miercuri, 23 iunie 2021

Ediția din 25 Iunie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 5-a)


 

La Izvoare de filosofie ultima săptămână din lună este dedicată filosofiei grecești și, mai exact, vocabularului filosofic al Greciei Antice. Prin urmare, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și căutăm cuvintele trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă.

Importanța acestor concepte nu poate fi supraestimată, deoarece ele au modelat mentalitatea și expresia gândirii europene prin generații întregi de filosofi. Chiar și în zilele noastre, purtăm această încărcătură culturală în discursul de zi cu zi, atunci când folosim cuvinte cum ar fi „monarhie”, „mit”, „mister” sau „muzeu”. Asupra acestor cuvinte, ca și asupra multor altora ne vom opri în ediția din această săptămână a emisiunii noastre.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 16 iunie 2021

Ediția din 18 iunie: Cercetări de avangardă în filosofia actuală. Despre hermeneutica pre-judicativă

 


Încă de la începutul modernității, în centrul discursului filosofic s-a aflat ideea de metodă și idealul unui demers radical care să restructureze modul în care omul se raportează la lume și la semenii săi. Tocmai de aceea, această problematică a eliminării metodice și constante a prejudecăților gândirii comune a fost unul dintre scopurile prin excelență ale filosofării moderne și contemporane.

În ultimele decenii însă, această tendință s-a extins și asupra prejudecăților gândirii filosofice înseși, care, până nu demult, părea a fi o zona lipsită de prejudecăți. Dintre demersurile în acest sens din cultura noastră, hermeneutica pre-judicativă este unul dintre principalele metode care își propune depistarea, analizarea și eliminarea prejudecăților, dogmelor și ideologiilor gândirii filosofice. Cum se poate face acest lucru? Care este miza eliminării prejudecăților filosofice? În ce lumină pune hermeneutica pre-judicativă gândirea filosofică?


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, care este dedicată explorării cercetărilor de avangardă din acest domeniu filosofic, cu prilejul apariției, de curând, la Editura Universității din București, sub coordonarea prof. univ. dr. Viorel Cernica, al celui de-al cinci-lea volum din „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie apreciată în lumea academică și, deja, cu o bună tradiție editorială.

 Invitatul nostru din această săptămână este Remus Breazu, doctor în filozofie, cadru didactic asociat al Universității din București și cercetător postdoctoral în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (IRH-ICUB).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 18 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 iunie 2021

Ediția din 11 iunie 2021: Când arta se transformă în filosofie. Reflecții asupra „sfârșitului artei”

 


Pentru ediția din 11 iunie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei artei contemporane și a modului în care putem înțelege practicile artistice actuale, pornind de la caracterul inepuizabil al creativității umane.

Dintre fenomenele culturii, arta și filosofia au fost întotdeauna considerate, ca să folosim o expresia a lui Leonardo DaVinci, discipline surori. Pe de o parte, arta dat prilej de meditație filosofilor, iar, pe de alta, filosofia a constituit o modalitate privilegiată de înțelegere a fenomenelor artistice. Odată însă cu sfârșitul modernității, s-a profețit atât sfârșitul artei, cât și al filosofiei, de diferiți gânditori, teoreticieni ai artei și artiști.

Tocmai de aceea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să reflectăm asupra modurilor în care se poate înțelege acest sfârșit al artei și asupra caracterului potențial inepuizabil al creativității umane. Ce este artă? Cum ne putem reprezenta istoria artei? Putem vorbi, odată cu avangardele, despre un sfârșit al artelor așa cum le cunoaștem?


Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitata mea din această seară, Eva Ivan-Haintz, doctor în filosofie al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și autoare a cărți Arta (in)epuizabilă. Puncte de vedere moderne în estetica filosofică, lucrare apărută de curând la Editura Cartea Românească Educațional.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 11 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 iunie 2021

Ediția din 4 iunie 2021: Întrebări perene în contexte actuale - Reflecții asupra sensului vieții

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să redeschidem una dintre cele mai vechi și persistente întrebări filosofice din toate timpurile – cea privitoare la sensul vieții umane.

Faptul că viața s-ar putea să nu aibă nici un sens, că noi s-ar putea să nu avem nici o menire pe această lume, a fost sursă de griji, frici și anxietăți încă din antichitatea greacă. Sub diverse reprezentări această întrebare a fost recurentă în toate epocile filosofiei, fie că vorbim despre Evul mediu creștin sau despre Iluminismul modern.

Văzută  fie ca un fir care se țese de către puteri divine, fie ca un drum a cărui destinație nu o știm, fie ca o poveste care se scrie pe măsură ce trăim, propria noastră existență și direcția în care ea se îndreaptă a fost dintotdeauna un mister pe care filosofii, poeții și scriitorii în genere și-au dorit, fără prea mult succes, să îl pătrundă. Acum este rândul nostru să facem un salt în acest mister, doar din dorința de a-l explora și fără speranța de a-l revela.


Ca invitat în studioul Radio România Cultura îl vom avea pe Ștefan Afloroaei, doctor în filosofie, profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați filosofi români.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, sub egida editurii Polirom, a cărții Despre simțul vieții. Întrebări perplexități, credințe semnată de chiar invitatul nostru din această seară – o apariție pe cât de interesantă, pe atât de inedită în contextul culturii reflexive române.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 4 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru