Ediția din 17 Martie: Existența umană în societatea digitală. Provocări etice ale lumii actuale.

            

În ultimii ani, lumea devine din ce în ce mai mult un spațiu digital. Călătorim și vorbim cu prietenii noștri prin interfața ecranelor smartphone-urilor, ne facem cumpărăturile online,  suntem la un click distanță de orice informație și participăm alături de milioane de oameni la evenimentele digitale care au loc în întreaga lume. Cu toate acestea, există și reversul medaliei. Psihologii vorbesc din ce în ce mai des despre dependența de digitală, fake-news-urile se răspândesc cu o viteză mult mai mare decât informațiile veridice și trăim din ce în ce mai mult în bulele noastre digitale, lipsiți de un dialog autentic. 

            Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere critică privitoare la modul în care existența umană s-a transformat în societatea digitală a zilelor noastre. Cum s-a schimbat sensul ideii de prietenie și încredere în lumea informațională actuală? Care este relația omului contemporan cu tehnologia? Care sunt noile provocări etice ce trebuie adresate de filosofii zilelor noastre? 

            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom deschide discuția de vineri seară alături de Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din București, doctor în știința calculatoarelor din 2005 și, din 2021, absolventul programului de master „Etică aplicată în societate, afaceri și organizații“ la Facultatea de Filosofie a Universității din București. 

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului SOCIETATEA DIGITALĂ. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?, semnat chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție editorială insolită în mediul cultural românesc, care oferă un ghid necesar navigării prin noua societate digitală și păstrării demnității umane în întâlnirea cu tehnologia.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 17 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 martie: Problema devenirii și treptele realului. Immanuel Kant în gândirea lui Constantin Noica

Privind la istoria filosofiei românești, putem observa cu ușurință o întreagă tradiție de exegeză și comentariu la operele kantiene. Încă de la Ion Zalomit, primul profesor de filosofie al Facultății de Litere din București, care a susținut în anul 1848 la Berlin o disertație despre Principiile și meritele filosofiei lui Kant, până la exegezele contemporane din domeniul studiilor kantiene, majoritatea marilor gânditori români și-au măsurat forțele spirituale cu impresionantul sistem de gândire kantian.

Din toată această tradiție însă, cazul lui Constantin Noica este unul aparte. Susținându-și lucrarea de licență în anul 1931 pe problema lucrului în sine la Kant, gânditorul român revine constant asupra filosofiei acestuia până în perioada de maturitate, când publică, în anul 1981, Devenirea întru ființă, cea mai importantă lucrare a sa după părerea majorității exegeților. În aceste cinci decenii, raportarea lui Constantin Noica la Kant se transformă de la una exegetică, la o refundamentare critică din temelii a sistemului filosofului german. 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem o revenire critică asupra dezvoltării gândirii noiciene în relație cu filosofia lui Immanuel Kant, parcurgând toate momentele principale, de la lucrarea de licență din anul 1931 până la Devenirea întru ființă. Care sunt principalele teme noiciene sesizabile în gândirea filosofului de la Păltiniș?  Care este rolul lui Kant în economia sistemului noician? Putem vorbi despre un „Kant al lui Noica”?

Acestea sunt doar trei dintre întrebările asupra cărora ne aplecăm în această seară alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și Cercetător al Centrului de cercetare a istoriei ideilor filosofice. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 10 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 martie: Capitalul cultural și capitalismul artistic. Reflecții asupra dez-estetizării artelor

Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea,  pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu. 

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim? 

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice. 

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.  

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru