marți, 21 noiembrie 2017

Ediţia din 24 nov. 2017, Plecând de la Cioran către…Cioran. Exerciții hermeneutice restitutive




            Ori de câte ori citim, fie și o singură pagină, din cărțile scrise de Cioran suntem invadați aproape instantaneu de o stranie intimitate, survenită din impresia că autorul ni se destăinuie doar nouă.
        Așa se explică de ce fiecare dintre noi posedă un  „Cioran-propriu”, pe care-l redescoperim continuu înlăuntrul conștiinței noastre, atunci când îi citim textele și suntem parcă somați să medităm la spusele sale. Probabil că acesta este și motivul pentru nu citim, în mod curent, cărți despre Cioran. Căci, în virtutea acestei intimități, Cioran se prezintă singur pe sine şi nu are nevoie de comentarii şi exegeze docte care să medieze legătura între autor şi cititor. Este ca într-o relaţie de iubire. Prezenţa unei terţe persoane împiedică lucrarea miracolului ce poate fi trăit şi experimentat doar în doi.
            Paradoxal însă, această legătură de intimitate cu textele cioraniene nu poate să răspundă la o întrebare elementară pe care mulți dintre noi ne-am pus-o: nu cumva ne privim pe noi înșine, ca într-o oglindă, în aceste texte fără să știm cu adevărat ce a intenționat Cioran însuși să spună? În alți termeni, vom avea un alt Cioran dacă întreprindem o lectură plecând de la el însuși și nu de la impresiile și opiniile noastre?  
Ei bine, lucrarea recentă, Cioran. Conform cu originalul, semnată de cunoscutul eseist și filosof Ion Dur, prof. univ. dr. la Școala doctorală de științe umaniste a Universității de Nord din Baia Mare, se confruntă, între altele, cu această interogație legitimă ce deschide noi itinerarii de lectură și devoalează un alt Cioran, diferit de „Cioranul-nostru”.
Ediția din 24 nov. 2017 a emisiunii Izvoare de filozofie este dedicată în întregime acestei cărți ale cărei idei le vom dezbate, înainte de lansarea ce va avea loc pe 25 aug. 2017 la Târgul de carte „Gaudeamus”, în direct cu autorul, pe lungimile de undă ale Postului Radio România Cultural între orele 21.10-22.00.

joi, 16 noiembrie 2017

Ediţia din 17 nov. 2017, Reformă religioasă și reconstrucție filosofică în modernitate. Perspective interpretative actuale



Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu 
În ordine teologică și filosofică anul 2017 a stat, fără îndoială, sub semnul împlinirii celor 500 de ani de când Martin Luther şi-a afişat cele 95 de teze la poarta bisericii castelului din Wittenberg și a inițiat astfel, prin gestul său unic, cel mai important eveniment care a schimbat destinul Europei și, mai apoi, a întregii lumi.
Este vorba despre Reforma protestantă, evenimentul care a remodelat habitatul cultural - intelectual, teologic și filosofic al minții omului european tradițional, schimbându-i cadrele de gândire și de raportare la lume și la sine. Căci, așa cum știm cu toții, ideile Reformei au declanșat noi forme de viață practică și intelectuală necunoscute în istorie: inițierea capitalismului și a economiei de piață, nașterea științelor naturii și aplicarea matematicii la experiență, „inventarea” individualismului, a democrației și a libertății confesionale și politice, reorganizarea vieții publice după principii laice etc., consecințe pe care le resimțim și astăzi în viața noastră cotidiană.
Ce știm astăzi, după trecerea celor 500 de ani, despre felul în care Reforma protestantă a schimbat fața lumii? Aceasta a fost întrebarea cu care s-au confruntat, în întregul an 2017, profesioniștii stiințelor socio-umane, filosofi, istorici, sociologi și teologi, istorici ai ideilor ori istorici ai științei etc., care au organizat, pretutindeni în lume, simpozioane, conferințe și sesiuni de comunicări științifice centrate pe descoperirea și înțelegerea ideilor vii ale Reformei, care încă mai „lucrează” și astăzi.
Ei bine, despre remodelarea filosofică și științifică pe care Reforma a generat-o, prin ideile sale revoluționare, vom vorbi în această vineri, 17 nov. 2017, între orele 21.10-22.00, RRC, în spațiul radiofonic rezervat emisiunii Izvoare de filozofie, luând ca pretext lucrările Conferinței internaționale  Reformation and Modernity care-și desfășoară programul de întâlniri între 17-18 nov. 2017, la Facultatea de filosofie a Universității din București.
 Invitat în studio va fi prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, prodecan al Facultății de filosofie, unul dintre organizatorii acestei prestigioase conferințe la care se întâlnesc cunoscuți cercetători și profesori universitari din Europa și SUA.

joi, 2 noiembrie 2017

Izvoare de filosofie, Ediţiile din 3 și 10 nov. 2017, Scandalul gândirii. Perspective filosofice asupra…nimicului



 Invitat: asist. univ. dr Cornel Florin Moraru
Se spune deseori şi, pare-se, cu îndreptăţire, că filosofia este o încercare de a gândi paradoxalul, adică acele situații de cunoaștere în care logica internă a minții noastre sănătoase intră într-un conflict ruinător cu ea însăşi. Căci cum am putea gândi, de pildă - fără ca gândirea să se autosuspende – ceea ce nu există, neantul, nimicul, neființa etc., în final, lipsa de temei a vieții și moartea ca non-sens absolut?
Asupra acestei stranietăți a gândirii, care este solicitată să gândească dincolo de limitele ei, dar fără să se autosuspende, vom discuta în două ediții succesive ale emisiunii Izvoare de filozofie, luând ca pretext una dintre cele mai insolite cărți din cultura noastră filosofică.
Este vorba despre Lumea și nimicul. Coordonatele unei gândiri meontologice, apărută de curând la Editura Universității din București și semnată de tânărul filosof Cornel-Florin Moraru, asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București.
Lucrarea argumentează că cele mai îndrăznețe construcții filosofice, încă din perioada presocratică, deschid tema limitelor gândirii tocmai prin dorința de înțelege „nimicul” și felul acestuia de a fi în lume. Căci, „nimicul” este și nu este în același timp, iar acest veritabil „scandal al gândirii” ne provoacă pe oricare dintre noi la o reflecție asupra existenței non-sensului și a inexprimabilului în lume.
Care au fost cei mai importanți filosofi care au fost „vrăjiți” de înțelegerea nimicului și ce construcții conceptuale au țesut în jurul acestui concept atât de paradoxal?  Ce aflăm oare cu toţii din încercarea de străpungere a ceea ce nu poate fi gândit, fără a-ți asuma suspendarea gândirii? Cum putem gândi „ceea ce nu este” , dar „este” într-un anumit fel? Ce are de spus filosofia contemporană în această privință?
Sunt întrebări în jurul cărora vom organiza atât dezbaterea difuzată pe spațiul radiofonic al Izvoarelor de filozofie din 3 nov. 2017, cât și din ziua de 10 nov. 2017.
În prima dezbatere, care va dura doar 30 de minute, între orele 21.30-22.00, vom ataca problema „nimicului” din perspectiva istoriei filosofiei, respectiv a modului în care marii gânditori au încercat să vorbească cu sens despre…non-sensul nimicului.
În cea de-a doua dezbatere, care va dura 50 de minute, între orele 21.10-22.00, vom cerceta modurile de apariție a nimicului în marile domenii ale culturii: în știință, ca incognoscibil, în teologie, sub forma ideii „creației din nimic”, în estetica filosofică sub forma ideii de „obiect estetic”. Totodată, ne vom interoga și asupra metodelor de cunoaștere a „nimicului”, așa cum sunt ele practicate în știință, teologie, filozofie și artă.