joi, 29 septembrie 2016

Ediția din 30 sept 2016, Un profil de cărturar. Valeriu Râpeanu la 85 de ani


Valeriu Râpeanu a împlinit pe 28 septembrie 85 de ani. O aniversare ce unifică, în același eveniment temporal, o viață de om și un destin cultural. Căci, Valeriu Râpeanu și-a transfigurat viața personală, printr-o muncă stăruitoare, fără rest, într-un destin cărturăresc exemplar, împlinit într-o operă de cultură și reflecție enciclopedică ce cuprinde volume de autor, studii savante, cercetări de istorie literară românească și străină, critică teatrală și muzicală, recenzii, articole de atitudine, și, desigur - cum orice intelectual al Românei știe  - un număr impresionant de volume editate critic și prefațate.
Prin grija și erudiția lui Valeriu Râpeanu avem astăzi la îndemână, repuse în circuit cultural, o serie de lucrări și opere fundamentale ale filosofiei, istoriografiei, sociologiei, artei teatrale și muzicale românești, ce aparțin numelor de referință în cultura noastră: Nicolae Iorga, Gh. I. Brătianu, C. Rădulescu-Motru, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar, Mircea Eliade etc.
Care este mesajul principal al operei lui Valeriu Râpeanu? Îl dezvăluie chiar Domnia sa în cuvinte simple și memorabile. ”O cultură are anumite trăsături generale şi anumite particularităţi ale componentelor care o definesc. De aceea am vrut să pun în lumină tot ceea ce are particular cultura noastră. Personal, mă ridic împotriva celor care vorbesc de complexele culturii româneşti. Noi nu am avut complexe de superioritate, dar nici de inferioritate”.
Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 30 sept. 2016, între orele 21.30-22.00, într-o dezbatere ce se interoghează asupra actualelor dominante culturale românești.

 Invitat în studio: prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu 
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos:
http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-un-profil-de-carturar-valeriu-rapeanu-la-85-de-ani/

miercuri, 14 septembrie 2016

Ediția din 16 sept. 2016. Matricea frumosului. Tematici ale Congresului Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceza, Ediția a XXXVI-a



Cel mai important eveniment filosofic care a marcat anul 2016,  prin amploare și impact internațional, l-a constituit, fără îndoială, întâlnirea de la Iași, din perioada  23-27 august, organizată de Asociația Română de Filosofie de Limbă Franceză în parteneriat cu Asociația Societăților de Filozofie de Limbă franceză, cu ocazia celui de-al XXXVI-lea Congres ( a se vedea, http://asplf.org/). La acesta au participat cei mai reprezentativi filosofi francofoni din întreaga lume, pasionați de istoria filosofiei și de filosofia culturii, de istoria și teoria artei ori de filosofia artei și estetică.
Acest dialog planetar, intercultural și interdisciplinar, mijlocit de filosoful Petru Bejan, prof. univ. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Directorul Departamentului de Filozofie, Președintele Congresului ASPLF 2016, la care au participat filosofi și cercetători de la mari universități situate pe toate continentele lumii, a adus în prim plan misterioasa prezență a „frumosului” care se ascunde tot mai mult pe măsură ce se arată, deopotrivă, în opere artistice, în cărți și în viață.
Tematicile de dezbatere, „Frumosul în istoria filosofiei”, „Frumusețea între diferitele culturi”„ Frumusețea gândiri și a limbajului”, „Ontologia și metafizica Frumosului”, „Frumosul - în natură și societate”, „Frumusețe, etică și politică” „Categoriile estetice”, „Estetica și viața de zi cu zi” etc. ( a se vedea http://asplf.org/congr-s-2016/index.html), cum se remarcă, ilustrează din plin ideea că, în ciuda relativismului valoric, clamat deseori în mod iresponsabil, „frumosul” și ”frumusețea” sunt de o stringentă actualitate.
Ce tipuri de învățăminte putem extrage din acest dialog filosofic planetar? În jurul acestei interogații va orbita dezbaterea din această săptămână pe care o realizăm cu dl prof. univ. Petru Bejan, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Postului Radio România Cultural.
Cum ați răspunde la întrebarea pe care și-a pus-o profesorul Gerhard Seel (Elveția) în comunicarea sa: „ Va salva frumusețea lumea”?

Invitat: prof. univ. dr. Petru Bejan
Înregistrarea dezbaterii o puteti accesa la adresa de mai jos:
http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-izvoare-de-filozofie-matricea-frumosului-tematici-ale-congresului-asociatiei-societatilor-de-filosofie-de-limba-franceza-editia-a-xxxvi-a/

miercuri, 7 septembrie 2016

Ediția din 9 sept. 2016 Tricentenar comemorativ. Gândirea lui Leibniz în evaluări interdisciplinare actuale


Unul dintre cele mai importante evenimente care au marcat anul filosofic 2016, atât în cultura reflexivă europeană, cât și în cea românească, îl constituie comemorarea celor 300 de ani de la moartea lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), personalitate enciclopedică, filosof și logician, metafizician de primă mărime, inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog etc. considerat astăzi unul dintre filosofii care au argumentat, coerent și decisiv, necesitatea unificării Europei urmând principiile universale ale rațiunii.
Opera sa uriașă, peste 80 de volume, scrieri si scrisori - există, de pilda, 15.000 de scrisori către şi de la 1.100 de corespondenţi, aflată încă în plin proces de editare este studiată nu numai de cercetătorii celor patru „Institute Leibniz” din  Germania - Hanovra, Berlin, Postdam, Muenster -, ci și de multiplele comunități științifice și societăți internaționale „Leibniz”,  inclusiv de către Societatea Leibniz din România (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/105-societatea-leibniz) coordonată de către cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova.
Fără îndoială că evenimentul care a sintetizat complexele cercetări ale operei acestui „erou al gândirii”, cum îl numea Hegel pe Leibniz,  a fost „Congresul Leibniz” de la Hanovra, organizat în această vară, între 18-23 iulie cu o participare impresionantă de cercetători din toate colțurile lumii, inclusiv din România ( http://www.gottfried-wilhelm-leibniz-gesellschaft.de/en/congress2016.html).
Tema centrală a dezbaterii: Pentru fericirea noastra și a celorlalți, a adus în prim plan, între altele, marea provocarea filosofică aflată și astăzi în agenda academică de dezbateri: cum este posibil ca rațiunea umană, unitară în esența ei, să funcționeze divizat și, de cele mai multe ori, contradictoriu? Cum putem (re)unifica rațiunea științiifică cu rațiunea morală și cu rațiunea practică? 
Plecând de la acest eveniment internațional și de la apariția recentă a două noi volume ale ediției Leibniz, Opere, de la Editura Univers Enciclopedic Gold: Limba universală, caracteristica universală, calculul logic (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/215-leibniz-limba-universala) și Corespondența cu Foucher, Nicaise, Bossuet, Sophie și Sophie Charlotte (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/216-leibniz-corespondenta-iv) ediția din această vineri, 9 sept., a Izvoarelor de filozofie vă propune o dezbatere despre felul în care gândirea lui Leibniz se dovedește a fi un bun instrument în înțelegerea marilor dileme ale lumii în care noi trăim.

 
Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță