miercuri, 27 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 29 Noiembrie - Pe umerii giganților. Știință și filosofie în Modernitatea timpurie




       În anul 1675, într-o scrisoare către Robert Hooke, Isaac Newton mărturisea că, dacă se întâmplase să vadă mai departe decât alți gânditori dinaintea sa, era din cauza faptului că a stat pe umerii unor giganți. Folosind această expresie însă, marele fizician se raportează la un sentiment ce a caracterizat toate secolele care leagă Evul Mediu târziu de Modernitatea timpurie și care se găsește ilustrat în miniaturile de pe manuscrisele medievale, unde imaginea piticului ce stă pe umerii unui gigant este recurentă.
Ideea unei cunoașteri cumulative și a unui progres al cunoașterii a însuflețit gândirea multor filosofi și oameni de știință occidentali, formând ceea ce astăzi numim știința și filosofia modernă, însă cristalizarea acestor idei s-a făcut în timp și pornind de la niște credințe cât se poate de contradictorii pentru mintea omului contemporan. În creuzetul de idei al Modernității timpurii stăteau laolaltă filosofia și magia, fizica și alchimia, rațiunea și superstiția. Cum arăta filosoful și omul de știință al Modernității timpurii? Cum vedea el lumea? Cum se raporta el la tradiția din spatele său?
De la aceste întrebări va porni discuția noastră radiofonică de vineri seara, alături de invitata noastră din această săptămână, Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare Fundamentele Modernității Europene, director al secției umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București și membru al Centrului de logica, istoria și filosofia științei, din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la Oxford University, Warburg Institute, Princeton University și Max Planck Institute For The History Of Science, invitata noastră de vineri este, la ora actuală, unul dintre cei mai buni specialiști în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii din cultura noastră.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 29 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 19 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 22 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera eta și theta



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Suntem la cel de-al nouălea episod și a venit rândul să deschidem dicționarele de greacă veche la literele eta și theta pentru a redescoperi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice. Vom fi purtați de povestea gândirii grecești în cele mai felurite domenii ale filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie. În periplul nostru, ne vom întâlni cu concepte precum cel de plăcere (gr. ἡδονή), etic (gr. ἠθῐκός), zeu (gr. θεός) sau teorie (gr. θεωρία).
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 22 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 13 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 15 noiembrie - Mai putem gândi azi fără Kant?


Ce poate fi mai banal și de la sine înțeles pentru noi decât gândirea? Fiecare om gândește, motiv pentru care gândirea a fost adesea văzută ca fiind “natura umană” însăși. Ea ne însoțește în fiecare clipă în care suntem conștienți, ne ajută să deliberăm, să luăm decizii și să emitem judecăți de valoare asupra diverselor obiecte ale lumii noastre.
La o privire mai atentă însă, mecanismele gândirii nu sunt niciodată atât de simple și ușor de înțeles pe cât ne-am dori noi, iar filosofia s-a luptat dintotdeauna să pună în lumină aporiile ridicate de încercarea de a înțelege cum funcționează mintea noastră, care sunt limitele rațiunii umane și ce anume putem cunoaște cu ajutorul acesteia. Acestea sunt, de altfel, și problemele principale ale gândirii kantiene, o gândire care a constituit un punct de cotitură în cultura occidentală și a produs o adevărată “revoluție copernicană” în filosofie, prin punerea mecanismelor interne conștiinței ce fac posibilă gîndirea umană în centrul atenției filosofilor.
Acum însă, la aproape două secole și jumătate de la prima ediție a Criticii rațiunii pure, într-o perioadă în care gândirea filosofică pare să fi intrat în impas, în epoca fake-news-urilor și a post-adevărului, nevoia de a ne întoarce la Kant este resimțită mai stringent decât oricând. Ce valoare mai au considerațiile kantiene în lumea zilelor noastre? Ce a rămas “în picioare” din sistemul filosofic kantian? Mai putem gândi, astăzi, fără Kant?
La toate aceste întrebări ne propunem să răspunem alături de invitatul nostru de vineri seară din studioul Radio România Cultural, Dragoș Grusea, doctorand al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și al Facultăţii de Filosofie a Universității Eberhard-Karls din Tübingen, cu două cercetări doctorale despre gândirea kantiană și autor al cărții Timpul abcronic. Încercare asupra temporalităţii transcendentale pornind de la Faust-ul lui Goethe, volum în curs de publicare la editura Cartea Românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 15 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 6 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 8 noiembrie: Filosofia ca mod de viață. Incursiuni în practica filosofică actuală



Încă de la începuturile sale, filosofia a vizat, pe lângă cunoașterea naturii și umanității noastre, și dezvoltarea unui anumit „mod de viață filosofic”. Platon însuși, în celebrul dialog Republica, vorbește despre cinstea pe care grecii o arătau față de Pitagora, nu atât pentru ideile teoretice pe care le-a expus, cât pentru „viața pitagoreică” pe care a propovăduit-o. Tocmai de aceea, încă dinainte de Antichitatea clasică, filosofia a fost văzută atât ca una dintre cele mai împlinite forme de cunoaștere, cât și ca o formă „preocupare de sine”.
Acum, la mai bine de două milenii de momentul în care dialogurile lui Platon au fost scrise, filosofia încearcă să se reîntoarcă către această dimensiune a practicii, după un periplu de câteva secole prin cele mai abstracte ținuturi ale gândirii teoretice. În acest context, Editura Humanitas propune publicarea primei traduceri în limba română a lucrării lui Pierre Hadot, „Filosofia ca mod de viață. Convorbiri cu Jeannie Carlier și Arnold I Davidson”, o lucrare care ridică din nou probleme esențiale pentru determinarea rolului filosofiei în viața omului contemporan.

Dezbaterile ridicate în Occident de opera lui Pierre Hadot și a altor gânditori ce promovează întoarcerea filosofiei în viața noastră cotidiană au avut însă ecouri și în cultura noastră. Mărturie pentru acest lucru sta cartea „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, apărută în 2010 la editura Paralela 45 și semnată de Cristian Iftode, o carte ce-și propune reproblematizarea, în context filosofic contemporan, a rolului filosofiei în viața noastră a tuturor. Cum se mai poate defini azi filosofia ca mod de viață? Ce rol mai poate juca filosofia în viețile noastre cotidiene? Cu ce îl poate ajuta gândirea filosofică pe omul contemporan?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână alături de Cristian Iftode – conferențiar al  Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, doctor în filosofie și autor de multiple studii și cărți de specialitate în domeniul filosofiei antice, a eticii și a esteticii filosofice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 8 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .