Ediţia din 2 iulie. Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti (I)

Invitat: conf. univ. dr. Viorel Cernica

Vă propun să urmăriţi, pe întreaga perioadă a verii, serialul Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti. Douăsprezece episoade radiofonice, un serial ce ilustrează că paradigma filosofiei româneşti este interculturală.

Mai precis, cele douăsprezece episoade ale întâlnirilor noastre pe calea undelor urmăresc, dintr-o perspectivă istorică şi sistematică, modul în care gândirea românească, încă de la începuturile ei, s-a aşezat la confluenţa dialogului între culturile europene semnificative, preluându-le starea lor de deschidere concomitentă către sine şi către celălalt.

Cum vom remarca împreună, interculturalitatea a fost, este şi va rămâne continuu, hrană vie a gândirii româneşti de ieri şi de azi.

Vom fi însoţiţi în acest periplu radiofonic, realizat sub forma unor dezbateri vii din care transpar nu doar rezolvări, ci şi multiple interogaţii cognitive ori provocări sufleteşti, de unul dintre bunii cunoscători ai culturii reflexive româneşti, d-l conf. univ. dr. Viorel Cernica, titularul cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul de filozofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Secţiunea de Filozofie românească.

În primul episod începem urcuşul către noi înşine, către propria noastră cultură filosofică, printr-un efort de cuprindere teoretică a ideii de filozofie europeană.

Ce este sau cum ne apare filosofia europeană?Aceasta este tematica primului episod al serialului Gândirea europeană în lecturi filosofice româneşti.

Ediţia din 18 iunie. Cercetarea filosofică în contextul iniţiativelor private. Proiecte ale Institutului de filozofie „Alexandru Dragomir”

Invitat: dr. Cristian Cioran

Practicarea filosofiei ca formă de cercetare instituţionalizată în jurul unor comunităţi profesionalizate nu este, fireşte, o noutate pentru nimeni. Există pretutindeni în lume, inclusiv în România, structuri administrative, academice şi universitare, specializate în cercetarea sistematică a unor teme sau subiecte filosofice ce subîntind arii de gândire atât de complexe încât exegeza lui Platon, de pildă, face casă bună cu investigarea orientărilor de avangardă în filosofia contemporană. În acest context cercetătorul filosofic este un angajat cu carte de muncă, cu o fişă a postului, cu obligaţii şi sarcini bine stabilite, cu drepturi şi, natural, cu perspectiva unei cariere previzibile.

S-ar părea că sarcinile de investigare a filosofiei sunt astăzi atât de complexe încât ele stimulează şi iniţiative private de cercetare şi chiar constituirea unor forme instituţionale alternative la cercetarea deja existentă în spaţiul academic ori universitar.
Despre o astfel de iniţiativă privată în cercetarea filosofică vă invit să vorbim în ediţia din 18 iunie, plecând de la proiectele de cercetare existente în cadrul Institutului privat de filozofie „Alexandru Dragomir”, din cadrul Societăţii Române de Fenomenologie.
Oaspete în studio va fi d-l dr. Cristian Ciocan, unul dintre cei mai dinamici filosofi români actuali. Domnia sa a absolvit Facultatea de Filosofie la Bucureşti (1999), masteratul de filosofie franceză de la Cluj-Napoca (2000) şi masteratul de la Universitatea Paris XII Val de Marne (2001). Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti (2006) şi al Universităţii din Paris IV Sorbona (2009). Bursier al Guvernului Francez (2002-2005) şi al Fundaţiei Alexander von Humboldt (2006-2008). Pentru merite în cercetare a obţinut în anul 2009 premiul "In Hoc Signo Vinces" (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Romania). Preşedinte al Societăţii Române de Fenomenologie. Redactor-şef al revistei Studia Phaenomenologica. Coordonator al colecţiei Acta Phaenomenologica, Humanitas. Moderator al buletinului informativ „Newsletter of Phenomenology”. Coordonator al proiectului de promovare a filozofiei româneşti în străinătate „Three Romanian Philosophers”. Coordonator al Conferinţei internaţionale "A Century with Levinas: Philosophy and Responsibility", Bucureşti, 4-6 septembrie 2006. Coordonator al Conferinţei internaţionale şi al Şcolii de vară "Phenomenology and Theology", Sibiu-Sambata de Sus, 26 august - 5 septembrie 2007. Coordonator al „Enciclopediei On-line a Filosofiei Româneşti”. Moderator al buletinului informativ „Newsletter-Filozofie”.

Ediţia din 11 iunie. Pornind de la Kant. O dezbatere despre graniţe şi limite în gândirea filosofică actuală

Invitat: cercet. şt. dr. Marius Drăghici

În exerciţiul ei liber gândirea filosofică îşi produce, în mod cu totul paradoxal, atât instrumente de cunoaştere cât şi mijloace ale proprie-i sale autosuspendări. Este ca şi cum cineva ar susţine că în ţarcul cu oi, lupul nu se află dincolo de gard, ci el este continuu înăuntru şi se ospătează ori de câte ori doreşte. Aşadar, nu de „duşmani” exteriori trebuie să-i fie frică gândirii, cât mai degrabă de sine însăşi şi de tendinţele ei sinucigaşe. Numite cu termenul de „scepticism”, aceste tendinţe au mişcat, susţin istoricii filosofiei, gândirea reflexivă europeană, de la vechii greci şi până azi, pe un traseu previzibil: perioadele de optimism şi de încredere în puterile ei sunt permanent însoţite de perioade de negare, defăimare şi tristeţe.

Gândirea se experimentează, aşadar, continuu pe sine, iar din pendularea între cei doi poli ea a ieşit, pare-se, continuu învingătoare: limitele pe care şi le-a pus singură sieşi au fost continuu dezmărginite. Lupul nu poate mânca dintr-o dată toate oile! Dar din faptul că aşa a fost în trecut, nu putem deduce strict că nu va fi altfel în viitor!

Prin urmare, există limite principiale ale gândirii? Există graniţe care o mărginesc şi-i interzic accesul la ceea ce este dincolo de ea?

Acestea sunt întrebările pe baza cărora vă invit să facem un schimb de opinii prin intermediul telefoanelor RRC. Partenerul nostru de dialog este d-l dr. Marius Augustin Drăghici, cercetător ştiinţific la Institutul de filozofie şi psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, autorul unei recente lucrări ce redeschide problematica posibilităţilor şi limitelor gândirii plecând de la Kant, Experimentul Raţiunii Pure. Deducţia kantiană a categoriilor, Editura Grinta, 2011, lucrare pe care o vom lua ca pretext al dezbaterii noastre.