Ediția din 13 Iunie 2025 Aporiile demnității. Incursiune în istoria moralei

 

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă invităm la o incursiune fascinantă în istoria moralei, pentru a descoperi sensurile noțiunilor de demnitate și respect, precum și aporiile pe care acestea le-au dezvoltat în cultura contemporană.

Cu o istorie veche de când cultura europeană, cele două concepte luate în discuție s-au constituit ca principale valori etice încă din epopeile homerice și au format coordonatele raportării omului european la sine și la ceilalți semeni ai săi de-a lungul timpului. În epoca contemporană însă, cei doi termeni sunt cuprinși de o ambiguitate fundamentală. Pe de o parte, vorbim despre „demnitate” și „respect” ca atribute ale umanității în genere, la care fiecare dintre noi este îndreptățit prin simplul fapt că este om. De cealaltă parte, ele păstrează un sens meritocratic, conform căruia „demnitatea” și „respectul” trebuie câștigate de fiecare în parte și nu constituie un dat necondiționat.

De la această aporie pornim și noi discuția de vineri seară alături de Daniel Nica, care este doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din afară precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013) și Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, (2015) și Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2023).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 iunie: Afectivitatea socială în filosofia politica

 

Atunci când vorbim despre filosofia politică, în special în contextul democrației, suntem obișnuiți să vorbim despre o construcție rațională, bazată pe argumente și dezbatere de idei.  Cu toate acestea, dacă privim în societate, vedem că raționalitatea teoriei este adesea neputincioasă în fața afectivității dezlănțuite și sentimentelor viscerale. De la frică la resentiment și de la diversele tipuri de iubire la nostalgie, avem o sumedenie de emoții ce pot fi manipulate în scopuri politice sau economice.

Acesta este și motivul pentru care, în filosofia socială recentă, se vorbește adesea despre „sentimente ale democrației” sau despre „sentimente ale capitalismului”, despre „sentimente politice” sau „sentimente economice”. Aceste sintagme ridică provocări intuițiilor și presupozițiilor noastre naturale privitoare la afectivitatea umană. Încă din epoca modernă, am fost învățați să credem că sentimentele pe care le avem sunt ceva intim, care se manifestă în sfera interiorității noastre, nu ceva ce se poate manifesta la nivel social, cuprinzând grupuri întregi de indivizi sau chiar societatea în întregul ei.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune de 50 de minute în lumea fascinantă a teoriilor sociale care explorează afectivitatea ca produs al mediului social, cultural și politic. Cu această ocazie vom vedea care sunt principalele sentimente politice, cum afectează ele idealul raționalității deciziilor umane și cum ne putem feri de a fi manipulați prin intermediul lor.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru de vinerea aceasta este Ciprian Mihali, filosof, traducător și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru