura Humanitas, a
volumului
„Am inventat Păltinișul!” Scrisori, Amintiri, Evocări, un
volum ce conține scrisori și texte, unele dintre ele inedite până acum, scrise
de Constantin Noica, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu,
Cum s-a format „Școala de
la Păltiniș”? Care sunt efectele peste ani ale „fenomenului Păltiniș” asupra
culturii noastre? Ar mai putea fi o astfel de „școală în care nu se predă
nimic” posibilă astăzi?
Acestea
sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția de săptămâna asta,
alături de
invitații noștri: Grigore Vida, care este secretar științific al
Secției de
Filosofie, teologie, psihologie și pedagogie a
Academiei
Române și editor al volumului luat ca temă a discuției noastre și Ioan
Alexandru Tofan, profesor al
Departamentului de Filosofie a
Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde susține cursul de
Filosofie
românească, dar și cursuri de
Filosofia religiei,
Hermeneutică
radicală și
Practici ale interpretării.
Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de
vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România
Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Realizator: Cornel-Florin
Moraru