joi, 29 octombrie 2020

Ediția din 30 octombrie: Un spirit enciclopedic al esteticii românești. Matila Ghyka: Profil de personalitate


Într-o epocă a specializării excesive și a împărțirii cunoașterii pe domenii din ce în ce mai restrânse, este bine să ne reamintim faptul că, de-a lungul istoriei culturii omenești, schimbările de paradigmă au fost aduse în special de spiritele enciclopediste. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o discuție despre viața, personalitatea și opera unuia dintre cei mai influenți gânditori și esteticieni români pe plan internațional, un spirit cu accente renascentiste, prins în timpuri postmoderne. 

Este vorba despre Matila Ghyka, strănepotul ultimului domnitor al Moldovei dinaintea Unirii Principatelor, Grigore al V-lea Ghica, un gânditor complex a cărui existență întrece chiar și cele mai fanteziste scenarii de film. Fiind la bază inginer de marină, Matila Ghyka a avut și o carieră diplomatică impresionantă, dar și o viață academică demnă de invidiat: profesor la Școala de Ofițeri de Marină de la Constanța și profesor la Universitatea Californiei de Sud, unde a predat filosofie, semantică și estetică. 


În operele sale filosofice, Matila Ghyka a îmbinat gândirea antică de sorginte pitagoreică a lui Platon și a neoplatonicilor cu știința începutului de secol XX, pentru a produce una dintre cele mai insolite sisteme de gândire estetico-epistemologică din cultura occidentală. Acest fapt este dovedit chiar de receptarea scrierilor sale, care au influențat artiști de renume, cum ar fi pictorul Salvador Dali, regizorul Peter Brook sau celebrul arhitect Charles-Edouard Jeanneret-Gris, cunoscut sub numele de Le Corbusier.

Pentru a ne ghida în această odisee prin fascinanta lume a lui Matila Ghyka, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Vasile Cornea autorul primului studiu extins despre viața, cariera, opera și influența lui Matila Ghyka în cultura occidentală. Este vorba despre cartea intitulată „Necunoscutul prinț Matila Ghyka și lumea sa”, apărută de curând la editura Institutului European din Iași.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 30 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 21 octombrie 2020

Ediția din 23 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa (4)

 


            Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 23 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe
www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 14 octombrie 2020

Ediția din 16 octombrie: Timpul – un etern paradox. Incursiune în filosofia modernă a timpului

 


Fiind o problemă ivită în gândirea occidentală încă din epoca clasică a filosofiei grecești, timpul pune gândirea în fața unor paradoxuri și aporii insurmontabile. Deși cu toții ne folosim de timp ca de un lucru pe care-l „avem” și, prin urmare, îl putem gestiona cum ne pricepem mai bine, chiar irosindu-l, atunci când trebuie să-i dăm o definiție, suntem cuprinși de tăcere. Când suntem întrebați „Ce este timpul?”, suntem nevoiți să dăm același răspuns pe care Augustin din Hippona l-a dat cu mai bine de un mileniu și jumătate în urmă: Suntem obligați să ne recunoaștem ignoranța.

            De la această stare socratică de ignoranță asumată pornim discuția de săptămâna aceasta de la Izvoare de filosofie, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofia modernă.


Prilejul discuției noastre este dat de apariția de curând a cărții semnate de invitatul nostru și intitulată  „Clipă și timp”, o lucrare despre temporalitate în gândirea a trei personalități de seamă ale culturii occidentale moderne: Johann Wolfgang von Goethe, Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche – o cercetare insolită pe piața publicistică românească, apărută săptămânile trecute la editura Ideea Europeană.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, pe data de 16 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 octombrie 2020

Ediția din 9 octombrie: Explorări filosofice ale gândirii indiene. Existența ritualică în hinduism

 



Cu o tradiție milenară, cultura indiană a fascinat și intrigat oamenii din toate timpurile, fiind un izvor de inspirație chiar și pentru filosofii greci. Cum arată doxografiile, mulți dintre înțelepții perioadei elenistice (și nu numai) își formaseră un obicei din a călători în India pentru a-i cunoaște gândirea și obiceiurile, lucru ce se poate vedea din turnura ritualică și mistică pe care filosofia greacă a luat-o odată cu neoplatonismul și neopitagorismul.

Cu toate acestea, foarte rar s-a întâmplat ca această gândire să fie înțeleasă în termenii săi proprii. Cel mai adesea, ea a fost „occidentalizată” și tradusă în termenii culturii grecești, fiind pusă în comparație cu sistemele de gândire deja existente aici. În cele 50 de minute ne propunem o reflexie asupra ideii de ritual din gândirea indiană și a valențelor sale filosofice, pornind chiar de la termenii săi originali și de la filosofia Mīmāṃsā, unul cele mai importante curente de gândire ale acestei culturi. Ce este, pentru gândirea indiană, ritualul? Ce rol ocupă el în viața omului? Mai poate juca această idee vreun rol pentru omul modern?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Hilda Hedvig-Varga, doctor în filosofie și filolog, autoarea cărții SAṂSKĀRA. Rituri de trecere în hinduism, carte publicată de curând la editura Lumen, care constituie o apariție inedită în peisajul cultural românesc

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 9 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru