Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura
antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor
de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al
Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și
coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului
dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care
cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și
peste 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii
peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem,
vineri, pe data de 28 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio
România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Deși omul contemporan trăiește preponderent într-o lume dominată de știință și de gândirea rațională, fascinația mitologiei încă se face simțită puternic, atât în mentalul colectiv, cât și în studiile din diversele științe socio-umane. Este suficient să ne gândim la cercetările lui Mircea Eliade, la interpretările lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung asupra miturilor culturii greco-romane sau la raportarea intimă și critică a unor filosofic, cum ar fi Friedrich Nietzsche la miturile fondatoare ale culturii europene.
În zona filosofiei, problema raportului dintre mit și gândirea rațională a fost tematizată, încă din vremuri presocratice, în fragmentele unor gânditori cum ar fi Heraclit, Parmenide sau Pitagora. Mai mult decât atât, în epoca clasică a filosofiei grecești, Platon integrează mituri în propriile sale scrieri, creând o simbioză între gândirea mitologică și cea rațional-filosofică.
Dată fiind această perpetuă fascinație pe care mitul ne-o suscită, pentru ediția din 21 octombrie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o discuție despre valențele filosofice ale mitologiei, precum și despre posibilitățile pe care instrumentele de lucru actuale din filosofie ni le oferă în înțelegerea și interpretarea miturilor. Ce relevanță are mitul pentru omul contemporan? Cum putem defini raportul dintre mit și rațiune în coordonatele filosofiei contemporane? Cum ne poate ajuta filosofia să înțelegem mai bine mitologia greco-romană și cea românească deopotrivă?
Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Maria Amarinei, doctorandă a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București specializată în domeniile hermeneuticii filosofice și a filosofiei mitologiei.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Problema existenței unei istorii a filosofiei românești este încă una foarte controversată, care naște dezbateri culturale extinse în mediile de specialitate. Pe de o parte, este clar că, în cultura română, reflecțiile filosofice nu lipsesc. De la Dimitrie Cantemir până la cercetătorii actuali din domeniu, o sumedenie de autori s-au apropiat de filosofie, fie prin reflecții rapsodice, fie prin tratate, comentarii, monografii și articole de cercetare. Pe de altă parte însă, aceste reflecții nu au o continuitate cronologică bine definită și nici nu sunt marcate, ca în alte culturi, de „tradiții de gândire” sau școli filosofice propriu-zise.
Toate aceste elemente sunt de natură să pună istoricul filosofiei într-o situație paradoxală și delicată. El nu poate folosi, în studiile sale, criteriile tradiționale ale istoriografiei și este nevoit să argumenteze – factic și metodologic – posibilitatea construcției unei istorii a filosofiei românești, care să dea seama de modul specific în care acest domeniu s-a dezvoltat în cultura noastră. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre istorie filosofiei românești, precum și despre principalele teme pe care le putem repera în tradiția reflexivă de expresie românească. Cum este posibilă o istorie a filosofiei românești? Care sunt criteriile în funcție de care aceasta poate fi ordonată? Care sunt temele de interes în jurul cărora dezbaterile filosofice autohtone s-au format?
Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră de vineri, alături de Andreea Neagu, doctorandă în filozofie, membru al Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București, expert în comunicare și cadru didactic în mediul universitar și mediul informal.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Fiind unul dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne, ideea de gust a creat, în secolul al XVIII-lea, una dintre cele mai extinse și incitante dezbateri filosofice din istorie, care a cuprins toate marile culturi filosofice – cea britanică, cea franceză și cea germană. Definit ca facultate a sufletului omenesc care este implicată în receptarea artei, gustul a fost încă de la primele tematizări filosofice moderne, un concept problematic. Pe de o parte, el este înnăscut, pe de alta el se educă. Pe de o parte, gustul este subiectiv, pe de alta, putem vorbi despre o „măsură” sau „standard” al bunului gust. Pe de o parte, el ține de afectivitatea umană, pe de alta, el are un rol în cunoașterea estetică.
Tocmai de aceea, pentru acestă săptămână vă propunem o dezbatere care, pe de o parte, redeschide aporiile moderne privitoare la conceptul de gust și, pe de alta, se chestionează privitor la relevanța acestui concept pentru gândirea estetică actuală. Ce este gustul și cum poate fi el definit filosofic? Cum putem vorbi despre o „măsură” a gustului? Ce relevanță mai are conceptul de gust pentru filosofia contemporană?
Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Eikon, în traducerea invitatului nostru, a volumului „Despre măsura gustului și alte eseuri”, semnat de marele filosof empirist David Hume. Conținând texte fundamentale pentru estetica modernă, acest volum prezintă prima traducere în limba română a eseurilor filosofice semnate de David Hume și este o apariție notabilă pentru cultura reflexivă română.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .