Invitat: conf. univ. dr. Tereza Brândușa Palade
Alianța
dintre feminism și filozofie a produs în ultimele decenii unul dintre cele mai
incitate experimente reflexive contemporane cunoscute sub diverse denominații:
„gândire feministă”, „feminismul filosofic” ori „filozofie feministă”. Dincolo
de nuanțele de înțeles implicate în aceste denumiri, „feministele” și
„feminiștii” au izbutit să-i confere acestei „alianțe” un statut academic și
universitar de invidiat, pe măsură ce tradiția filosofică și culturală europenă
a fost supusă unei critici radicale și denunțată ca patriarhală, sexistă și
represivă, intelectual și moral. Astfel, pretențiile de obiectivitate, adevăr și
universalitate ale filosofiei europene sunt relativizate de ideea fundamentală
a unei predeterminări culturale și de „gen” a gândirii care, într-un mod
subtil, argumentează abordările feministe, încă de la Aristotel, a privilegiat
timp de milenii valorile masculine „tari” (legate de război) în dauna valorilor
feminine „slabe” (legate de viață), impunând „patriarhatul”, adică prejudecata superiorității
bărbatului față de femeie. Simplu spus, cunoscuta realitatea istorică de
minorat și de marginalitate a femeii în raport cu bărbatul are, între atâtea
altele, fundamente filosofice.
Așa se
explică ce marile dihotomii filosofice universaliste, de tipul spirit-materie,
cultură-natură, minte-corp, rațiune-instinct, intelect-sensibilitate etc., care
au stimulat, cum se știe, crearea de ample sisteme metafizice, sunt nu doar
deconstruite de interpretările feministe, ci și reevaluate din perspectiva unei
critici radicale, de fundament, a practicilor filosofice tradiționale.
Despre
această critică radicală, la „firul ierbii”, a gândirii filosofice însăși, cât
și despre noile propuneri conceptuale generate de practicile gândirii feministe
actuale vom discuta, succesiv, în edițiile din 1 martie și, respectiv, 8 martie ale Izvoarelor
de filozofie, sărbătorind astfel zilele în care experiențele și valorile legate
de „faptul de a fi femeie” sunt celebrate în spațiul nostru public.
Astfel, în ediția
din 1 martie vă propunem o dezbatere legată de istoria, puțin cunoscută, a
întâlnirii dintre mișcarea feministă ancorată, încă din veacul al XVIII-lea, într-o
luptă complexă de emancipare existențială, economică, social-politică și
culturală a femeii, cu reflecția filosofică sistematică. Care sunt datele istorice
și de ambianță culturală care au stimulat critica feministă a culturii și
filosofiei europene? Această este principala întrebare la care vom răspunde în
această prima întâlnire din miniseria radiofonică dedicată gândirii feministe.
În ediția din 8 martie vom aduce în prim plan propunerile constructive ale gândirii feministe de revalorizare a tradiției filosofice, cu accent pe câteva concepte inovative și teme insolite de reflecție, cum ar fi „cercetările de gen” ori „etica grijii”.
Invitată în
studio este d-na Tereza-Brândușa Palade, conf. univ. dr. la Facultatea de
Științe Politice din București, SNSPA, un nume care s-a impus în ultimul
deceniu și jumătate, printr-o prodigioasă activitate de creație filosofică
personala, deopotrivă, de cercetare și traducere a unor opere filosofice
semnificative, atât în gândirea românească, cât și în diverse comunități epistemice
și medii culturale internaționale.