Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a
„sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles
Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și
incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub
presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot
mai acută.
Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”,
devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul
unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți
civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă
doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul,
ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale.
Simplu spus, se pare că în noua eră a eticii
minimaliste, fundată pe libertăți și alegeri individuale neîngrădite etic, ci
doar juridic, în conștiința multora dintre noi s-a activat „vechea etică”,
iluministă, etica rațiunii, a datoriei și a obligațiilor morale universale.
Prin urmare, dilemele morale actuale generate de incapacitatea
noastră de a determina ce este corect și incorect în acțiunile noastre
individuale și colective, solicită din nou - pentru a câta oară? - intervenția
lui Kant și eticii sale deontologice.
Este ceea ce vom face și noi în ediția din această
săptămână a Izvoarelor de filosofie care își propune să răspundă la o întrebare
simplă și complicată în același timp: ce sens mai are gândirea morală a lui
Kant, fundată pe principii morale universale, în lumea noastră postmodernă a
eticii minimaliste, dominată de relativism și acțiuni ale bunului plac
individual?
Pretextul acestei dezbateri ne-a fost oferit de
lucrarea recentă a lui Emilian Mihailov, Arhitectonica
moralității, apărută la Editura Paralela 45, o lucrare ce
explorează, după parcurgerea unei bibliografii „la zi”, actualitatea filosofiei
morale a lui Kant.
Specializat în diverse arii de cercetare ale
eticii aplicate și bun cunoscător al filosofiei morale de expresie analitică,
Emilian Mihailov este implicat într-o serie de parteneriate de cercetare și
proiecte exploratorii cu universităţi şi centre de cercetare precum,
Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics ori Institute of Biomedical Ethics
din Basel. Domnia sa este cadru
didactic la Facultatea de filozofie a Universității din București și,
deopotrivă, Director executiv al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată
aparținând aceleași instituții.
Vă aștept,
așadar, la o nouă întâlnire pe calea undelor vineri, 12 mai, între orele
21.20-22.00.
Inregistrarea dezbaterii este postată pe adresa de mai jos:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu