joi, 16 decembrie 2021

Ediția din 17 decembrie: Arta – între cunoaștere și entertainment

 


Dintotdeauna, arta a fost privită ca una dintre cele mai misterioase activități umane. Ea a fost prilej de reflecție pentru filosofi încă din epoca presocratică și, odată cu dezvoltarea științelor moderne, a ridicat întrebări și psihologiei, sociologiei, antropologiei sau, mai nou, neuroștiințelor. În această impresionantă istorie de peste două milenii de reflecții despre artă a culturii europene, cea mai mare parte a timpului, ea fost privită ca o formă de cunoaștere, diferită de știință, dar cel puțin tot atât de importantă pentru existența umană.

Acesta este și motivul pentru care, de la Aristotel la Arthur Schopenhauer, filosofii și artiștii totodată au considerat arta ca fiind înrudită cu filosofia în ceea ce privește cunoașterea și au plasat-o între cele mai nobile activități contemplative ale ființei umane. Cu toate acestea, odată cu venirea secolului al XX-lea, statutul artei pare a se fi schimbat și gândirea despre artă pare să fi intrat într-o criză. Din ce în ce mai mult, ea este văzută ca o formă de distracție, de entertainment, care își pierde latura cognitivă în favoarea celei ludice.

Tocmai de aceea, în ultima ediție a Izvoarelor de filosofie din acest an ne propunem să redeschidem perena problemă a statutului artei și să vedem ce rol are ea în educație și în societate. Care sunt factorii care au contribuit la schimbarea modului în care vedem arta? Este arta o formă de cunoaștere sau o formă de entertainment? Care este rolul învățământului artistic în economia societății noastre?

Acestea sunt întrebările cu pornire de la care vom începe dezbaterea din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu, cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 17 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 decembrie 2021

Ediția din 10 decembrie: Textele uitate ale filosofiei. Incursiune în lumea manuscriselor medievale

 


Adesea s-a spus că istoria este scrisă de învingători. În domeniul filosofiei însă, istoria este scrisă de copiști, iar textele cel mai des copiate par a fi „învingătorii” în lupta cu timpul. Tocmai de aceea, „canonul” filosofic european este format în primul rând din filosofii care au reușit să treacă acest test al transcrierii de-a lungul Evului Mediu și Modernității timpurii.

Cu toate acestea, testul tradiției manuscrise nu este singurul pe care trebuie să-l câștige un text filosofic pentru a fi cunoscut de către cititorul contemporan. Un al doilea test, poate chiar mai dificil, este cel al editării și traducerii în limbi moderne. Avem încă o cantitate imensă de manuscrise din toate timpurile ne-editate și netraduse care, pentru cultura omului contemporan, sunt ca și inexistente. Acestea sunt textele uitate ale filosofiei și culturii occidentale.

În cele cincizeci de minute ale ediției de astăzi ne propunem să facem o incursiune în munca de traducere și publicare în ediții moderne a acestor texte inedite ale istoriei filosofice. Vom face o incursiune în portofoliile celor mai mari biblioteci ale Europei, ale căror manuscrise încă păstrează ceva din atmosfera scriptorium-urilor medievale. În vederea acestui lucru, ne vom concentra asupra muncii de editare și traducere a două texte scrise de Alcuin de York, una dintre figurile principale ale reformelor culturale întreprinse de Carol Cel Mare la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

            Gramatica și Discuție despre adevărata filosofie, operele despre care vom vorbi împreună cu invitata noastră, sunt mărturii vii ale legăturii intime dintre filosofie și filologie în Evul Mediu. Publicate de obicei împreună, ele arată că gramatica are și o latură filosofică pe care am putea-o repera încă de la apariția primelor tratate de gramatică din epoca alexandrină.
            Pentru a ne ghida prin lumea manuscriselor medievale o vom avea ca invitată pe Isabela Grigoraș, filolog clasicist și doctor în filosofie al Universităților din București și Fribourg, Elveția. Cu o bună experiență în lucrul cu manuscrisele, invitata noastră din această săptămână pregătește o ediție critică a celor două opere semnate de Alcuin de York, însoțite și de o traducere.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 1 decembrie 2021

Ediția din 3 decembrie: De partea ascunsă a reușitelor. Filosofia eșecului și înfrângerii




Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.

În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane. 
Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic? 

De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali,  conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume  Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

joi, 25 noiembrie 2021

Ediția din 26 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera N

 


De curând, la editura Nemira, a fost publicat mult așteptatul volum cu numărul 4 al Dicționarului Grec Român, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume – din care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. Acest volum este dedicat literei epsilon, una dintre cele mai importante ale alfabetului grecesc.

Cu această ocazie, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera N, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al Dicționarului Grec-Român.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 17 noiembrie 2021

Ediția din 19 noiembrie: Filosofia în contexte actuale. Relația filosofiei cu literatura și științele comunicării


 

De-a lungul timpului, relația filosofiei cu celelalte domenii culturale a fost un subiect de reflecție și dezbatere important, atât pentru filosofi, cât și pentru mediul intelectual în genere. Chiar dacă putem spune că problemele filosofiei sunt perene, contextele istorice în care acestea apar și-au pus amprenta în mod constant asupra discursului filosofic care, la rândul său, a influențat adesea gândirea epocilor istorice.

Una dintre cele mai vechi și constante astfel de relații ale filosofiei cu un domeniu cultural s-a înregistrat cu literatura, care, încă din perioada presocratică a fost o importantă formă de expresie a gândurilor filosofice. În ultimele decenii însă, științele comunicării au readus în actualitate multe teme filosofice și, de asemenea, au ridicat noi provocări filosofiei. Care este relația dintre filosofie, literatură și științele comunicării? Sunt ele domenii complementare sau concurente? Care sunt principalele teme filosofice implicite în comunicare?


Acestea sunt întrebările de la care începem discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Arthur Suciu, lector al Universității „Ștefan Cel Mare din Suceava”, filosof, scriitor și expert în comunicare. Prilejul discuției noastre de astăzi este apariția de curând a două volume semnate de invitatul nostru: este vorba despre eseul fragmentar „Cel care așteaptă”, apărut la editura Cartier Rotonda în vara acestui an și despre „Pierdut printre medii”, lucrare apărută la editura „Pro Universitaria” la sfârșitul anului trecut. Ambele volume se remarcă pe piața editorială românească prin caracterul insolit, fragmentar al scriiturii și prin tematica profund filosofică abordată.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 noiembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 10 noiembrie 2021

Ediția din 12 noiembrie: Fragilitatea și durabilitatea artei. Reflecții actuale pornind de la gândirea Hannei Arendt

 


Încă din cele mai vechi timpuri ale culturii europene, operele de artă au captat atenția filosofilor din pricina statutului lor aparent paradoxal. Pe de o parte, ele par a fi supuse timpului și uzurii ca orice obiect produs de mâna omului. Pe de altă parte însă, ele își depășesc propria epocă, „vorbind” oamenilor din toate timpurile despre ideile și emoțiile care definesc condiția umană în genere. La această intersecție improbabilă dintre durabilitate și perisabilitate, dintre eternitate și vremelnicie, dintre soliditate și fragilitate am putea spune că se află izvorul reflecțiilor filosofice despre artă de la Platon până în contemporaneitate.

            Pentru ediția din această săptămână, ne propunem să redeschidem această temă de reflecție perenă a filosofiei și teoriei artei, plasând-o în contextul incitant și problematic al artei contemporane. Ca punct de pornire vom lua reflecțiile despre artă ale Hannei Arendt, una dintre personalitățile culturale ale secolului XX care iese în evidență ca una dintre cele mai complexe și actuale gânditoare ale vremurilor noastre. Studiind filosofia cu nume de seamă ale gândiri contemporane, cum ar fi Martin Heidegger, Edmund Husserl sau Karl Jaspers, Hannah Arendt a deschis multe dintre temele de care și astăzi suntem interesați în mod direct, cum ar fi cele ale totalitarismului, anti-semitismului, situației refugiaților sau feminismul.

Care sunt trăsăturile ce definesc operele de artă în contrast cu obiectele utilitare? Cum se configurează opera de artă ca obiect al gândirii mai degrabă decât ca obiect pur material? Care este relația operelor de artă cu timpul?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, alături de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Cu o activitate curatorială și de cercetare susținută, doamna profesor Ruxandra Demetrescu este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți cercetători din domeniul teoriei artei.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 4 noiembrie 2021

Ediția din 5 noiembrie: De la Facebook la Meta. Noile provocări etice ridicate de Big Data

 


De-a lungul istoriei sale, omenirea a țintit să depășească prin tehnologie limitările mediului natural și ale condiției noastre biologice. Visul unei comunicări fără bariere lingvistice sau spațiale, dorința accesului imediat la cunoaștere și aventura evadărilor facile din realitate au fost teme ce au fascinat imaginația poeților și imaginarul mitologic al tuturor popoarelor. Odată cu apariția internetului și dezvoltarea unui mediu digital complex, aceste deziderate par că au devenit realitate.

Astăzi, fie că suntem conștienți, fie că nu, o bună parte din existența noastră se petrece într-un mediu digital susținut de tehnologie, care ne dă posibilitatea să comunicăm instant cu prietenii din cealaltă parte a planetei, să găsim răspunsuri la majoritatea întrebărilor noastre și să explorăm lumi virtuale realiste prin jocurile video. Dar toate acestea vin cu un preț. La fel cum faptele noastre în lumea reală au un impact asupra mediului natural, activitățile noastre digitale lasă urme în online. Aceste urme sunt colectate, stocate pe servere și folosite în diverse scopuri mai mult sau mai puțin etice.

Tocmai de aceea, este bine să înțelegem fenomenul Big Data și să vedem care sunt noile probleme filosofice ridicate de mediul digital. Care sunt cadrele teoretice în care putem înțelege noile lumi virtuale pe care le-am construit? Ce impact au acestea asupra realității? Cum ne pot influența ele existența reală? Este filosofia pregătită să facă față noilor provocări ridicate de Big  Data?  

De la aceste întrebări pornim dezbaterea din această săptămână, alături de invitatul nostru Mihail-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 27 octombrie 2021

Ediția din 29 Octombrie: Litera Miu (partea a 6-a)


        În această săptămână, la Izvoare de filosofie deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea conceptelor filosofice trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizică pentru a afla ce însemnau, la origini, cuvinte precum metabolism, metafizică, formă sau microcosmos

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofiedr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 19 octombrie 2021

Ediția din 22 octombrie: Explorări filosofice ale culturii pop. De la rock alternativ la serialele Netflix


 De la Platon și Aristotel încoace, ne-am obișnuit ca filosofia să abordeze niște teme perene, cum ar fi cea a ființei sau a devenirii, și să dezvolte, pe aceste teme, teorii complicate și abstracte. Tocmai de aceea, filosofii au fost acuzați, uneori pe bună dreptate, că s-au retras într-un „turn de fildeș”, de unde dezbat probleme ajunse aproape ezoterice, fără a acorda atenție realităților culturale și sociale din jurul lor. Cu toate acestea, de câteva decenii încoace, putem observa evadare a gândirii filosofice din acest „turn de fildeș”, ce se caracterizează prin abordarea unor domenii care, din perspectiva tradiției, ar putea fi văzute ca „triviale” și fără miză filosofică.

            Dintre aceste domenii, studiul culturii pop sau, cum mai este ea numită, a culturii de masă, a dobândit un loc din ce în ce mai important în preocupările gânditorilor contemporani. Fie că vorbim despre muzica pe care o ascultăm la radio, despre serialele pe care le vedem pe Netflix sau despre filmele din cinematografie, acestea au ajuns din ce în ce mai prezente în mediul academic și în cultura reflexivă a timpurilor noastre.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre relevanța culturii pop pentru gândirea filosofică contemporană. Care sunt provocările pe care cultura pop le ridică filosofiei? Ce ne poate învăța rock-ul alternativ despre modul în care construim identitatea entităților colective? Care sunt temele filosofice implicate în unele dintre cele mai vizionate seriale Netflix?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 22 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 octombrie 2021

Ediția din 15 octombrie: Cultura – de la tangibil la intangibil. Reflecții filosofice asupra patrimoniului cultural

 


Printre multiplele definiții date omului de filosofie și alte ramuri ale științelor umaniste, ideea că umanitatea noastră constă în faptul că suntem viețuitoare capabile să producă cultură și să își orienteze viața în funcție de anumite valori culturale este una centrală. Cu toate acestea, după mai bine de două milenii și jumătate de cultură occidentală, conceptul de „cultură” încă nu este precis definit și supus ambiguităților. Tocmai de aceea, vă propunem, pentru ediția din această săptămână, o dezbatere despre rosturile și înțelesurile filosofice acestei idei în lumea zilelor noastre.

Cu o tradiție filosofică relevantă, noțiunea de cultură a fost studiată de filosofi încă din cele mai vechi timpuri, iar rolul acesteia pentru o civilizație a fost subliniat încă din Antichitate, când Cicero vorbește pentru prima oară despre legătura indisolubilă dintre filosofie și cultură, dar și despre modul în care cultura, acest mediu ideatic în care trăim în fiecare clipă, are capacitatea de a ne restructura raportarea la lume și felul în care vedem realitatea. Care sunt presupozițiile principale implicate în ideea de cultură? Ce sens are ideea de cultură națională într-o eră globală? Care este raportul dintre filosofie și cultură în lumea de astăzi?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 29 septembrie 2021

Ediția din 1 octombrie: Filosofia la început de an universitar. Rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate

 



Cu ocazia începerii noului an universitar, acum, la început de octombrie, redeschidem discuția despre rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate și despre rolul filosofiei ca disciplină universitară, dar și ca practică de viață concretă.

Fiind văzută ca știință a științelor încă din Antichitate, filosofia a ajuns să fie privită, în a doua parte a secolului trecut, mai degrabă ca o disciplină teoretică abstractă decât ca una cu aplicabilitate la existența concretă a individului. Pe de o parte, filosofii s-au exilat în „turnul lor de fildeș” și au deschis dezbateri din ce în ce mai abstracte și specializate. Pe de altă parte,  multe dintre problemele concrete care, în mod tradițional, intrau în preocupările filosofilor, au fost preluate de alte discipline, cum ar fi psihologia, diversele ramuri ale științelor sau antropologia.

Tocmai de aceea, este momentul potrivit acum să readucem în discuție rolul filosofiei în cultura fiecăruia dintre noi, precum și noile aplicații ale acesteia la problemele zilelor noastre. De la practica filosofică, la filosofia politică, de la etica aplicată la gândirea critică, vom explora în cele 50 de minute de emisie modul în care filosofia păstrează un rol important în formarea fiecăruia dintre noi.

Pentru acest lucru, îl vom avea ca invitat al Izvoarelor de filosofie pe Viorel Vizureanu, profesor universitar de filosofie, cercetător științific gradul 1 al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și decan al Facultății de filosofie din București, singura instituție de învățământ dedicată în exclusivitate filosofiei din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 septembrie 2021

Ediția din 10 septembrie: Viitorul umanității în epoca inteligenței artificiale. Provocări etice și aplicații estetice ale algoritmilor

 


Încă din Antichitatea clasică, filosofii s-au întrebat ce s-ar întâmpla cu spiritualitatea umană și cum ar arăta societatea, dacă instrumentele noastre ar lucra singure, cu de la sine putere, la comandă sau prin propria voință.

De la cele mai vechi mituri ale culturii grecești, unde Hephaistos sau Dedal aveau printre creațiile lor celebrele automata, artefacte cu suflet, minte și voință proprii, până la piesele de teatru ale Atenei clasice, ideea unor entități artificiale care preiau vasta majoritate a muncilor umane a fost un vis constant al culturii europene.

Acest vis a intrat și în domeniul filosofiei, mai ales prin Aristotel, care, în tratatele sale de politică, sugerează că, atunci când „suveicile ar țese ele însele și plectrele ar cânta la kithara”, nu va mai trebui să muncim, ci doar să ne bucurăm de produsele utilitare și spirituale ale acelor mașinării automate pe care le-am construit.

Acum însă, la aproape două milenii și jumătate distanță, când inteligența artificială a devenit o posibilitate concretă, nu doar un vis frumos, pare că încă suntem departe de visul lui Aristotel. De aceea, este momentul potrivit să ne întrebăm cum ne mai putem gândi umanitatea în era inteligenței artificiale? Ce probleme etice ridică apariția algoritmilor de inteligență artificială? Pot computerele prelua o parte din funcțiile spirituale ale omului, cum ar fi arta și analiza estetică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și și coordonator al programului masteral de etica aplicată  din cadrul aceleiași facultăți.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Conexiuni:

Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro

Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie

 

miercuri, 7 iulie 2021

Istoria radiofonică a filosofiei germane moderne



Începând din data de 9 iulie la Izvoare de filosofie se difuzează Istoria Radiofonică a filosofiei germane moderne - un serial radiofonic în care vom prezenta viața și gândirea tuturor marilor filosofi germani, care au scris în perioada modernă, începând cu Jakob Böhme și terminând cu G.W. F. Hegel.
Timp de opt săptămâni, vom face un periplu peste mai bine de două sute cincizeci de ani de filosofie germană, pentru a redescoperi viața și gândirea unor filosofi care au scris istorie și au schimbat modul în care noi percepem astăzi filosofia. În cele opt emisiuni, vom deschide dezbateri despre filosofia unor gânditori precum Jakob Böhme, Christian Wolff, Alexander Baumgarten, Immanuel Kant, Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Wilhelm Joseph Schelling sau G.W. F. Hegel, după următorul program

Ediția din 9 iulie – Viața și gândirea lui Jakob Böhme
Ediția din 16 iulie – Sistematizarea filosofiei germane în școala lui Christian Wolff
Edițiile din 23 și 30 iulie – Scrierile precritice și sistemul filosofic a lui Immanuel Kant
Ediția din 6 august - Johann Gottlieb Fichte și idealismul german
Ediția din 13 august – Viața și gândirea lui Wilhelm Joseph Schelling
Ediția din 20 august – Explorări filosofice ale gândirii lui Johann Wolfgang von Goethe
Ediția din 27 august – Gândirea lui G.W. F. Hegel și împlinirea sistemului filosofic

Pentru a ne ghida prin istoria filosofiei germane moderne, îl vom avea ca invitat pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni specialiști tineri în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în fiecare zi de vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


Episodul 1: Jakob Böhme


Episodul 2: Alexander Baumgarten

Episodul 3: Immanuel Kant (Partea 1)

Episodul 4: Immanuel Kant (Partea 2)

Episodul 5: Johann Gottlieb Fichte

Episodul 6: Friedrich Wilhelm Schelling

joi, 1 iulie 2021

Ediția din 2 iulie: Valențe sociologice și politice ale gândirii contemporane. Incursiuni în gândirea postcolonială

 


Tulburările sociale și politice ale secolului al XX-lea au ridicat gândirii filosofice provocări fără precedent, care așteaptă încă să fie studiate în profunzime și, în rezolvarea cărora, trebuie să ne chestionăm unele dintre cele mai profunde prejudecăți. Impasurile morale în care regimurile totalitare au aruncat întreaga cultură și gândire europeană încă se așteaptă a fi înțelese și, în vederea acestui lucru, noi domenii de studiu ale filosofiei au fost întemeiate.

            În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să facem o scurtă incursiune de 50 de minute în domeniul studiilor postcoloniale, pentru a înțelege mai bine modul în care raționalitatea, viziunea noastră despre lume și valorile ne-au fost de trecutul nostru cultural.

            Ideea de rațiune a fost, încă din cele mai vechi timpuri ale gândirii antice grecești, una dintre fundamentele pe care s-a dezvoltat întreaga istorie a filosofiei. Odată cu postmoderntiatea și cu globalizarea, studiile de specialitate au arătat însă că modul în care gândim rațiunea, așa cum a fost el dezvoltat în tradiția filosofică occidentală, implică o sumedenie de presupoziții ascunse care fac ca viziunea noastră asupra lumii în genere să fie una eurocentristă. Tocmai de aceea, studiile postcoloniale actuale propun o lărgire a cadrelor gândirii noastre, lărgire care să înglobeze, totodată, și elementele sau punctele de vedere ignorate de tradiția filosofică occidentală.  

            Despre aceste presupoziții, precum și despre modul în care putem gândi un nou mod de a face gândi într-o lume globalizată vom vorbi cu invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 iunie 2021

Ediția din 25 Iunie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 5-a)


 

La Izvoare de filosofie ultima săptămână din lună este dedicată filosofiei grecești și, mai exact, vocabularului filosofic al Greciei Antice. Prin urmare, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și căutăm cuvintele trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă.

Importanța acestor concepte nu poate fi supraestimată, deoarece ele au modelat mentalitatea și expresia gândirii europene prin generații întregi de filosofi. Chiar și în zilele noastre, purtăm această încărcătură culturală în discursul de zi cu zi, atunci când folosim cuvinte cum ar fi „monarhie”, „mit”, „mister” sau „muzeu”. Asupra acestor cuvinte, ca și asupra multor altora ne vom opri în ediția din această săptămână a emisiunii noastre.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 16 iunie 2021

Ediția din 18 iunie: Cercetări de avangardă în filosofia actuală. Despre hermeneutica pre-judicativă

 


Încă de la începutul modernității, în centrul discursului filosofic s-a aflat ideea de metodă și idealul unui demers radical care să restructureze modul în care omul se raportează la lume și la semenii săi. Tocmai de aceea, această problematică a eliminării metodice și constante a prejudecăților gândirii comune a fost unul dintre scopurile prin excelență ale filosofării moderne și contemporane.

În ultimele decenii însă, această tendință s-a extins și asupra prejudecăților gândirii filosofice înseși, care, până nu demult, părea a fi o zona lipsită de prejudecăți. Dintre demersurile în acest sens din cultura noastră, hermeneutica pre-judicativă este unul dintre principalele metode care își propune depistarea, analizarea și eliminarea prejudecăților, dogmelor și ideologiilor gândirii filosofice. Cum se poate face acest lucru? Care este miza eliminării prejudecăților filosofice? În ce lumină pune hermeneutica pre-judicativă gândirea filosofică?


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, care este dedicată explorării cercetărilor de avangardă din acest domeniu filosofic, cu prilejul apariției, de curând, la Editura Universității din București, sub coordonarea prof. univ. dr. Viorel Cernica, al celui de-al cinci-lea volum din „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie apreciată în lumea academică și, deja, cu o bună tradiție editorială.

 Invitatul nostru din această săptămână este Remus Breazu, doctor în filozofie, cadru didactic asociat al Universității din București și cercetător postdoctoral în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (IRH-ICUB).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 18 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 iunie 2021

Ediția din 11 iunie 2021: Când arta se transformă în filosofie. Reflecții asupra „sfârșitului artei”

 


Pentru ediția din 11 iunie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei artei contemporane și a modului în care putem înțelege practicile artistice actuale, pornind de la caracterul inepuizabil al creativității umane.

Dintre fenomenele culturii, arta și filosofia au fost întotdeauna considerate, ca să folosim o expresia a lui Leonardo DaVinci, discipline surori. Pe de o parte, arta dat prilej de meditație filosofilor, iar, pe de alta, filosofia a constituit o modalitate privilegiată de înțelegere a fenomenelor artistice. Odată însă cu sfârșitul modernității, s-a profețit atât sfârșitul artei, cât și al filosofiei, de diferiți gânditori, teoreticieni ai artei și artiști.

Tocmai de aceea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să reflectăm asupra modurilor în care se poate înțelege acest sfârșit al artei și asupra caracterului potențial inepuizabil al creativității umane. Ce este artă? Cum ne putem reprezenta istoria artei? Putem vorbi, odată cu avangardele, despre un sfârșit al artelor așa cum le cunoaștem?


Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitata mea din această seară, Eva Ivan-Haintz, doctor în filosofie al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și autoare a cărți Arta (in)epuizabilă. Puncte de vedere moderne în estetica filosofică, lucrare apărută de curând la Editura Cartea Românească Educațional.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 11 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 iunie 2021

Ediția din 4 iunie 2021: Întrebări perene în contexte actuale - Reflecții asupra sensului vieții

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să redeschidem una dintre cele mai vechi și persistente întrebări filosofice din toate timpurile – cea privitoare la sensul vieții umane.

Faptul că viața s-ar putea să nu aibă nici un sens, că noi s-ar putea să nu avem nici o menire pe această lume, a fost sursă de griji, frici și anxietăți încă din antichitatea greacă. Sub diverse reprezentări această întrebare a fost recurentă în toate epocile filosofiei, fie că vorbim despre Evul mediu creștin sau despre Iluminismul modern.

Văzută  fie ca un fir care se țese de către puteri divine, fie ca un drum a cărui destinație nu o știm, fie ca o poveste care se scrie pe măsură ce trăim, propria noastră existență și direcția în care ea se îndreaptă a fost dintotdeauna un mister pe care filosofii, poeții și scriitorii în genere și-au dorit, fără prea mult succes, să îl pătrundă. Acum este rândul nostru să facem un salt în acest mister, doar din dorința de a-l explora și fără speranța de a-l revela.


Ca invitat în studioul Radio România Cultura îl vom avea pe Ștefan Afloroaei, doctor în filosofie, profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați filosofi români.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, sub egida editurii Polirom, a cărții Despre simțul vieții. Întrebări perplexități, credințe semnată de chiar invitatul nostru din această seară – o apariție pe cât de interesantă, pe atât de inedită în contextul culturii reflexive române.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 4 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 26 mai 2021

Ediția din 28 mai: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 4-a)

Fiind ultima săptămână din lună, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă și pentru a le redescoperi sensurile uitate și rădăcinile etimologice.

Cu o istorie de mai bine de două milenii și jumătate,  aceste concepte au modelat mentalitatea și expresia a generații întregi de filosofi, întreaga cultură europeană și, în ultimă instanță, mintea fiecăruia dintre noi. Cu acest prilej vom avea ocazia să redescoperim, printre altele, originile ideii de mistică, proveniența conceptului de metafizică și ce însemna, la începuturi, „metabolismul”.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 28 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 20 mai 2021

Ediția din 21 mai 2021: Despre vicii și virtuți în era inteligenței artificiale

 


Pentru dezbaterea din această săptămână, vă propunem o incursiune în unul dintre domeniile de avangardă ale studiilor etice contemporane – etica inteligenței artificiale.

Visul unei producerii unei mașinării cu suflet în piept și gândire umană este, probabil, unul dintre visurile cele mai vechi ale culturii europene. El a apărut chiar din perioada mitologică a culturii antice, mult înainte ca omenirea să fi avut posibilitatea tehnologică de a produce astfel de algoritmi. Din această ipostază, ca atribuit al zeului grec Hephaistos, producerea de „inteligențe artificiale”  a fascinat generații întregi de cercetători. De câteva decenii încoace însă, discuția despre inteligența artificială a devenit din ce în ce mai puțin mitologică și din ce în ce mai mult filosofică, în măsura în care apariția algoritmilor inteligenți pune la încercare intuițiile noastre etice fundamentale și sistemele noastre de valori.

Până nu demult, dezbaterile etice erau limitate la acțiunile umane și la modul în care aceste acțiuni afectează, în mod pozitiv sau negativ, oamenii din jurul nostru. Odată însă cu apariția algoritmilor de inteligență artificială și cu implementarea lor în  diferite domenii ale vieții practice, eticienii își pun întrebarea dacă nu cumva discuțiile etice ar trebui să fie extinse și asupra acestor tehnologii.

Cum schimbă apariția inteligenței artificiale procesul uman de luare a deciziilor? Cine își asumă responsabilitatea pentru o decizie luată de un algoritm? Poate fi blamată o entitate artificială pentru urmările problematice ale propriei funcționări?

Acestea sunt întrebările de la care vom  porni discuția din această săptămână alături de invitata noastră, Mihaela Constantinescu, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul aceleiași Universității. Ca etician, invitata noastră este specializată în etica organizațională și etica inteligenței artificiale.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 21 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 13 mai 2021

Ediția din 14 mai 2021: De la magie la experiment științific. Incursiuni în istoria științei secolului al XVII-lea

 


Deși ideea de experiment este centrală științei și epistemologiei vremurilor noastre, apariția acesteia este încă învăluită în mister. Fiind totodată în centrul practicilor de laborator, dar și a dezbaterilor teoretice, ea pare a fi, la prima vedere, o idee clară, de la sine înțeleasă, care nu are nevoie de clarificări suplimentare. Privită însă mai îndeaproape, noțiunea de experiment ridică o sumedenie de întrebări și uimiri, atât din punctul de vedere al genezei sale istorice, cât și din punctul de vedere al folosirii sale practice. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă provocăm la o discuție despre apariția ideii de experiment în știința modernă și despre modul în care primii filosofi ai modernității înțelegeau această noțiune, pe parcursul secolelor XVI-XVII.

În măsura în care știința antică, concepută în coordonate platonice și aristotelice, nu era una experimentală, ci, mai degrabă, axiomatică, putem spune că ideea de experiment este o „invenție” a modernității. Urmărind însă din punct de vedere istoric evoluția acestei noțiuni, îi putem găsi originile într-un loc cât se poate de surprinzător: practicile magice și alchimice de la finele Renașterii. Astfel, rămâne de cercetat modul în care ideea de experiment se conturează, încetul cu încetul, pornind de la rețetele magice găsite în diverse tratate și de la încercarea de urmare a lor în laborator. Care sunt legăturile dintre rețetele „magicienilor naturaliști” și experimentele științifice? Cât de mult datorează știința modernă practicilor magice? Care este procesul prin care s-a putut ajunge de la magie la experiment?

 Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de astăzi alături de invitata mea din această seară, doamna Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene”, director al secției umaniste a „Institutului de Cercetare al Universității din București” și membru al „Centrului cercetare în logica, istoria și filosofia științei” din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la universități de prim calibru mondial, cum sunt Oxford și Princeton, invitata noastră de astăzi este, la ora actuală, unul dintre cei mai vizibili specialiști din cultura noastră în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii și, totodată, unul dintre cercetătorii apariției ideii de „experiment științific”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 14 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 5 mai 2021

Ediția din 7 mai: Între o viața bună și o viața fericită. Etica sinelui în lumea contemporană

 


Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în lumea filosofiei practice cu o discuție care ne vizează în mod direct pe fiecare dintre noi: posibilitatea trăirii unei „vieți bune” în contextul cultural și social al lumii contemporane.

Chiar dacă trăim în epoca relativismului moral, nu putem ignora faptul că idealul unei vieți bune și împlinite încă rămâne – indiferent de modul în care înțelegem acest ideal – o năzuință a fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, nu este întâmplător faptul că un astfel de subiect a fost, încă din Antichitate, una dintre principalele teme de dezbatere ale filosofilor și s-a situat, până la finele Renașterii, în centrul cercetărilor etice.

La începutul Modernității însă, odată cu definirea filosofiei după modelul științelor și cu apariția filosofiei „de catedră” din mediile academice, problematica vieții bune a ieșit, o perioadă, din primul plan al dezbaterilor universitare, accentul mutându-se de pe grija față de propria existență pe construirea unor relații cât mai „corecte” cu semenii noștri, lucru ce poate fi observat chiar și astăzi în mediile academice.

Odată însă cu reapariția în centrul culturii reflexive contemporane a filosofiei practice și a practicii filosofice, cu câteva decenii în urmă, filosofii au readus conceptul de viață bună în centrul preocupărilor lor. Ce este o viață bună? Este această viață bună, în mod necesar, și o viață fericită? Cum ne putem construi astăzi existența, astfel încât să trăim bine?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.


 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la editura Trei, a cărții „Viața bună. O introducere în etică”, semnată chiar de invitatul nostru. Este vorba despre o apariție insolită pe piața editorială din România, în care cunoașterea aprofundată a problematicii și teoriilor etice se împletește în mod armonios cu o expunere clară și atractivă a ideilor, fapt ce face ca această carte să poată fi citită cu folos atât de specialiștii domeniului, cât și de publicul cultivat în genere.

Vă invităm și pe dvs. să reflectați alături de noi asupra posibilității unei vieți bune, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 7 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 29 aprilie 2021

Ediția din 30 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 3-a)

 


Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești și a le descoperi sensurile ascunde și originile etimologice.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene, trecute în dicționare la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vedem de unde provine ideea de „metodă filosofică” și să vedem cum a apărut ideea de metodă în domeniul filosofiei.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 30, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru