marți, 26 mai 2020

Ediția din 29 mai De la milă la empatie. Ipostazele unui sentiment al alterității.




Dintre toate sentimentele umane, cel al milei este, de departe, unul dintre cele mai dezbătute în filosofia din toate timpurile. Asta deoarece, ca sentiment social, el este unul dintre sentimentele fundamentale care ne structurează raportarea la ceilalți și la propria noastră persoană. Mila ne pune în comuniune și ne face mai înțelegători față de semenii noștri și, tocmai de aceea, merită să fie pusă sub reflecția gândirii noastre în mod constant. Pentru ediția de săptămâna aceasta a Izvoarelor de Filosofie vă propunem o dezbatere privitoare la rostul milei în societatea zilelor noastre.
Încă de la Aristotel, importanța acestei trăiri a fost subliniată cu tușe groase. Ea este atât un sentiment „estetic”, cât și unul „politic”. Ea este vizată atât de actorii tragediilor care încearcă să ne trezească emoții puternice, cât și de retorii care încearcă să ne convingă de oportunitatea unor acțiuni politice. Mai mult decât atât, de-a lungul întregului Ev Mediu creștin, mila a fost văzută ca un sentiment religios, care lasă să se manifeste iubirea față de semeni. Dar ce înseamnă, de fapt, această milă? Cum apare ea? Cum s-a modificat înțelegerea noastră asupra milei în momentul în care ea s-a transformat, în coordonatele psihologiei contemporane, în empatie?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 19 mai 2020

[Podcast] Ediția din 22 mai Vaccinarea - între responsabilitate socială și decizie individuală.





Problema vaccinării este unul dintre cele mai sensibile și, în același timp, importante subiecte de dezbatere al vremurilor noastre. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre dimensiunea socială și cea individuală a acestei discuții, precum și despre principalele provocări filosofice și etice cu care orice argumentare pro sau contra vaccinare ar trebui să se confrunte.
Încă de la apariția sa în de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, practica medicală a vaccinării a împărțit peisajul cultural european în două tabere. Pe de o parte, au existat cei ce vedeau vaccinarea ca o promisiune pentru un viitor mai bun al omenirii prin eradicarea unora dintre cele mai groaznice maladii. De cealaltă parte, se grupau cei care priveau acest procedeu cu scepticism și îngrijorare. Astăzi aceste două tabere s-au polarizat, astfel încât dezbaterile despre necesitatea, oportunitatea și siguranța vaccinurilor a pătruns poate mai mult decât niciodată în spațiul public. Constituie oare vaccinarea obligatorie o violare a libertății individuale? Care sunt problemele etice ridicate de vaccinare? De ce a creat acest subiect discuții atât de aprinse și viscerale?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 22 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 12 mai 2020

[Podcast] Ediția din 15 mai - Gândire critică și practică filosofică. Aplicații ale filosofiei în viața omului contemporan




Deși cel mai adesea când ne gândim la filosofie, ne gândim la discuții specializate și abstracte, la analiză logică și conceptuală sau la exegeze extinse ale gânditorilor din trecut, cultura contemporană a scos din nou la iveală o altă fațetă a filosofiei ascunsă de secole bune: practica filosofică. Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei din afara mediului academic, pentru a vedea un alt mod de a folosi noțiunile și tehnicile filosofice în vederea rezolvării problemelor noastre existențiale și a conflictelor interioare.
În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom redescoperi concepte filosofice cu rezonanță practică, care au făcut carieră în diverse epoci ale istoriei, dar care, pe măsură ce filosofia însăși a năzuit să se definească ca știință și disciplină academică, au fost încetul cu încetul uitate. Cum putem folosi dialogul socratic pentru a comunica mai bine cu semenii noștri și pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine? Care este rolul gândirii critice în viața omului contemporan? Cum ne putem folosi de „dubla argumentare” pentru a ne schimba atitudinea rigidă față de lume și față de cei din jurul nostru?
Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Andrei Simionescu-Panait, doctor în filosofie și lector universitar. Pe lângă activitatea didactică, el lucrează și ca antrenor de gândire critică, fiind practician filosofic confirmat al Institutului de practici filosofice din Paris. Andrei mai organizează ateliere și serii de pregătire individuală în filosofie și gândire critică pentru profesori, manageri, psihologi și experți HR. El lucrează în acest moment la cartea sa despre tehnicile consultației filosofice.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 7 mai 2020

Ediția din 8 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Limbajul filosofico-medical al Antichității (partea a 2-a)




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu a doua parte a ediției speciale dedicate limbajului filosofico-medical grecesc.
Cum am început să arătăm și cu două săptămâni în urmă, încă din perioada clasică a filosofiei grecești, filosofia a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”.  Acest lucru se vede cu claritate cei mai celebri gânditori ai epocii clasice a filosofiei grecești, Platon și Aristotel, care fac numeroase paralele între medicină și filosofie, precum și împrumuturi de termeni medicali în domeniul gândirii lor metafizice sau estetice. Cele 50 de minute de emisie vor constitui un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, atât în domeniul filosofiei, cât și în cel al medicinei.
Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 8 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .