marți, 19 octombrie 2021

Ediția din 22 octombrie: Explorări filosofice ale culturii pop. De la rock alternativ la serialele Netflix


 De la Platon și Aristotel încoace, ne-am obișnuit ca filosofia să abordeze niște teme perene, cum ar fi cea a ființei sau a devenirii, și să dezvolte, pe aceste teme, teorii complicate și abstracte. Tocmai de aceea, filosofii au fost acuzați, uneori pe bună dreptate, că s-au retras într-un „turn de fildeș”, de unde dezbat probleme ajunse aproape ezoterice, fără a acorda atenție realităților culturale și sociale din jurul lor. Cu toate acestea, de câteva decenii încoace, putem observa evadare a gândirii filosofice din acest „turn de fildeș”, ce se caracterizează prin abordarea unor domenii care, din perspectiva tradiției, ar putea fi văzute ca „triviale” și fără miză filosofică.

            Dintre aceste domenii, studiul culturii pop sau, cum mai este ea numită, a culturii de masă, a dobândit un loc din ce în ce mai important în preocupările gânditorilor contemporani. Fie că vorbim despre muzica pe care o ascultăm la radio, despre serialele pe care le vedem pe Netflix sau despre filmele din cinematografie, acestea au ajuns din ce în ce mai prezente în mediul academic și în cultura reflexivă a timpurilor noastre.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre relevanța culturii pop pentru gândirea filosofică contemporană. Care sunt provocările pe care cultura pop le ridică filosofiei? Ce ne poate învăța rock-ul alternativ despre modul în care construim identitatea entităților colective? Care sunt temele filosofice implicate în unele dintre cele mai vizionate seriale Netflix?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 22 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 octombrie 2021

Ediția din 15 octombrie: Cultura – de la tangibil la intangibil. Reflecții filosofice asupra patrimoniului cultural

 


Printre multiplele definiții date omului de filosofie și alte ramuri ale științelor umaniste, ideea că umanitatea noastră constă în faptul că suntem viețuitoare capabile să producă cultură și să își orienteze viața în funcție de anumite valori culturale este una centrală. Cu toate acestea, după mai bine de două milenii și jumătate de cultură occidentală, conceptul de „cultură” încă nu este precis definit și supus ambiguităților. Tocmai de aceea, vă propunem, pentru ediția din această săptămână, o dezbatere despre rosturile și înțelesurile filosofice acestei idei în lumea zilelor noastre.

Cu o tradiție filosofică relevantă, noțiunea de cultură a fost studiată de filosofi încă din cele mai vechi timpuri, iar rolul acesteia pentru o civilizație a fost subliniat încă din Antichitate, când Cicero vorbește pentru prima oară despre legătura indisolubilă dintre filosofie și cultură, dar și despre modul în care cultura, acest mediu ideatic în care trăim în fiecare clipă, are capacitatea de a ne restructura raportarea la lume și felul în care vedem realitatea. Care sunt presupozițiile principale implicate în ideea de cultură? Ce sens are ideea de cultură națională într-o eră globală? Care este raportul dintre filosofie și cultură în lumea de astăzi?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 29 septembrie 2021

Ediția din 1 octombrie: Filosofia la început de an universitar. Rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate

 



Cu ocazia începerii noului an universitar, acum, la început de octombrie, redeschidem discuția despre rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate și despre rolul filosofiei ca disciplină universitară, dar și ca practică de viață concretă.

Fiind văzută ca știință a științelor încă din Antichitate, filosofia a ajuns să fie privită, în a doua parte a secolului trecut, mai degrabă ca o disciplină teoretică abstractă decât ca una cu aplicabilitate la existența concretă a individului. Pe de o parte, filosofii s-au exilat în „turnul lor de fildeș” și au deschis dezbateri din ce în ce mai abstracte și specializate. Pe de altă parte,  multe dintre problemele concrete care, în mod tradițional, intrau în preocupările filosofilor, au fost preluate de alte discipline, cum ar fi psihologia, diversele ramuri ale științelor sau antropologia.

Tocmai de aceea, este momentul potrivit acum să readucem în discuție rolul filosofiei în cultura fiecăruia dintre noi, precum și noile aplicații ale acesteia la problemele zilelor noastre. De la practica filosofică, la filosofia politică, de la etica aplicată la gândirea critică, vom explora în cele 50 de minute de emisie modul în care filosofia păstrează un rol important în formarea fiecăruia dintre noi.

Pentru acest lucru, îl vom avea ca invitat al Izvoarelor de filosofie pe Viorel Vizureanu, profesor universitar de filosofie, cercetător științific gradul 1 al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și decan al Facultății de filosofie din București, singura instituție de învățământ dedicată în exclusivitate filosofiei din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 septembrie 2021

Ediția din 10 septembrie: Viitorul umanității în epoca inteligenței artificiale. Provocări etice și aplicații estetice ale algoritmilor

 


Încă din Antichitatea clasică, filosofii s-au întrebat ce s-ar întâmpla cu spiritualitatea umană și cum ar arăta societatea, dacă instrumentele noastre ar lucra singure, cu de la sine putere, la comandă sau prin propria voință.

De la cele mai vechi mituri ale culturii grecești, unde Hephaistos sau Dedal aveau printre creațiile lor celebrele automata, artefacte cu suflet, minte și voință proprii, până la piesele de teatru ale Atenei clasice, ideea unor entități artificiale care preiau vasta majoritate a muncilor umane a fost un vis constant al culturii europene.

Acest vis a intrat și în domeniul filosofiei, mai ales prin Aristotel, care, în tratatele sale de politică, sugerează că, atunci când „suveicile ar țese ele însele și plectrele ar cânta la kithara”, nu va mai trebui să muncim, ci doar să ne bucurăm de produsele utilitare și spirituale ale acelor mașinării automate pe care le-am construit.

Acum însă, la aproape două milenii și jumătate distanță, când inteligența artificială a devenit o posibilitate concretă, nu doar un vis frumos, pare că încă suntem departe de visul lui Aristotel. De aceea, este momentul potrivit să ne întrebăm cum ne mai putem gândi umanitatea în era inteligenței artificiale? Ce probleme etice ridică apariția algoritmilor de inteligență artificială? Pot computerele prelua o parte din funcțiile spirituale ale omului, cum ar fi arta și analiza estetică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și și coordonator al programului masteral de etica aplicată  din cadrul aceleiași facultăți.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Conexiuni:

Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro

Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie

 

miercuri, 7 iulie 2021

Istoria radiofonică a filosofiei germane moderne



Începând din data de 9 iulie la Izvoare de filosofie se difuzează Istoria Radiofonică a filosofiei germane moderne - un serial radiofonic în care vom prezenta viața și gândirea tuturor marilor filosofi germani, care au scris în perioada modernă, începând cu Jakob Böhme și terminând cu G.W. F. Hegel.
Timp de opt săptămâni, vom face un periplu peste mai bine de două sute cincizeci de ani de filosofie germană, pentru a redescoperi viața și gândirea unor filosofi care au scris istorie și au schimbat modul în care noi percepem astăzi filosofia. În cele opt emisiuni, vom deschide dezbateri despre filosofia unor gânditori precum Jakob Böhme, Christian Wolff, Alexander Baumgarten, Immanuel Kant, Johann Wolfgang von Goethe, Johann Gottlieb Fichte, Friedrich Wilhelm Joseph Schelling sau G.W. F. Hegel, după următorul program

Ediția din 9 iulie – Viața și gândirea lui Jakob Böhme
Ediția din 16 iulie – Sistematizarea filosofiei germane în școala lui Christian Wolff
Edițiile din 23 și 30 iulie – Scrierile precritice și sistemul filosofic a lui Immanuel Kant
Ediția din 6 august - Johann Gottlieb Fichte și idealismul german
Ediția din 13 august – Viața și gândirea lui Wilhelm Joseph Schelling
Ediția din 20 august – Explorări filosofice ale gândirii lui Johann Wolfgang von Goethe
Ediția din 27 august – Gândirea lui G.W. F. Hegel și împlinirea sistemului filosofic

Pentru a ne ghida prin istoria filosofiei germane moderne, îl vom avea ca invitat pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni specialiști tineri în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în fiecare zi de vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


Episodul 1: Jakob Böhme


Episodul 2: Alexander Baumgarten

Episodul 3: Immanuel Kant (Partea 1)

Episodul 4: Immanuel Kant (Partea 2)

Episodul 5: Johann Gottlieb Fichte

Episodul 6: Friedrich Wilhelm Schelling

joi, 1 iulie 2021

Ediția din 2 iulie: Valențe sociologice și politice ale gândirii contemporane. Incursiuni în gândirea postcolonială

 


Tulburările sociale și politice ale secolului al XX-lea au ridicat gândirii filosofice provocări fără precedent, care așteaptă încă să fie studiate în profunzime și, în rezolvarea cărora, trebuie să ne chestionăm unele dintre cele mai profunde prejudecăți. Impasurile morale în care regimurile totalitare au aruncat întreaga cultură și gândire europeană încă se așteaptă a fi înțelese și, în vederea acestui lucru, noi domenii de studiu ale filosofiei au fost întemeiate.

            În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să facem o scurtă incursiune de 50 de minute în domeniul studiilor postcoloniale, pentru a înțelege mai bine modul în care raționalitatea, viziunea noastră despre lume și valorile ne-au fost de trecutul nostru cultural.

            Ideea de rațiune a fost, încă din cele mai vechi timpuri ale gândirii antice grecești, una dintre fundamentele pe care s-a dezvoltat întreaga istorie a filosofiei. Odată cu postmoderntiatea și cu globalizarea, studiile de specialitate au arătat însă că modul în care gândim rațiunea, așa cum a fost el dezvoltat în tradiția filosofică occidentală, implică o sumedenie de presupoziții ascunse care fac ca viziunea noastră asupra lumii în genere să fie una eurocentristă. Tocmai de aceea, studiile postcoloniale actuale propun o lărgire a cadrelor gândirii noastre, lărgire care să înglobeze, totodată, și elementele sau punctele de vedere ignorate de tradiția filosofică occidentală.  

            Despre aceste presupoziții, precum și despre modul în care putem gândi un nou mod de a face gândi într-o lume globalizată vom vorbi cu invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 iunie 2021

Ediția din 25 Iunie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 5-a)


 

La Izvoare de filosofie ultima săptămână din lună este dedicată filosofiei grecești și, mai exact, vocabularului filosofic al Greciei Antice. Prin urmare, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și căutăm cuvintele trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă.

Importanța acestor concepte nu poate fi supraestimată, deoarece ele au modelat mentalitatea și expresia gândirii europene prin generații întregi de filosofi. Chiar și în zilele noastre, purtăm această încărcătură culturală în discursul de zi cu zi, atunci când folosim cuvinte cum ar fi „monarhie”, „mit”, „mister” sau „muzeu”. Asupra acestor cuvinte, ca și asupra multor altora ne vom opri în ediția din această săptămână a emisiunii noastre.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 16 iunie 2021

Ediția din 18 iunie: Cercetări de avangardă în filosofia actuală. Despre hermeneutica pre-judicativă

 


Încă de la începutul modernității, în centrul discursului filosofic s-a aflat ideea de metodă și idealul unui demers radical care să restructureze modul în care omul se raportează la lume și la semenii săi. Tocmai de aceea, această problematică a eliminării metodice și constante a prejudecăților gândirii comune a fost unul dintre scopurile prin excelență ale filosofării moderne și contemporane.

În ultimele decenii însă, această tendință s-a extins și asupra prejudecăților gândirii filosofice înseși, care, până nu demult, părea a fi o zona lipsită de prejudecăți. Dintre demersurile în acest sens din cultura noastră, hermeneutica pre-judicativă este unul dintre principalele metode care își propune depistarea, analizarea și eliminarea prejudecăților, dogmelor și ideologiilor gândirii filosofice. Cum se poate face acest lucru? Care este miza eliminării prejudecăților filosofice? În ce lumină pune hermeneutica pre-judicativă gândirea filosofică?


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, care este dedicată explorării cercetărilor de avangardă din acest domeniu filosofic, cu prilejul apariției, de curând, la Editura Universității din București, sub coordonarea prof. univ. dr. Viorel Cernica, al celui de-al cinci-lea volum din „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie apreciată în lumea academică și, deja, cu o bună tradiție editorială.

 Invitatul nostru din această săptămână este Remus Breazu, doctor în filozofie, cadru didactic asociat al Universității din București și cercetător postdoctoral în cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București (IRH-ICUB).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 18 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 iunie 2021

Ediția din 11 iunie 2021: Când arta se transformă în filosofie. Reflecții asupra „sfârșitului artei”

 


Pentru ediția din 11 iunie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei artei contemporane și a modului în care putem înțelege practicile artistice actuale, pornind de la caracterul inepuizabil al creativității umane.

Dintre fenomenele culturii, arta și filosofia au fost întotdeauna considerate, ca să folosim o expresia a lui Leonardo DaVinci, discipline surori. Pe de o parte, arta dat prilej de meditație filosofilor, iar, pe de alta, filosofia a constituit o modalitate privilegiată de înțelegere a fenomenelor artistice. Odată însă cu sfârșitul modernității, s-a profețit atât sfârșitul artei, cât și al filosofiei, de diferiți gânditori, teoreticieni ai artei și artiști.

Tocmai de aceea, acum mai mult ca niciodată, trebuie să reflectăm asupra modurilor în care se poate înțelege acest sfârșit al artei și asupra caracterului potențial inepuizabil al creativității umane. Ce este artă? Cum ne putem reprezenta istoria artei? Putem vorbi, odată cu avangardele, despre un sfârșit al artelor așa cum le cunoaștem?


Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitata mea din această seară, Eva Ivan-Haintz, doctor în filosofie al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și autoare a cărți Arta (in)epuizabilă. Puncte de vedere moderne în estetica filosofică, lucrare apărută de curând la Editura Cartea Românească Educațional.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 11 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 iunie 2021

Ediția din 4 iunie 2021: Întrebări perene în contexte actuale - Reflecții asupra sensului vieții

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie ne propunem să redeschidem una dintre cele mai vechi și persistente întrebări filosofice din toate timpurile – cea privitoare la sensul vieții umane.

Faptul că viața s-ar putea să nu aibă nici un sens, că noi s-ar putea să nu avem nici o menire pe această lume, a fost sursă de griji, frici și anxietăți încă din antichitatea greacă. Sub diverse reprezentări această întrebare a fost recurentă în toate epocile filosofiei, fie că vorbim despre Evul mediu creștin sau despre Iluminismul modern.

Văzută  fie ca un fir care se țese de către puteri divine, fie ca un drum a cărui destinație nu o știm, fie ca o poveste care se scrie pe măsură ce trăim, propria noastră existență și direcția în care ea se îndreaptă a fost dintotdeauna un mister pe care filosofii, poeții și scriitorii în genere și-au dorit, fără prea mult succes, să îl pătrundă. Acum este rândul nostru să facem un salt în acest mister, doar din dorința de a-l explora și fără speranța de a-l revela.


Ca invitat în studioul Radio România Cultura îl vom avea pe Ștefan Afloroaei, doctor în filosofie, profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru corespondent al Academiei Române, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați filosofi români.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, sub egida editurii Polirom, a cărții Despre simțul vieții. Întrebări perplexități, credințe semnată de chiar invitatul nostru din această seară – o apariție pe cât de interesantă, pe atât de inedită în contextul culturii reflexive române.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 4 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 26 mai 2021

Ediția din 28 mai: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 4-a)

Fiind ultima săptămână din lună, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă și pentru a le redescoperi sensurile uitate și rădăcinile etimologice.

Cu o istorie de mai bine de două milenii și jumătate,  aceste concepte au modelat mentalitatea și expresia a generații întregi de filosofi, întreaga cultură europeană și, în ultimă instanță, mintea fiecăruia dintre noi. Cu acest prilej vom avea ocazia să redescoperim, printre altele, originile ideii de mistică, proveniența conceptului de metafizică și ce însemna, la începuturi, „metabolismul”.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 28 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 20 mai 2021

Ediția din 21 mai 2021: Despre vicii și virtuți în era inteligenței artificiale

 


Pentru dezbaterea din această săptămână, vă propunem o incursiune în unul dintre domeniile de avangardă ale studiilor etice contemporane – etica inteligenței artificiale.

Visul unei producerii unei mașinării cu suflet în piept și gândire umană este, probabil, unul dintre visurile cele mai vechi ale culturii europene. El a apărut chiar din perioada mitologică a culturii antice, mult înainte ca omenirea să fi avut posibilitatea tehnologică de a produce astfel de algoritmi. Din această ipostază, ca atribuit al zeului grec Hephaistos, producerea de „inteligențe artificiale”  a fascinat generații întregi de cercetători. De câteva decenii încoace însă, discuția despre inteligența artificială a devenit din ce în ce mai puțin mitologică și din ce în ce mai mult filosofică, în măsura în care apariția algoritmilor inteligenți pune la încercare intuițiile noastre etice fundamentale și sistemele noastre de valori.

Până nu demult, dezbaterile etice erau limitate la acțiunile umane și la modul în care aceste acțiuni afectează, în mod pozitiv sau negativ, oamenii din jurul nostru. Odată însă cu apariția algoritmilor de inteligență artificială și cu implementarea lor în  diferite domenii ale vieții practice, eticienii își pun întrebarea dacă nu cumva discuțiile etice ar trebui să fie extinse și asupra acestor tehnologii.

Cum schimbă apariția inteligenței artificiale procesul uman de luare a deciziilor? Cine își asumă responsabilitatea pentru o decizie luată de un algoritm? Poate fi blamată o entitate artificială pentru urmările problematice ale propriei funcționări?

Acestea sunt întrebările de la care vom  porni discuția din această săptămână alături de invitata noastră, Mihaela Constantinescu, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul aceleiași Universității. Ca etician, invitata noastră este specializată în etica organizațională și etica inteligenței artificiale.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 21 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 13 mai 2021

Ediția din 14 mai 2021: De la magie la experiment științific. Incursiuni în istoria științei secolului al XVII-lea

 


Deși ideea de experiment este centrală științei și epistemologiei vremurilor noastre, apariția acesteia este încă învăluită în mister. Fiind totodată în centrul practicilor de laborator, dar și a dezbaterilor teoretice, ea pare a fi, la prima vedere, o idee clară, de la sine înțeleasă, care nu are nevoie de clarificări suplimentare. Privită însă mai îndeaproape, noțiunea de experiment ridică o sumedenie de întrebări și uimiri, atât din punctul de vedere al genezei sale istorice, cât și din punctul de vedere al folosirii sale practice. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă provocăm la o discuție despre apariția ideii de experiment în știința modernă și despre modul în care primii filosofi ai modernității înțelegeau această noțiune, pe parcursul secolelor XVI-XVII.

În măsura în care știința antică, concepută în coordonate platonice și aristotelice, nu era una experimentală, ci, mai degrabă, axiomatică, putem spune că ideea de experiment este o „invenție” a modernității. Urmărind însă din punct de vedere istoric evoluția acestei noțiuni, îi putem găsi originile într-un loc cât se poate de surprinzător: practicile magice și alchimice de la finele Renașterii. Astfel, rămâne de cercetat modul în care ideea de experiment se conturează, încetul cu încetul, pornind de la rețetele magice găsite în diverse tratate și de la încercarea de urmare a lor în laborator. Care sunt legăturile dintre rețetele „magicienilor naturaliști” și experimentele științifice? Cât de mult datorează știința modernă practicilor magice? Care este procesul prin care s-a putut ajunge de la magie la experiment?

 Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de astăzi alături de invitata mea din această seară, doamna Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene”, director al secției umaniste a „Institutului de Cercetare al Universității din București” și membru al „Centrului cercetare în logica, istoria și filosofia științei” din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la universități de prim calibru mondial, cum sunt Oxford și Princeton, invitata noastră de astăzi este, la ora actuală, unul dintre cei mai vizibili specialiști din cultura noastră în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii și, totodată, unul dintre cercetătorii apariției ideii de „experiment științific”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 14 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 5 mai 2021

Ediția din 7 mai: Între o viața bună și o viața fericită. Etica sinelui în lumea contemporană

 


Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în lumea filosofiei practice cu o discuție care ne vizează în mod direct pe fiecare dintre noi: posibilitatea trăirii unei „vieți bune” în contextul cultural și social al lumii contemporane.

Chiar dacă trăim în epoca relativismului moral, nu putem ignora faptul că idealul unei vieți bune și împlinite încă rămâne – indiferent de modul în care înțelegem acest ideal – o năzuință a fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, nu este întâmplător faptul că un astfel de subiect a fost, încă din Antichitate, una dintre principalele teme de dezbatere ale filosofilor și s-a situat, până la finele Renașterii, în centrul cercetărilor etice.

La începutul Modernității însă, odată cu definirea filosofiei după modelul științelor și cu apariția filosofiei „de catedră” din mediile academice, problematica vieții bune a ieșit, o perioadă, din primul plan al dezbaterilor universitare, accentul mutându-se de pe grija față de propria existență pe construirea unor relații cât mai „corecte” cu semenii noștri, lucru ce poate fi observat chiar și astăzi în mediile academice.

Odată însă cu reapariția în centrul culturii reflexive contemporane a filosofiei practice și a practicii filosofice, cu câteva decenii în urmă, filosofii au readus conceptul de viață bună în centrul preocupărilor lor. Ce este o viață bună? Este această viață bună, în mod necesar, și o viață fericită? Cum ne putem construi astăzi existența, astfel încât să trăim bine?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.


 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la editura Trei, a cărții „Viața bună. O introducere în etică”, semnată chiar de invitatul nostru. Este vorba despre o apariție insolită pe piața editorială din România, în care cunoașterea aprofundată a problematicii și teoriilor etice se împletește în mod armonios cu o expunere clară și atractivă a ideilor, fapt ce face ca această carte să poată fi citită cu folos atât de specialiștii domeniului, cât și de publicul cultivat în genere.

Vă invităm și pe dvs. să reflectați alături de noi asupra posibilității unei vieți bune, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 7 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 29 aprilie 2021

Ediția din 30 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 3-a)

 


Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești și a le descoperi sensurile ascunde și originile etimologice.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene, trecute în dicționare la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vedem de unde provine ideea de „metodă filosofică” și să vedem cum a apărut ideea de metodă în domeniul filosofiei.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 30, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 22 aprilie 2021

Ediția din 23 aprilie: Către o etică a viitorului. Bio-ameliorarea și depășirea valorilor morale tradiționale

 


 Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au sperat să depășească condiția umană și limitările acesteia. De la religiile arhaice, până la meditațiile filosofice ale Antichității și Evului Mediu, oamenii au construit narațiuni care să le ofere speranță în posibilitatea nemuririi, și a depășirii, pe rând, a tuturor abilităților naturale ale omului. Astăzi însă, acest vis peren al omenirii are acum șanse să devină realitate cu ajutorul noilor tehnologii bio-medicale care își propun atât prelungirea vieții umane, cât și îmbunătățirea capacităților noastre cognitive și fizice.

Aceste tehnologii de bio-ameliorare au, totodată, capacitatea de a schimba radical atât stilul nostru de viață, cât și ceea ce înțelegem astăzi prin „umanitate”. Ele, pe de o parte, pot restructura setul tradițional de valori morale folosite pentru inter-relaționarea umană, subminând astfel trăirea unei vieți bune și pot duce la accentuarea inegalităților existente între oameni. Pe de altă parte, ele pot crește rata progresului științific și remedia niște limitări evolutive ale psihologiei noastre, cum ar fi altruismul selectiv manifestat doar față de membrii grupului propriu sau tendința spre stereotipizare și xenofobie.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre dilemele etice ridicate de bio-ameliorarea medicală alături de Emilian Mihailov, lector al Facultății de filosofie din București, director al centrului de cercetare în etică aplicată și director al proiectului de cercetare ENHATEC, o cercetare etică de avangardă care își propune dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 23 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 15 aprilie 2021

Paradoxurile timpului. Reflecții asupra ideii de timp la Aristotel

 


Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie aduce din nou în dezbatere una dintre temele perene ale filosofiei, cu care toți marii gânditori și-au încercat puterile reflexive, anume problema timpului și a felului de a fi al acestei realități care, într-o formă sau alta, își lasă amprenta asupra tuturor lucrurilor.

Ipostaziat încă din mitologia greacă sub formă de zeitate atotputernică care-și devorează copii, timpul a fost mereu o sursă de anxietate și de uimire pentru poeți și teologi, dar și un obiect de reflecție pentru filosofii din toate epocile. Întruchipat ca un copil ce se joacă de către Heraclit, gândit ca mișcare a corpurilor cerești de către Platon sau ca o creație a lui Dumnezeu și ca fenomen al conștiinței umane de către Augustin, timpul rămâne, și în zilele noastre, un mister.

Pentru a înțelege însă de ce timpul este o problemă atât de importantă pentru filosofie, trebuie să ne întoarcem la gândirea lui Aristotel și să ne interogăm, din nou, împreună cu el: Este timpul parte a naturii sau construcție a minții noastre? Ce relații există între timp, spațiu și mișcare? Care este natura clipei prezente în care trăim?

Acestea sunt întrebările de la care pornim și dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, conferențiar al Facultății de filosofie, științe politice și științele comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara și specialist în istoria filosofiei.           

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 16 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 7 aprilie 2021

Ediția din 9 aprilie: Memoria – Între concept filosofic și proces biologic

 


De-a lungul întregii istorii a filosofiei, ideea de memorie și rolul jucat de aceasta în cadrul existenței umane au stârnit curiozitatea unora dintre cei mai importanți gânditori. De la anamnesis-ul lui Platon, la Confesiunile lui Augustin și până în epoca contemporană, la un gânditor precum Paul Ricoeur, filosofii s-au interogat atât asupra modului în care amintirile se formează, cât și asupra rolului pe care reamintirea formarea cunoașterii și înțelegerii noastre despre lume.

În ultimele decenii însă, memoria nu a rămas doar un concept filosofic, ci ea a intrat și în preocupările oamenilor de neuroștiințe. Astfel, am început să înțelegem din ce în ce mai multe despre substratul biologic al memoriei noastre și despre mecanismele cerebrale prin care această facultate a conștiinței se formează. Cum apar teoriile filosofice despre memorie în contextul studiilor de neuroștiințe? Cum se raportează „filosofia memoriei” la „știința memoriei”? Este memoria un concept filosofic sau unul biologic?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de Adriana Brăescu, colaborator mai vechi al  Izvoarelor de filosofie, cercetător în neuroștința educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de învățământ de educație holistă din România.

Prilejul acestei discuții este apariția programată pentru luna mai a cărții „Prăvălia cu vechituri. Cum generăm amintiri și cum amintirile ne generează pe pe noi?”, la  lucrare semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 9 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 aprilie 2021

Ediția din 2 aprilie: Gândul filosofic și veșmintele sale. Rolul traducerilor filosofice în cultura română

Importanța traducerilor pentru o cultură cu greu poate fi subestimată. Pe lângă facilitarea accesului la operele fundamentale ale altor culturi, efortul de traducere îmbogățește vocabularul unei limbi și îi crește acesteia puterea de expresivitate. Dar, după cum se spune adesea, traducerile, totodată, trădează gândul original, falsificându-l într-o măsură mai mică sau mai mare. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână am pregătit o radiografiere a stadiului traducerilor filosofice în limba română și o dezbatere privitoare la rolul traducerilor pentru cultura noastră reflexivă.
Cum îmbogățesc traducerile filosofice o cultură? Care sunt cei mai traduși filosofi din cultura noastră? Este traducerea un act filosofic în sine sau doar un instrument pentru filosofie?
Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de cei doi invitați ai lui Cornel Moraru, anume doamna profesor Muguraș Constantinescu – doctor în filologie și cadru didactic al Universității „Ștefan Cel Mare” din Suceava, coordonatoare a proiectului O istorie a traducerilor în limba română sec. XVI -XX - domenii literare și neliterare – și Mircea Diaconu, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj cu o teză despre Filosofia religiei la Immanuel Kant, susținută în anul 2017.
Prilejul acestei dezbateri este constituit de apropierea publicării primelor volume din O istorie a traducerilor în limba română, un proiect care își propune să inventarieze toate traducerile în limba română, din domenii literare și neliterare, ce se întind pe domenii variate, de la istorie și arte vizuale până la filosofie și literatură, realizate începând cu secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului XX. Este vorba despre un proiect impresionant, la care în prezent lucrează peste 100 de cercetători.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 24 martie 2021

Ediția din 26 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 2-a



Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 18 martie 2021

Ediția din 19 martie: Cum experimentăm arta contemporană? Reflecții asupra esteticii relaționale

 


Dintre toate formele de artă, arta contemporană trezește cele mai mari dezbateri și perplexități. Tocmai de aceea, încă din anii ’90, ea a fost principalul subiect de reflecție al teoreticienilor și principalul obiect de studiu al teoriilor filosofice despre artă. Acesta este și motivul pentru care dedicăm ediția din 19 martie a Izvoarelor de filosofie unei dezbateri privitoare la arta contemporană și una dintre cele mai influente direcții în gândirea estetică actuală, anume estetica relațională.

Propunându-și să înțeleagă arta ca fenomen viu, prins în contextul social și relațional al lumii contemporane, estetica relațională a fost anunțată de practicile artiștilor avangardiști și teoretizată pentru prima oară în peisajul gândirii filosofice, prin filosoful francez Nicholas Bourriaud,  la sfârșitul anilor ’90. De atunci, ea a creat multiple dezbateri în lumea filosofiei și teoriei artei, punând sub semnul întrebării atât modul tradițional de raportare la artă, cât și rolul său social. Acum, la peste douăzeci de ani de scrierea lui Bourriaud, estetica relațională este, în continuare, una dintre cele mai discutate teorii despre arta contemporană. Cum poate arta crea în jurul său comunități? Care este sensul relațional al esteticii? Care sunt motivele de fundal ale modului în care noi, astăzi, experimentăm arta?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri alături de Petru Bejan,  filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ca președinte al Fundației Axis și editor al revistelor „Hermeneia” și „Argumentum”, publicații academice foarte bine cotate, invitatul nostru este una dintre cele mai importante personalități ale mediului filosofic românesc actual.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 11 martie 2021

Ediția din 12 martie: „Note de subsol la Platon”. Despre continua actualitate a gândirii platonice

 


Puțini gânditori au trezit de-a lungul istoriei filosofiei atâta admirație cât a trezit Platon, care este văzut și la ora actuală ca un reper de neocolit în dezvoltarea culturii reflexive europene. Fiind văzut ca un mistic de neoplatonici, ca un teolog de creștini, ca logician de filosofii analitici contemporani și ca proto-fenomenolog de către fenomenologii moderni, el a vorbit fiecărei epoci despre problemele sale și, în același timp, încă vorbește pe limba omului contemporan.  

Ediția din această săptămână este dedicată lui Platon, unul dintre cei mai citiți, citați și traduși gânditori ai filosofiei din toate timpurile, cel în raport cu care, după spusele filosofului englez Alfred Whitehead, întreaga istorie a filosofiei europene este doar o „serie de note de subsol”. Conștienți sau nu de acest lucru, de fiecare dată când vorbim despre „idee”, „paradigmă”, „dialog” sau „dialectică”, noi înșine, prin discursul nostru, facem o „notă de subsol” la gândirea platonică și o interpretăm din perspectivă contemporană. 

În aceste condiții, merită să reflectăm asupra motivelor pentru care gândirea sa și-a păstrat relevanța de-a lungul timpului, dar și asupra motivelor pentru care dialogurile lui Platon trebuie, la anumite intervale de timp, retraduse. Ce relevanță are Platon pentru lumea secolului XXI? Este gândirea platonică o „cale regală” spre filosofie? Cum a instituit Platon cultura dialogului specifică mediului reflexiv european?


De la aceste întrebări pornim dezbaterea noastră din această săptămână, alături de filosoful Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Humanitas, a primului volum al colecției Platon, Opera integrală, un volum care reunește douăsprezece dialoguri platonice, într-o traducere nouă realizată chiar de către invitatul nostru din această săptămână.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 4 martie 2021

Ediția din 5 martie: Rușinea ca sentiment social și starea de excepție. O încercare de înțelegere a libertății umane

 


    

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în antropologia filosofică și în filosofia umanului pentru a redeschide o temă milenară a gândirii europene, anume problema libertății umane și a condiției fragile a omului prins între respectarea normelor sociale și împlinirea idealurilor umanității.

Încă din perioada antică s-a observat că, adesea, există un conflict între respectarea regulilor sociale și acțiunile oamenilor de excepție. Este suficient să ne gândim la figura lui Socrate, model pentru atâția filosofi de-a lungul timpului, care a fost judecat și condamnat pentru impietatea de a pune cetățenii Atenei în fața propriei lor necunoașteri. De asemenea, ne mai putem gândi la Iisus, la Buddha sau la alte astfel de personalități față de care, prin comparație, resimțim rușine din cauza faptului că nu suntem suficient de umani, suficient de morali sau suficient de buni. Cum se poate întâmpla ca o „excepție” de la legea socială să fie văzut, după milenii, ca un personaj „de excepție” al umanității în genere? De ce adesea, când ne gândim la marile modele de umanitate, simțim rușine în fața umanității și valorilor pe care ei le întrupează? Care sunt ipostazele rușinii și ale stării de excepție și cum ne pot face ele să înțelegem mai bine felul de a fi al omului?


Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Andrei Cornea, profesor universitar doctor al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și una dintre cele mai active personalități din cultura română contemporană. Ca filosof, scriitor și traducător invitatul nostru a publicat multiple studii filosofice, opere literare și traducerile unora dintre textele fundamentale ale filosofiei antice.

Prilejul dezbaterii noastre este apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului Excepția. O încercare de antropologie filosofică, o interesantă analiză a conceptelor de dreptate și libertate, cu pornire de la sentimentul de rușine și de la ipostazele acestuia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 24 februarie 2021

Ediția din 26 februarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu

 


În această săptămână reluăm serialul radiofonic Abecedarului gândirii grecești, o serie de emisiuni care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Fiindcă am ajuns chiar la jumătatea alfabetului grecesc, în cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care se găsesc în dicționare la cea de-a 12 literă, anume la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru