miercuri, 25 mai 2022

Ediția din 27 mai: Libertate și determinism în gândirea modernă. Pierre Gassendi și sistemul său filosofic

 


Problema tensiunii dintre libertate și determinism este o temă perenă de reflecție, care a traversat întreaga istorie a filosofiei. Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, filosofii au încercat, postulând diverse teorii, să determine cum posibilă libertatea de decizie și libertatea în genere, în condițiile în care trăim într-un univers populat cu atomi care se deplasează după niște legi ale naturii bine determinate.

De la atomismul antic, care făcea din libertatea de decizie o iluzie, până în gândirea  Evul Mediu, în care această problema a căpătat o turnură teologică, în contextul doctrinei creștine privitoare la liberul arbitru, gânditori marcanți au încercat să elucideze acest paradox cu instrumentele teoretice și argumentative ale vremurilor lor. Un punct important în această dezbatere a fost însă constituit de gândirea modernă care, concentrându-se asupra resurselor interne ale eului gânditori, și-a propus să determine mai exact originea și mecanismele sufletești care fac posibilă libertatea.

Pentru ediția din această săptămână ne propunem să redeschidem această dezbatere, pornind de la gândirea fizicianului, matematicianului și filosofului francez Pierre Gassendi, al cărui tratat Despre atomi și libertate a fost publicat de curând, în traducerea lui Adrian Niță, la editura Ratio et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul tratatului pus în dezbatere, Adrian Niță, cunoscut filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 mai 2022

Ediția din 20 mai: Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

 


Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Oana Camelia Șerban, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, membru al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea recentă a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ajunsă la cea de-a IX-a ediție și a cărei temă a fost „Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință Europeană și mediere prin cultură”, manifestare academică la care invitata noastră a făcut parte din echipa de organizare. 

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 mai 2022

Ediția din 13 Mai: Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

 


Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 5 mai 2022

Ediția din 6 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 6 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru