joi, 17 decembrie 2020

Ediția din 18 decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda

 


Pe data de 18 decembrie, în ultima ediție din acest an a Izvoarelor de filosofie, reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Apropiindu-ne încă puțin de jumătatea alfabetului, în această săptămână deschidem dicționarele grecești la litera lambda și facem o incursiune de 50 de minute în domeniile variate ale gândirii antice pentru a recupera sensurile originare unor concepte fundamentale pentru filosofie, cum ar fi cel de logos și de logică.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 18 decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 decembrie 2020

Ediția din 11 Decembrie: Arta ca efort mental și modalitate de cunoaștere. Aspecte filosofice și etice ale practicilor artistice contemporane

             Încă din Antichitate, artiștii și filosofii au observat înrudirea strânsă dintre filosofie și artă, ca două eforturi mentale de a cunoaște și exprima cele mai profunde idei ale minții umane. Este suficient să amintim de exemplul lui Aristotel, care observa, în Etica sa, că excelența într-o artă este echivalentă cu înțelepciunea sau de Leonardo DaVinci, care scria în tratatul său Despre Pictură că această disciplină artistică este, în sensul cel mai pregnant al cuvântului, o formă de filosofare și o știință. În acest sens, arta a fost văzută, de-a lungul istoriei sale, nu doar ca un prilej de delectare, ci și ca o formă de contemplare a ideilor sau ca o formă de teoretizare și de cunoaștere a lumii.

În vremurile noastre însă, arta pare a fi rezervată în mod strict plăcerii personale și delectării individuale. Odată cu diversificarea domeniilor artei și cu apariția artei „de consum”, din ce în ce mai multe practici artistice urmăresc impresionarea publicului cu orice mijloace, uitând și de celelalte roluri pe care arta le-a jucat în societate de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, discuția despre raportul dintre teorie și practică în arta zilelor noastre merită deschisă din nou: Este arta, în mod necesar, și teoretizare a lumii?  Care este rolul teoriei în viața unui artist? Unde putem trage linia de demarcație dintre artă și teorie când vorbim despre grafică digitală și grafica jocurilor pe calculator?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea de vineri seară alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 11 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 decembrie 2020

Ediția din 4 decembrie: Constantin Noica - Istoric al filosofiei și creator de limbaj filosofic românesc

 


Patriotismul se manifestă în multe feluri, dar poate că, pentru filosofi, cel mai patriotic act este acela de a scrie și traduce opere care îmbogățesc cultura română. În această săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, vă propunem o incursiune în opera și gândirea unuia dintre filosofii care și-au lăsat cel mai adânc pecetea asupra filosofiei românești și care, prin receptarea pe care a avut-o dar și prin operele discipolilor săi, are și astăzi un rol central pentru cultura reflexivă autohtonă: Constantin Noica.

Filosof, traducător de marcă și publicist, Constantin Noica este una dintre figurile centrale ale culturii românești inter- și post-belice. De numele lui sunt legate unele dintre cele mai citite lucrări de filosofie românească – cum ar fi Devenirea întru ființă și Scrisorile despre logica lui Hermes – dar și traducerea operelor fundamentale ale unora dintre cei mai importanți gânditori ai istoriei filosofiei, cum ar fi Platon, Aristotel, René Descartes sau Immanuel Kant. Fiind unul dintre puținii filosofi români despre care s-ar putea spune că a întemeiat o școală filosofică, Constantin Noica este un punct cardinal pe harta gândirii filosofice autohtone și, în același timp, o punte de legătură cu cultura filosofică universală. 

De ce mai trebuie citit Noica astăzi? Care au fost contribuțiile sale fundamentale? De ce noua generație de cercetători și iubitori ai filosofiei au nevoie de o ediție critică a operelor noiciene?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămână aceasta, cu prilejul demarării unui proiect editorial de anvergură din partea editurii Humanitas, care își propune publicarea unei ediții critice și complete a operelor lui Constantin Noica.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural se va afla, pentru a ne ghida prin meandrele gândirii și operei noiciene, chiar editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie, specialist în istoria filosofiei și științei moderne și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei, ambele din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 4 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru