miercuri, 24 martie 2021

Ediția din 26 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 2-a



Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 18 martie 2021

Ediția din 19 martie: Cum experimentăm arta contemporană? Reflecții asupra esteticii relaționale

 


Dintre toate formele de artă, arta contemporană trezește cele mai mari dezbateri și perplexități. Tocmai de aceea, încă din anii ’90, ea a fost principalul subiect de reflecție al teoreticienilor și principalul obiect de studiu al teoriilor filosofice despre artă. Acesta este și motivul pentru care dedicăm ediția din 19 martie a Izvoarelor de filosofie unei dezbateri privitoare la arta contemporană și una dintre cele mai influente direcții în gândirea estetică actuală, anume estetica relațională.

Propunându-și să înțeleagă arta ca fenomen viu, prins în contextul social și relațional al lumii contemporane, estetica relațională a fost anunțată de practicile artiștilor avangardiști și teoretizată pentru prima oară în peisajul gândirii filosofice, prin filosoful francez Nicholas Bourriaud,  la sfârșitul anilor ’90. De atunci, ea a creat multiple dezbateri în lumea filosofiei și teoriei artei, punând sub semnul întrebării atât modul tradițional de raportare la artă, cât și rolul său social. Acum, la peste douăzeci de ani de scrierea lui Bourriaud, estetica relațională este, în continuare, una dintre cele mai discutate teorii despre arta contemporană. Cum poate arta crea în jurul său comunități? Care este sensul relațional al esteticii? Care sunt motivele de fundal ale modului în care noi, astăzi, experimentăm arta?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri alături de Petru Bejan,  filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ca președinte al Fundației Axis și editor al revistelor „Hermeneia” și „Argumentum”, publicații academice foarte bine cotate, invitatul nostru este una dintre cele mai importante personalități ale mediului filosofic românesc actual.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 11 martie 2021

Ediția din 12 martie: „Note de subsol la Platon”. Despre continua actualitate a gândirii platonice

 


Puțini gânditori au trezit de-a lungul istoriei filosofiei atâta admirație cât a trezit Platon, care este văzut și la ora actuală ca un reper de neocolit în dezvoltarea culturii reflexive europene. Fiind văzut ca un mistic de neoplatonici, ca un teolog de creștini, ca logician de filosofii analitici contemporani și ca proto-fenomenolog de către fenomenologii moderni, el a vorbit fiecărei epoci despre problemele sale și, în același timp, încă vorbește pe limba omului contemporan.  

Ediția din această săptămână este dedicată lui Platon, unul dintre cei mai citiți, citați și traduși gânditori ai filosofiei din toate timpurile, cel în raport cu care, după spusele filosofului englez Alfred Whitehead, întreaga istorie a filosofiei europene este doar o „serie de note de subsol”. Conștienți sau nu de acest lucru, de fiecare dată când vorbim despre „idee”, „paradigmă”, „dialog” sau „dialectică”, noi înșine, prin discursul nostru, facem o „notă de subsol” la gândirea platonică și o interpretăm din perspectivă contemporană. 

În aceste condiții, merită să reflectăm asupra motivelor pentru care gândirea sa și-a păstrat relevanța de-a lungul timpului, dar și asupra motivelor pentru care dialogurile lui Platon trebuie, la anumite intervale de timp, retraduse. Ce relevanță are Platon pentru lumea secolului XXI? Este gândirea platonică o „cale regală” spre filosofie? Cum a instituit Platon cultura dialogului specifică mediului reflexiv european?


De la aceste întrebări pornim dezbaterea noastră din această săptămână, alături de filosoful Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Humanitas, a primului volum al colecției Platon, Opera integrală, un volum care reunește douăsprezece dialoguri platonice, într-o traducere nouă realizată chiar de către invitatul nostru din această săptămână.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 4 martie 2021

Ediția din 5 martie: Rușinea ca sentiment social și starea de excepție. O încercare de înțelegere a libertății umane

 


    

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în antropologia filosofică și în filosofia umanului pentru a redeschide o temă milenară a gândirii europene, anume problema libertății umane și a condiției fragile a omului prins între respectarea normelor sociale și împlinirea idealurilor umanității.

Încă din perioada antică s-a observat că, adesea, există un conflict între respectarea regulilor sociale și acțiunile oamenilor de excepție. Este suficient să ne gândim la figura lui Socrate, model pentru atâția filosofi de-a lungul timpului, care a fost judecat și condamnat pentru impietatea de a pune cetățenii Atenei în fața propriei lor necunoașteri. De asemenea, ne mai putem gândi la Iisus, la Buddha sau la alte astfel de personalități față de care, prin comparație, resimțim rușine din cauza faptului că nu suntem suficient de umani, suficient de morali sau suficient de buni. Cum se poate întâmpla ca o „excepție” de la legea socială să fie văzut, după milenii, ca un personaj „de excepție” al umanității în genere? De ce adesea, când ne gândim la marile modele de umanitate, simțim rușine în fața umanității și valorilor pe care ei le întrupează? Care sunt ipostazele rușinii și ale stării de excepție și cum ne pot face ele să înțelegem mai bine felul de a fi al omului?


Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Andrei Cornea, profesor universitar doctor al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și una dintre cele mai active personalități din cultura română contemporană. Ca filosof, scriitor și traducător invitatul nostru a publicat multiple studii filosofice, opere literare și traducerile unora dintre textele fundamentale ale filosofiei antice.

Prilejul dezbaterii noastre este apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului Excepția. O încercare de antropologie filosofică, o interesantă analiză a conceptelor de dreptate și libertate, cu pornire de la sentimentul de rușine și de la ipostazele acestuia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru