luni, 30 martie 2015

Ediția din 28 martie 2015 Infernul este Celălalt? Perspective filosofice și etice asupra barbariei contemporane

Trăim cu toții într-o lume în care valorile fundamentale pe care s-au edificat istoric cultura şi umanismul european, curajul, dreptatea, înţelepciunea, cumpătarea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, stăpânirea de sine etc., în fond atributele morale ale umanităţii generice, sunt pervertite de lumea contemporană a hipermodernităţii în care consumul a devenit ideal de viaţă, iar eticul s-a metamorfozat în pecuniar.
Cultivarea exacerbată a ego-ului cu strategiile sale de marketing (care transformă totul în marfă, inclusiv modurile tradiţionale de viaţă a omului) şi a ideologiei claselor de lux, cu politicile corporatiste şi a retoricii politicienilor care mimează, prin spectacole de televiziune, că lucrează în interes public etc. a repus în discuție cunoscuta temă tradițională, de sorginte greacă și latină, a valorile intelectuale și etice care fac diferența dintre „omul civilizat” și „omul barbar”.
Dacă în istoria mentalității europene, „omul civilizat” s-a perceput pe sine prin crearea unei alterităţi negative, „barbarul”, creat de oglinda deformată a cadrelor morale negative în care este perceput Celălalt, astăzi, pare-se, „barbarul” actual şi-a pierdut conştiinţa critică şi reflexia independentă sub presiunea „civilizaţiei de consum” şi doreşte, din răsputeri, să devină altcineva.
Cum putem pune în evidență mecanismele psihologice și culturale prin intermediul cărora binomul „civilizație” vs. „barbarie” se perpetuează în istorie de la vechii greci încoace?  Care sunt fațele istorice ale „barbariei”? Cum ne explicăm prezența „barbariei” în chiar inima civilizaţiei noastre post-moderne? Și, în fond, cine sunt „barbarii” actuali și cum îi recunoaștem în practicile cotidiene de viață?
Sunt întrebări la care vă invit și pe dvs. să răspundeți în întâlnirea din această săptămână. Invitat în studio este d-l George Cosmin Colang, dr. în filozofie, un intelectual tânăr cu o pregătire interdisciplinară, drept și științe administrative, psihologie și filozofie, care a întreprins cu pasiune cercetări temeinice, istorice și sistematice, asupra binomului „barbar-civilizat” și a fațetelor multiple ale „barbariei contemporane”.


Invitat: dr. George Cosmin Colang 


Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 21 martie 2015. Societăți în rețea. Remodelări europene ale spațiului public românesc în analize interdisciplinare


Vorbim tot mai mult în ultima vreme despre „cultura virtualității reale”, respectiv despre o nouă formă de reprezentare asupra lumii ce-și are izvorul în „societatea rețelei”, generată de utilizarea globală a internetului.
Internetul, cum subliniază o serie de cercetări recente, nu este doar un mod revoluționar de comunicare - întrucât a interconectat în rețea toate celelalte mijloace de comunicare în masă - ci și o formă irepresibilă de schimbare a habitatului nostru mintal, adică a sistemelor de credințe și valori ce însoțesc, de la naștere și până la moarte, orice făptură umană.
Care este sensul și cât de adânci sunt schimbările produse în stilul nostru de viață, sub impactul discursului mediatic și al comunicării prin internet? Cum ne este afectată viața personală și ce tipuri de remodelări ale spațiului public își au izvorul în informațiile propagate de cultura rețelei și a diverselor canale din mass-media? Pe scurt, care este impactul acestei „societăți în rețea” asupra culturii noastre personale și, deopotrivă, publice de ieri și de azi?
Acestea întrebări, sugerate de problematica extrem de incitantă a celei mai recente lucrări a cunoscutului editor, filosof și sociolog al culturii, prof. univ. dr. Constantin Schifirneț, Mass media, modernitate tendențială și europenizare în era internetului, vor constitui și provocările dezbaterii noastre din această săptămână.
Aștept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele numere de telefon ale RRC.


Invitat: prof. univ. dr. Constantin Schifirneț

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 14 martie 2015. Mari figuri feminine în filozofie. Hannah Arendt și Edith Stein




Vă invit și în această săptămână la o dezbatere despre poziția femeilor în gândire filosofică contemporană. Daca în întâlnirea anterioară am reparcurs împreună traseul istoric, ambianța culturală și social-politică, respectiv acele date de context care au favorizat pătrunderea femeilor în mediul universitar și academic european, în ediția din această săptămână ne vom opri la performanțele pe care femeile filosof le-au adus în gândirea și meditația reflexivă universală.
Motivul este simplu! Ideea că performanța în filozofie aparține în exclusivitate bărbaților a fost atât de larg răspândită și unanim acceptată, încât ea nu a fost contestată până la începutul secolul al XX-lea, când femeile încep să dobândească cariere științifice și universitare. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că după anii 1950, femeile filosof au produs mari inovații conceptuale și metodologice în filozofie, prejudecata dăinuie și astăzi, paradoxal, chiar în medii filosofice respectabile.
Cum ar trebui să explicăm remanența acestei prejudecăți, în condițiile în care filosofia este prin excelență un discurs reflexiv, critic și autocritic? De ce persistă această opacitatea intelectuală, când realitățile intelectuale actuale probează exact contrariul?
Acestea sunt întrebările ediției din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, care va ilustra, prin invocarea contribuțiilor unor genii filosofice feminine, precum Hannah Arend și Edith Stein, că performanțele și creativitatea în filozofie transgresează sexul.
Ca și în săptămâna trecută, invitată în studio este d-na Tereza-Brândușa Palade, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice din București, SNSPA. 
Vă astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970


Ediția din 7 martie 2015 Contează sexul în filozofie? Prezențe feminine în gândirea filosofică de ieri și de azi


Invitat: conf. univ. dr. Tereza-Brândușa Palade

Apariția femeilor filosofi în gândirea europeană recentă a generat, în chiar interiorul filosofiei, o serie de noi itinerarii de cercetare asupra cărora venerabila tradiție masculină în domeniu a fost, pare-se, opacă. Între acestea, ideea că filosofia, în ciuda pretenției sale universaliste, se fundează pe o serie de predeterminări culturale și de „gen”, a devenit atât un bun cultural unanim acceptat, cât și o bază a criticii tradiției filosofice care s-a înfățișat pe sine, timp de milenii, ca fiind impersonală și transgresând factori particulari precum religia, sexul ori cadrele culturale și etnice. 
Despre aceste noi explorări în gândirea europeană recentă, realizate de femei filosof care ocupă poziții importante în lumea academică, a cercetării universitare și a profesoratului, vă invit să facem o dezbatere în această săptămână în care omagiem femeia și, totodată, reflectăm lucid și asupra condiției actuale a femeii în societatea contemporană.
Invitată în studio este d-na Tereza-Brândușa Palade, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice din București, SNSPA, un nume care s-a impus în ultimul deceniu și jumătate, printr-o prodigioasă activitate de creație filosofică personala, deopotrivă, de cercetare și traducere a unor opere filosofice semnificative, atât în gândirea românească, cât și în diverse comunități epistemice și medii culturale internaționale.
Contează oare sexul în filozofie în condițiile în care gândirea, ca atribut universal al ființei noastre omenești distribuit egal între bărbați și femei, nu posedă determinații sexuale?
Această este interogația principală a emisiunii! Vă astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_martie_2015-28970

Ediția din 28 febr. 2015 Ce este european și românesc în filosofia românească? Cercetări filosofice interculturale actuale


Filosofia românească este, fără îndoială, o specie a filosofiei europene. Curentele și orientările filosofice autohtone, tematicile, metodele și agenda de cercetare a gândirii românești sunt, încă din zorii modernității, de extracție europeană. Pe de altă parte, realizările unor gânditori autohtoni, precum Lucian Blaga, Ion Petrovici, Mircea Eliade, Emil Cioran ori Constantin Noica au fost integrate atât patrimoniului filosofic european cât și celui românesc, ceea ce arată că, în fapt, interculturalitatea este conceptul cheie prin intermediul căruia noi putem înțelege atât europenitatea cât și specificitatea filosofiei românești.
Care este conținutul actual al acestui concept polisemantic, atât de des invocat de întreaga cultură umanistă românească? În ce constă originalitatea filosofiei românești? În fond, ce este european și ce este românesc în filosofia românească?
Acestea sunt întrebările emisiunii Izvoare de filosofie din aceasta săptămână, întrebări sugerate de lucrările Simpozionului Național, Categorii filosofice și concepte interculturale în filosofia românească, organizat de „Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice”, Facultatea de Filozofie a Universității din București, vineri 27 febr. începând cu ora 10.00, la sediul Facultății de Filozofie, str. Splaiul Independenței, nr. 204, Sector 6, Grozăvești.

Invitat: prof. univ. dr. Viorel Cernica 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Ediția din 21 febr. 2015 Între igiena minții și examinarea adevărului. Rolul logicii în constituirea culturii (filosofice) românești


Chiar dacă astăzi logica pare a fi o disciplină înrudită mai degrabă cu matematica decât cu filosofia, în realitate acest gen de preocupări intelectuale posedă caracteristici formative, paideice și culturale, unanim recunoscute. Căci, prin intermediul logicii  cunoaștem nu doar condițiile formale ale gândirii corecte, ci și mecanismele prin care ea se exercită argumentativ, critic și autocritic, în toate zonele culturii. Altfel spus, logica livrează nu doar instrumente care mențin și fortifică igiena minții, ci și căi de exercițiu metodic de căutare, aflare și întemeiere a adevărului ca bun cultural și public.
Ei bine, despre această prezență culturală a logicii vom vorbi în dezbaterea din această săptămână, plecând de la cercetările întreprinse de către d-l Viorel Vizureanu, prof. univ. la Facultatea de filozofie a Universității din București, autorul unor recente lucrări dedicate istoriei logicii românești. Vom lua, cu precădere, ca pretext al dezbaterii lucrarea Repere clasice ale logicii românești, care argumentează, între altele, că la noi în cultură preocupările de logică nu s-au făcut doar pentru sine, adică în folosul logicii însăși, ci au avut și un rol cultural întemeietor.
            Ce rol acordați dvs. culturii argumentative promovate de logică, în condițiile în care procedurile retorice și manipulative sunt ținute, în spațiul nostru public, la mare cinste?
Aștept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC. 

Invitat: prof. univ. dr. Viorel Vizureanu
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Ediția din 14 febr. 2014 Critica culturală a era relativismului valoric. Reîntemeieri filosofice și estetice

Actualele practici filosofice „de nișă”, în interiorul unor mici comunității specializate și intens racordate la agenda internațională de cercetare, s-au depărtat, pare-se, de menirea cu care a fost înzestrată filosofia, încă de la începuturile modernității românești, anume de ferment al creației umaniste, de critică și îndrumare culturală. „Îndeobşte, spunea Ion Petrovici cu multe decenii în urmă, în orice cultură, filosofia ocupă un loc aparte. Ea nu este un simplu mădular care la nevoie ar putea să şi lipsească. Dânsa are repercusiuni în toate ramurile vieţii culturale, fiindcă ea este aceea care dă directive ferme, aceea care autorizează şi fundamentează. Un filosof, demn de acest nume, nu este numai un meditativ singuratic, ispitit de anumite probleme speciale, ci un îndrumător în toate regiunile culturii”.
În ce măsură valoarea instrumentală a filosofiei, de critică și îndrumare a creației umaniste, de întemeiere a valorilor, mai este prezentă în practicile culturale actuale?  Oare, sub impactul relativismului și multiculturalismului, dimensiuni culturale ale filosofiei au fost abandonate? Mai avem nevoie astăzi de o filozofie care să-și asume sarcini culturale de tip maiorescian?
Acestea sunt întrebările emisiunii, pe care le-am extras dintr-o nouă și incitantă lucrare de critică și meditație culturală, Al treilea sens, semnată de cunoscutul eseist și filosof, prof. univ. dr.  Ion Dur, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, invitatul ediției din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, în jurul cărora va propun să coagulăm dezbaterea noastră din această săptămână.
Astept ca de obicei intervențiile dvs. radiofonice.

Invitat: prof. univ. dr. Ion Dur
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091


Ediţia din 7 februarie 2015 Istoria filosofiei ca dramă. Reinterpretări ale gândirii idealismului german


Apariţia recentă la prestigioasa editură a Academiei Române a două noi lucrări, Filosofia idealismului german. Repere pentru o nouă modernitate şi Funcţionalism şi ontologie, semnate de cunoscutului filosof şi germanist Claudiu Baciu, readuce în discuţie dramatismul gândirii filosofice moderne, în chiar momentul ei de vârf german, perioada în care dezbaterea, dialogul şi conflictul dintre ideile concurente, întotdeauna mediate şi justificate raţional, configurează definitiv spiritul în care europenii înţeleg să facă şi astăzi filosofie.
Acest dramatism al gândirii, care începe cu ruptura radicală faţă de filosofia trecutului realizată, cum se ştie, de către Kant şi care atinge cote nemaîntâlnite de abstracţie prin gândirea lui Fichte, Schelling şi Hegel, Schopenhuer, Schleiermacher şi Nietzsche, va constitui subiectul dezbaterii la care va invit să participaţi în această săptămână.
În ce măsură ideile filosofice postmoderne de astăzi, fundate pe relativismul valorilor şi pluralităţii adevărului, îşi găsesc izvorul în dezbaterile acestei periode de aur a gândirii europene? De ce filosofia idealistă germană a fost considerată de către marxiştii de pretutindeni o rătăcire filosofică ce trebuia combătută? Ideile acestei filosofii „idealiste” sunt total depărtate de viaţa noastră reală? Mai putem vorbi şi astăzi de idealism în filosofie?
Acestea sunt întrebările la care aştept, ca de obicei, intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane la RRC.





Invitat: cercet. şt. dr. Claudiu Baciu
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_februarie_2015-28091

Izvoare de filozofie, ediţia din 31 ian. 2015. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2014

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niţă

Întâlnirea din această sâmbătă este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2014, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 
Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile etc. au făcut şi din anul recent încheiat 2014, pare-se, un an filosofic fertil, semn că trăim într-o lume în care nevoia de filozofie şi de gândire reflexivă sunt vii și prezente în chiar viața noastră cotidiană.
Cum aţi perceput dumneavoastră viaţa filosofică românească în anul recent încheiat, prin comprație cu anii precedenți? Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05
Vom fi însoţiţi în acest periplu rememorativ de către d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza, pentru noi toți, cele mai importante date ce au marcat viaţa filosofică în anul 2014.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_ianuarie_2015-27289

Ediția din 24 ian. 2015 Între interculturalitate și interdisciplinaritate. Ipostaze ale practicilor filosofice actuale


Invitat: prof. univ. dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române, Rectorul Universității din București

Diversitatea genurilor și tipurilor de investigații filosofice, profesionalizarea, specializarea şi tehnicizarea, constituirea de comunități filosofice transnaționale, coagulate în jurul unor metode și tematici de cercetare, par a fi unele dintre principalale cauze care au schimbat radical, cel puțin în ultimele decenii, natura și sensul cercetărilor filosofice actuale.
Paradoxal, cu toate că se realizează doar cu instrumentele gândirii, fără laboratoare sofisticate dotate cu aparate și instrumente de măsură ori control, cercetarea filosofică actuală pare mai degrabă o variantă a investigațiilor comunitare de tip științific, decât o activitate solitară a unui gânditor sau altul. 
Mai mult decât atât, ceea ce părea prin tradiție o activitate exclusiv individuală, actualmente cercetările filosofice pot fi comparate cu ceea ce se întâmplă în societățile transnaționale, corporatiste. Concurența acerbă dintre filosofi și interesul pentru „profit filosofic”, adică pentru producerea de noi idei și scheme explicative, listate la „bursa gândirii” în multiplele bănci de date internaționale, au schimbat radical ambianța culturală și socială a producerii și evaluării ideilor filosofice. De la Socrate, cel care se plimba prin piață pentru a le arata discipolilor lucrurile de care nu are nevoie, la filosoful profesionist de azi, posesor de laptop și de smartphone, membru al multiplelor comunității științifice, dar și de socializare, expert și comunicator în variate domenii și subdomenii ale filosofiei etc. există o distanța istorică greu de înțeles și, mai greu, de acceptat.
S-a depărtat filosofia de sarcinile ei genuine, de pildă, de a ne lămuri asupra sensului universului și vieții noastre? Își mai propun astăzi filozofii, așa cum făcea altădată Socrate, să cerceteze și, prin exemplul lor personal, să ne arate cum trebuie să ne trăim  viața în mod corect?
Acestea sunt, dragi prieteni ai emisiunii Izvoare de filozofie, întrebările la care vă provoc la dialog și schimb de opinii.
Suntem onorați de prezența în studio a unei personalități consacrate în gândirea filosofică românească și internațională actuală, d-l prof. univ. dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române, Rectorul Universității din București.
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_ianuarie_2015-27289

Ediția din 17 ian. 2015. Între poetica gândirii și gândirea poetică. Către un Eminescu al zilelor noastre

Apariția recentă la Editura Humanitas a impresionantului volum Mihai Eminescu, Poezii, ediție adnotată, Selecție, cronologie și note de Cătălin Cioabă, redeschide vechiul și mereu noul dosar al drumului pe care trebuie să-l parcurgem pentru a avea acces la mesajul originar al poeziei și, în plan mai general, al întregii opere eminesciene.
Cum trebuie citit Eminescu? Există o ordine privilegiată de lectură? Trebuie să urmăm cu strictețe cronologia scrierilor sale sau să-l citim pe „sărite”, conjunctural, în funcție de stările și trăirile noastre interioare? Lecturile noastre trebuie să fie genuine, adică fără o pregătire teoretică prealabilă, sau ar trebui precedate de frecventarea literaturii de cercetare produse de cunoscuții eminescologi de la Călinescu la Petru Creția? Cu ce începem? Cu poezia sau cu proza? Lăsăm oare la sfârșit ziaristica și reflecția filosofică eminesciane? 
Iată doar câteva dintre întrebările sugerate de aparția acestei noi selecții din lirica eminesciană, întrebări pe care vi le adresez și dumneavoastră în dezbaterea la care vă invit să participați astăzi, o dezbatere ce omagiază împlinirea a 165 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.
            Invitatul nostru în studio, dl Cătălin Cioabă, dr. în filozofie, eseist și traducător, va încerca să răspundă și provocărilor particulare ale dumneavoastră, pe care nu mă îndoiesc că le veți formula prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC.


Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_ianuarie_2015-27289

Ediția din 20 dec. 2014 Sărbătoarea între sacru și profan. Mai există un spirit al sărbătorii?

Invitat: cercet. șt. dr. Ozana Cucu Oancea
           

Sărbătoarea, confundată deseori, în mod simplist, cu ritualul religios ori cu datinile şi obiceiurile tradiţionale, este o stare interioară și social-comunitară atât de complexă, încât înțelegerea și explicarea acesteia a făcut necesară o abordare interdisciplinară. Filosofii, sociologii, etnografii, antropologii și teologii și-au dat mâna pentru a înțelege misterul exprimării sociale și comunitare, de o diversitate copleșitoare, a trăirilor noastre intime legate de sărbătoare: emoții puternice, bucurie, desfătare și mulțumire, satisfacție și mângâiere, într-un cuvânt plenitudine.
Cum se articulează trăirile noastre intime legate de sărbătoare cu expresiile sociale și comunitare pluriforme? Ce știm noi despre trăirea sărbătorilor și care sunt fațetele nevăzute, relevate de cercetătorii acestui fenomen uman universal? Există un spirit unitar al sărbătorii pe care-l putem detecta în diversitatea debordantă a comportamentelor omenești legate de celebrările de pretutindeni?
Suntem onorați de prezența în studio a d-nei Ozana Cucu Oancea, cercet. șt. dr. la Institutul de Sociologie al Academiei Române, un nume care s-a impus, deopotrivă, în cercetarea națională și internațională a sociologiei sărbătorii. Continuatoare a unor cercetări de pionierat în domeniu, datorate în primul rând filosofului Vasile Băncilă, domnia sa, a publicat două remarcabile volume Trăirea sărbătorilor. Între meditaţiei şi petrecere, (2001), De la Moş Gerilă la Santa Claus. O privire sociologică asupra Crăciunului (2006), carți ce i-au asigurat o bună platformă în inserția internațională de cercetări, din noul domeniu de investigații umaniste numit Sociology of Celebration.
Vă invit, dragi prieteni ai emisiunii, ca de obicei, la un schimb telefonic de opinii, despre felul în care dvs. vă reprezentați și trăiți această stare miraculoasă de echilibru interior și de comuniune cu semenii noștri.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_decembrie_2014-24364

Ediția din 13 dec. 2014. Restituiri filosofice. Gândirea lui Simion Bărnuţiu în arhive și manuscrise inedite


Comemorarea celor 150 de ani de la moartea cărturarului și revoluționarului pașoptist Simion Bărnuțiu marcată recent de o serie de evenimente de rang academic și universitar, s-a împlinit acum, la sfârșit de 2014, cu apariția unei lucrări filosofice inedite, Metafizica, recuperată din bogata arhivă a cărturarului și gânditorului transilvan de către doi erudiți cercetători și editori clujeni, Eugen Cucerzan și Ionuț Isac.
Importanța acestei lucrări, apărută recent la Editura „Casa cărții de știință” din Cluj-Napoca, este revoluționară, cum argumentează decisiv cei doi cercetători și editori, cel puțin din perspectiva înțelegerii contextului social, cultural și intelectual, care au susținut și stimulat nașterea filosofiei românești moderne. Pe scurt, apariția acestei lucrări inedite aruncă o nouă lumină asupra confruntării dintre cele două școli de gândire, bărnuțiană și maioresciană, care au dominat cultura umanistă și filosofică de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Unde se situează Simion Bărnuțiu, după apariția Metafizicii și, firește, a altor lucrări inedite, cum ar fi Ştiinţa dreptului, în istoria filosofiei românești?
Aceasta este principala întrebare pe care o lansează ediția din această sâmbătă a Izvoarelor de filozofie. Invitatul ediției este d-l cercet. șt.  dr. Ionuţ Isac, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, Departamentul de cercetări socio-umane.
Aștept intervențiile radiofonice ale dvs. la cunoscutele telefoane ale RRC.



Invitat: cercet. șt.  dr. Ionuţ Isac
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_decembrie_2014-24364

Ediția din 6 dec. 2014 Etica cercetării şi dreptul de proprietatea intelectuală. Explorări filosofice actuale


Invitat: prof. univ. dr. Constantin Stoenescu

Rapiditatea cu care se produc schimbări în stilul actual de viață afectează și zone de activitate care, în mod tradițional, păreau izolate de zarva cotidiană a interacțiunilor competitive dintre noi. Exemplul cel mai frapant îl constituie competiția acerbă pe care o reperăm atât în interiorul cât și în exteriorul comunităților științifice actuale, interesate în a dobândi întâietate și exclusivitate în materie de validare publică a rezultatelor cercetării.
Imaginea tradițională conformă căreia oamenii de știință, izolaţi în „turnul de fildeş”, sunt imuni la influenţe externe și acționează imparţial pentru descoperirea adevărului este amplu contrazisă de realitatea de facto a contextului competițional în care au loc atât descoperirile științifice semnificative, cât și modul în care acestea sunt comunicate în spațiul public. 
Ei bine, ediția din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor vă propune o călătorie exploratorie în universul real de viață din cuprinderea căruia face parte și activitatea de cercetare științifică de pretutindeni.
În ce sens mai putem vorbi despre adevăruri științifice imparțiale și obiective, în condițiile în care fiecare cercetător tinde, pare-se, să-și maximizeze propriile merite și, deopotrivă, să-și susțină că are drepturile de proprietatea intelectuală asupra adevărului? Cum se corelează aspectele științifice cu aspectele juridice și morale ale cercetării? În fond, există o etică a cercetării diferită de etica descoperirii adevărului?
Vă invit, ca de obicei, la dialog prin intermediul cunoscutelor telefoanelor ale RRC.
Suntem onorați de prezența în studio a d-lui Constantin Stoenescu, prof. univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității din București, un specialist de marcă internațională în epistemologia managementului cunoașterii.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_decembrie_2014-24364

Ediția din 29 nov. 2014. De la formare la învățare. Dileme ale educației în spațiul european de învățământ


Apariția recentă la Editura Institutul European a lucrării, Lectia uitata a educatiei. Intâlnirea micului prinț cu vulpea, semnată de cunoscutul filosof al educației, prof. univ. dr. Emil Stan, redeschide, între altele, și unul dintre cele mai controversate dosare ale actualei reforme școlare ce vizează, cum se știe, spațiul educațional european în integralitatea sa. Este vorba despre ampla schimbare de paradigma prin care se trece de la educaţie, respectiv de la formarea personalităţii, la învăţare, adică la achiziționarea de competenţe şi deprinderi, fapt care a produs schimbări radicale atât în (re)definirea idealului educațional, al curriculei școlare, cât și în cel al stabilirii profilului de personalitate umană pe care-l proiectează școala.
Care este idealul de om către care se îndreaptă astăzi învățământul european? Ce impact are asupra școlii și educației sistematice lumea Internetului și a realității virtuale? Îl va înlocui, așa cum susțin multiple voci, homo videns pe homo sapiens? Cum pot fi atinse, în mod concret, cele patru mari obiective ale învățământului european: „a învăța să știi”, „a învăța să faci”, „a învăţa să trăieşti împreună cu alţii”, „a învăţa să fii”?
Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem împreună cu dumneavoastră, doritori în a participa la dezbatere prin intermediul telefoanelor RRC.


Invitat: prof. univ. dr. Emil Stan  

    
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_noiembrie_2014-24363



Ediția din 22 nov. 2014 Filozofie și interculturalitate. O perspectivă americană asupra filosofiei lui Lucian Blaga



Mesajul universal al filosofiei lui Blaga a primit de curand o noua confirmare pe care o datoram, de aceasta data, unui tanar filosof american, Michael S. Jones, profesor la Liberty University, Virginia, cel care a semnat lucrarea The Metaphysics of Religion. Lucian Blaga and Contemporary Philosophy, o veritabila contributie exegetica ce-l propulseaza pe Blaga in dezbaterile filosofice internationale.
Lucrarea, tradusa de curand in limba romana - prin grija d-lor Geo Savulescu, medic, dar și dr. în filosofie si Dominic Georgescu, conf. univ. dr. - propune o surprinzătoare viziunea asupra filosofiei religiei blagiene care, înca de la celebra polemica Blaga-Staniloae, a devenit cel mai controversat segment al gândirii lui Blaga.
Una dintre ideile fundamentale ale profesorului Michael S. Jones, susținută de multiple argumente, este ca dialogul actual dintre știință și religie își găsește în filosofia lui Blaga un model intercultural si interdisciplinar.
Care este perspectiva „americană” asupra  gândirii lui Blaga si care este sensul actual al dialogului dintre religie-filosofie-știință?                   dr. Geo Săvulescu 
            În jurul acestei întrebări se va coagula dezbaterea pe care v-o propune ediția Izvoarelor de filosofie din aceasta săptămână.
  prof. dr. Michael S. Jones
 













Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_noiembrie_2014-24363



Ediția din 15 nov. 2014 Lumea reală vs. lumea virtuală. Cercetări de avangardă în domeniul eticii aplicate



                                       Invitat: asist. univ. dr. Constantin Vică 


Se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre culturile alternative, generate de tehnologia informaţiei, și despre impactul lor asupra modul tradiţional de a trăi și a gândi. Aceste culturi vin, cum subliniază şi filosoful italian Alessandro Baricco, cu o idee diferită despre ce este experienţa, deopotrivă, cu o dislocare diferită a sensului în ţesutul experienţei lumii în care trăim. Este o lume numită convenţional „era informaţională”, în care primează realitatea virtuală şi cultura reţelei ori a imaginii şi în universul căreia funcţiile emoţionale ale minţii le surclasează pe cele legate de cunoaştere, în care gândirea abstractă este înlocuită cu forme ale gândiri ludice şi mitice, o lume dominată de maximizarea plăcerii prin entertainment, hiperconsum şi manipulare mediatică. Această lumea schimbă, pare-se, radical datele vechiului habitat mintal prin reorganizarea sensului experienţei, fapt care se răsfrânge în mod nemijlocit și asupra gândiri filosofice și, mai ales, etice.
Ei bine, în această sâmbătă vă invit la o dezbatere despre modul în care realitatea virtuală și spațiul Internetului produc schimbări atât în stilul nostru de viață, cât și în modul în care înțelegem în mod tradițional lumea. Cum va raportați dvs. la aceste schimbări? Considerați că ethosul și valorile cultivate în lumea virtuală vin în conflict cu practicile noastre reale de viață?  De pildă, putem accepta, așa cum susțin multiple voci, că dreptul de proprietate în lumea virtuală trebuie desființat?
Iată provocările la care va încerca să răspundă ediția din 15 noiembrie a Izvoarelor de filozofie.  

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_noiembrie_2014-24363

Ediția din 8 nov. 2014 Către o etică a restituirii. Controverse filosofice actuale asupra proprietății

                                  Invitat: conf. univ. dr. Emanuel Mihai Socaciu

Ideea „îndreptării nedreptăților” comise în perioada comunistă domină încă agenda publică a societăților Est-europene, cu toate că de la prăbușirea „blocului sovietic” se împlinește, în curând, un sfert de secol. Dezbaterile aprinse, nici astăzi pe deplin stinse, s-au concentrat pe teoria și practica procedurilor reparatorii menite să corecteze nedreptățile din trecut și, deopotrivă, să reinstituie acel sentiment moral de dreptate, echitate, justiție și pace socială profund afectat de ideile utopice ale fericirii universale.
Ei bine, în acest context de reinstituire a dreptății confiscate de comunism, filosofii profesionalizați în etica aplicată au întreprins, alături de alți intelectuali umaniști, cercetări teoretice menite să producă clarificări asupra unor concepte pe care comunismul le-a vidat de înțeles. Între acestea, ușor de bănuit, conceptele de „proprietate privată și proprietate publică” au ocupat un loc de prim ordin, mai ales după ce legislațiile retrocedării proprietăților confiscate de comunism au început să producă efecte și schimbări sociale de mare profunzime.
Care este contribuția eticii aplicate la deslușirea complexului dosar al retrocedărilor proprietăților confiscate de comuniști?
Acesta este întrebarea esențială la care va răspunde Ediția din 8 noiembrie 2014 a Izvoarelor de filozofie la care vă invit să parcipați și dvs. prin intermediul telefoanelor.
Pretextul acestei dezbateri mi l-a oferit apariția recentă la editura All a unei lucrări incitate, A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituirii, semnată de d-l Emanuel Mihai Socaciu, conf. univ. dr. la Facultatea de filozofie a Universității din București, directorul adjunct al  „Centrului de Cercetare în Etică Aplicată”, invitatul nostru în studio.


Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_noiembrie_2014-24363


Ediția din 25 oct. 2014 Gândirea lui Rene Descartes în abordări exegetice actuale. Proiectul editorial: „Corespondența completă”


Vă invit să facem un schimb de opinii asupra actualității gândirii lui Rene Descartes (1596-1650), filosoful care a transmis posterității, între atâtea alte gânduri nemuritoare, și ideea că mintea noastră poate ajunge la adevăr dacă este folosită metodic și îndrumată de reguli clare și precise.
            Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția recentă la Editura Polirom a primului volum din seria Rene Descartes Corespondența completă, o lucrarea de mare erudiție ce cuprinde pe lângă traducerea schimbului de scrisori dintre Descartes și prietenilor săi, savanți, teologi, filosofi, și o cercetare asupra atmosferei culturale, spirituale, filosofice și științifice în orizontul căreia a avut loc această monumentală corespondență.
            Invitat în studio este cunoscutul om de cultură și profesor universitar Vlad Alexandrescu îngrijitorul și coordonatorul echipei interdisciplinare implicată în acest proiect editorial major, de traducere și exegeză a corespondenței lui Dascartes cu savanții și cărturarii timpului său.
Ce credeți dvs. dragi prieteni ai emisiunii? Într-o lume dominată de  valori plurale, de relativism și opinii personale/ mai mult sau mai puțin arbitrare/ ideea lui Descartes a unității dintre metodă și adevăr mai este de actualitate? Altfel spus, ce valoare mai are raționalismul în lumea noastră postmodernă?
Acestea sunt întrebările la care vă invit să participați la dezbaterea radiofonică din această săptămână.


Invitat: prof. univ. dr. Vlad Alexandrescu 

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  
http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_octombrie_2014-24362

Ediția din 18 oct. Filosofia în agora. De la critica culturii la cultura criticii

                                        Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Oare câți dintre noi, iubitorii de cultură, nu au remarcat frumusețea și desăvârșirea stilistică a unor texte filozofie și, deopotrivă, mesajul filosofic al unor multiple texte literare. Ni se întâmplă, nu de puține ori, să revenim în lecturile noastre tocmai pentru plăcerea estetică produsă de un text filosofic ori pentru ideile și mesajul filosofic al unor opere literare de toate genurile, de la roman la articolele de gazetă.
Ei bine, plecând de la această experiență trăită de fiecare dintre noi, vă invit astăzi, dragi prieteni, să facem un schimb de opinii despre stilul literar al filosofiei și, complementar, despre filosofia exprimată în lucrările literare.
Pretextul acestui subiect de dezbatere mi-a fost sugerat de aparția recentă la Editura Tractus Arte, a unei incitante lucrări, Filosofie și literatură. Eseuri și cronici de tranziție semnată de cunoscutul filosof, cercetător și eseist, Adrin Niță, conferențiar la Universitatea din Craiova, invitatul ediției din această sâmbătă a Izvoarelor de filozofie.
            Cum vedeți dvs. relația dintre filozofie și literatură? Lecturile literare și filosofice constante ale dvs. sunt motivate de plăcerea estetică sau de pasiunea pentru idei și cunoaștere?
Astept intervențiile dvs. radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_octombrie_2014-24362

Ediția din 11 oct. 2014. Restituiri filosofice. Hans Blumenberg - un filosof al Europei Unite





 Vă invit în această sâmbătă să facem o dezbatere despre ceea ce este, în mod real, în prezentul punctual, Comunitatea europeană și așteptările ori dorințele noastre, despre ceea ce ar trebui să fie Europa Unită, mai ales că după aderarea grupurilor de țări foste comuniste, inclusiv a României, în ianuarie 2007, corul vocilor nemulțumite de asimetria dintre promisiuni și realitate a căpătat o amploare aproape îngrijorătoare.
Vă provoc la această dezbatere ce mi-a fost sugerată de gândirea unui incitant filosof german, mai puțin cunoscut în România, Hans Blumenberg (1920-1996), un gânditor care a reflectat sistematic, în întreaga sa viață asupra  nenumăratelor înțelesuri ale cuvântului european, plecând de la studiul literaturii, științei, istoriei și filosofiei europene.
Invitat în studio este Ionuț Răduică, asistent univ. la Universitatea din Craiova, un tânărul filosof cu preocupări interdisciplinare, filosofice, științifice și jurnalistice, dr. în filozofie cu o lucrarea despre opera gânditorului german Hans Blumenberg, la care vom face dese referiri.
Ce înțelesuri asociați dumneavoastră  cuvântului „european”? Care vă sunt speranțele și ce așteptări aveți de la „europenii” care trăiesc în Europa Unită? Cum se corelează viața dvs. personală cu statutul de cetățean european? Aveți de dezamăgiri? Dar soluții?
Acestea sunt întrebările la care vă invit să participați, prin intermediul cunoscutele telefoane ale RRC.




                                                  Invitat: asist. univ. dr. Ionuț Răduică
Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_octombrie_2014-24362