Ediția din 26 iulie: Eul și lumea. Incursiuni în filosofia contemporană a conștiinței de sine

 Încă din zorii modernității, când René Descartes postula existența a două substanțe distincte, anume cea întinsă, care dă seama de materialitatea lucrurilor exterioare, și cea cugetătoare, care dă seama de existența propriilor noastre acte de conștiință, filosofia s-a aflat într-o perpetuă aporie. Această aporie poate fi exprimată prin următoarea întrebare: dacă noi avem acces direct doar la propriile noastre gânduri și la propria noastră conștiință, atunci cum putem fi siguri de existența lumii și a obiectelor exterioare nouă.

Chiar dacă, de-a lungul celor aproximativ patru secole care s-au scurs de la prima formulare a acestei aporii, s-au propus mai multe rezolvări, problema relației eului cu lumea rămâne un subiect larg dezbătut în filosofia contemporană, negăsindu-și o rezolvare definitivă.

În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, vom explora, din perspectiva gândirii contemporane, această aporie seculară a filosofiei, pentru a vedea care sunt întrebările fundamentale ce trebuie puse și care sunt direcțiile de cercetare actuale care ne oferă speranța unui răspuns ferit, pe cât posibil, de obiecții.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Ratio et revelatio, a volumului intitulat Conștiința de sine și alteritatea. O investigație fenomenologică, semnat de reputatul fenomenolog contemporan Dan Zahavi și tradusă chiar de invitatul nostru din această seară, Remus Breazu,  doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și membru al Societății Române de Fenomenologie.    

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 iulie 2024: Incursiune în istoria ideilor filosofice. Originile romantismului și istoria culturii occidentale

 

În istoria culturii europene, romantismul reprezintă un important punct de cotitură pentru majoritatea domeniilor cunoașterii și artelor. Influența sa se simte pregnant atât în domeniul filosofiei, cât și în cele ale literaturii, artelor vizuale, muzicii, istoriografiei și științelor naturii totodată. Ideile gânditorilor romantici privitoare la genialitate, autenticitate sau libertate sunt și astăzi, la mai bine de două secole distanță, valori fundamentale ale culturii europene, pe care le-am integrat în viziunea noastră despre lume atât de adânc încât adesea uităm că ele au fost, la un moment dat idei revoluționare și controversate, care au pornit dezbateri extinse în toate spațiile culturale ale Europei.

Acesta este și motivul pentru care, în această săptămână, vă propunem o incursiune până la originile romantismului, pentru a repune în dezbatere importanța acestui curent pentru cultura europeană, dar și pentru a scoate în lumină modurile în care, din mai multe puncte de vedere, mentalul omului contemporan este, în esență, tot unul de sorginte romantică. În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție vom încerca să înțelegem cum a apărut romantismul, care sunt principalele idei introduse de gânditorii romantici în peisajul reflexiv european și cum putem regăsi aceste idei transformate, tălmăcite și răstălmăcite, în contemporaneitate.

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, sub egida Editurii Humanitas, a lucrării Originile Romantismului, semnată de cunoscutul filosof și istoric al ideilor Isaiah Berlin și tradusă de invitata noastră din această săptămână, doamna Diana Mite Colceriu, lector al Facultății de limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și doctor în filologie al Universității Catolice din Louvain.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 iunie: Michel Foucault, după 40 de ani. Incursiune în filosofia artei

 

Anul acesta se împlinesc patru decenii de la moartea celebrului filosof francez Michel Foucault și, pentru a comemora acest eveniment, pe piața editorială din România s-au scos de sub lumina tiparului trei noi volume de traduceri din lucrările acestuia. Unul dintre acestea, publicat de curând sub egida editurii Cartea Românească Educațional și care constituie prilejul emisiunii noastre din această săptămână, cuprinde sub titlul de Trădarea Imaginilor, trei studii importante ale filosofului francez, dedicate problematicii artei. În aceste condiții, pentru ediția din 14 iunie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere asupra locului ocupat de reflecția estetică în gândirea lui Michel Foucault și asupra elementelor de noutate aduse de aceasta mediului cultural contemporan.

Cunoscut mai degrabă prin prisma lucrărilor sale privitoare la diversele tipuri de istorie
alternative, precum Istoria nebuniei în epoca clasică sau Istoria Sexualității, dar și prin prisma reflecțiilor sale asupra problemelor ce țin de etică, Michel Foucault este mai puțin cunoscut ca estetician și filosof al artei. Cu avantajul distanței istorice care s-a instaurat între noi și epoca în care el a scris, ne propunem o revizitare a viziunii sale despre artă și a modurilor în care ea a influențat și influențează mai multe domenii ale cercetării contemporane, cum ar fi estetica, filosofia artei, istoria artei și teoria artei. Care sunt principalele teme estetice regăsite la Michel Foucault? Cum putem gândi noțiunea de reprezentare artistică? Cum comunica discursul vizual cu cel filosofic în postmodernitate?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de traducătoarea volumului tocmai menționat, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, începând cu orele 21.30 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 14 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 iunie: Etica avatarurilor și provocările inteligenței artificiale

 

Dezvoltările contemporane ale mediului digital au pus omul contemporan într-un context în care trebuie să regândim normele și valorile etice în funcție de care societatea funcționează. În mod tradițional, existența umană s-a desfășurat în două dimensiuni principale. Cea fizică și cea a imaginației. Odată cu apariția mediului digital însă, existența noastră s-a extins și îmbogățit totodată cu adăugarea a două noi dimensiuni: realitatea augmentată și cea virtuală. Acest fapt ridică însă o serie de probleme și provocări pentru modul în care concepem, în mod obișnuit, comportamentul nostru din punct de vedere etic, dar și pentru argumentele prin care, în mod tradițional, atribuiam responsabilitatea etică asupra acțiunilor noastre..

            Cine este responsabil de acțiunile executate, în numele nostru, de către avatarurile dotate cu inteligență artificială? Care sunt criteriile etice pe care le mai putem aplica? Mai sunt utile teoriile etice tradiționale în a lămuri aceste provocări?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem săptămâna asta, alături de Mihaela Constantinescu, cadru universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și Directoare a proiectului de cercetare avataResponsability, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, care își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

            Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 mai: Cum „vorbesc” filosofii? Discursul filosofic și funcțiile sale

Dacă privim la primii filosofi ai epocii antice grecești, putem vedea că aceștia îndeplineau un întreg spectru de funcții sociale, care astăzi sunt în mod ferm distinse. Ei scriau ca poeții, vorbeau ca oamenii de știință, erau inventatori și legiuitori totodată. Tocmai de aceea, discursul filosofic a fost dintotdeauna greu de distins, pe de o parte, de poezie sau literatură și, pe de altă parte, de știință. 

Cu toate însă că a apărut mai întâi în formă lirică și literară, ulterior năzuind tot timpul să se apropie de rigoarea științei, modul în care vorbesc și scriu filosofii a fost și rămâne un tip aparte de discurs, care, începând cu secolul al XVII-lea, a căpătat din ce în ce mai multă autonomie în comparație cu celelalte modalități discursive. Cu toate acestea, dacă ne întrebăm care sunt funcțiile sale specifice, cel mai adesea suntem ne regăsim în aporie. 

         

   Pentru a dezlega această aporie, vom lua ca punct de pornire în discuția noastră din această săptămână textul inedit descoperit postum, semnat de Michel Foucault și intitulat „Discursul filosofic”, care a apărut de curând în limba română, sub traducerea lui Ciprian Mihali la editura Trei. 

            Pentru a ne ghida prin această discuție despre felul de a fi și funcțiile discursului filosofic îl vom avea ca invitat chiar pe traducătorul lucrării citate, Ciprian Mihali, care este profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 Mai: Cum cunoaștem lumea? O incursiune în filosofia lui Gottfried Wilhelm von Leibniz

 

Una dintre dezbaterile fundamentale ale filosofiei moderne în ceea ce privește modul în care noi cunoaștem lumea s-a purtat între două direcții fundamentale. Una, numită adesea și empirism, afirma primordialitatea cunoașterii senzoriale în funcționarea intelectului uman. Cealaltă, adesea numită și raționalism, pleca de la existența unor „principii” sau „noțiuni” înnăscute ale intelectului, prezente în mintea noastră dinainte de orice experiență, care făceau posibilă experiența. Diferența dintre cele două direcții este cel mai clar exprimată de sentența filosofului englez John Locke, care spunea că „nu există nimic în intelect, care să nu fi fost înainte în simțuri” și de completarea adusă acesteia de Gottfried Wilhelm von Leibniz, care adaugă „..în afară de intelectul însuși”.

Această dezbatere seculară a împărțit lumea filosofică în două tabere și rămâne încă o temă de dezbatere a filosofiei cogniției contemporane. Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, ne propunem o redeschidere a dezbaterii privitoare la principiile ultime ale cunoașterii umane, întorcându-ne la sursele primare. 

Prilejul acestei discuții este dat de publicarea de curând, sub egida Editurii Academiei Române, a două traduceri fundamentale pentru a înțelege problematica modernă a cunoașterii, ambele ale unor texte semnate de Gottfried Wilhelm von Leibniz. Este vorba despre Scrierile Matematice și Noile eseuri asupra intelectului uman. 

Pentru a ne ghida prin subtilitățile gândirii leibniziene, îl vom avea ca invitat pe coordonatorul și membru al echipei de traducere a celor două opere menționate, cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 mai: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 5-a)

 

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 10 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 mai 2024: „...Calea, Adevărul și Viața”. Coordonate filosofice ale gândirii creștine

Pentru această săptămână, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vă propunem o incursiune în filosofia religiilor, pentru a vedea modul în care conceptele și coordonatele de gândire ale filosofiei grecești antice au fost preluate și, totodată, transformate, de filosofia creștină a Antichității târzii și Evului Mediu. 

Este recunoscut faptul că secolele de început ale erei noastre au fost marcate de dezbateri intelectuale intense între curentele filosofice ale vremii și creștinism, un curent emergent de gândire care, pentru logica tradițională greacă, propunea o schimbare radicală a modului de raportare la concepte și valori. De la ideea creației din nimic – o imposibilitate logică pentru gândirea antică –, până la accesarea adevărului prin intermediul unei „logici a inimii”, mai degrabă decât cu ajutorul regulilor, deja clasice, ale logicii aristotelice, creștinismul a constituit, încă de la începuturile sale, un scandal pentru mintea filosofilor antici. 

Cu toate acestea însă, privind la vocabularul folosit de filosofii creștini, putem regăsi – dincolo de schimbarea de poziție spirituală și de viziune asupra lumii – aceleași concepte folosite de gânditorii greci. Cu ce se diferențiază ideea de „cale” de la Parmenide și din gândirea orientală de „Calea” despre care se vorbește în Biblie? Cum s-a schimbat raportarea la adevăr la trecerea de la filosofia neoplatonică la creștinism? Care sunt diferențele dintre era înțeleasă noțiunea de viață înainte și după apariția gândirii creștine? 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Ioan Dura, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, unde predă cursurile de „Istoria și Filosofia Religiilor”, „Strategii de Dialog Interreligios” și „Istoria Filosofiei”. Publicațiile sale și activitatea sa de cercetare, explorează teme, precum: teologia comparată a religiilor, filosofia greacă antică, relația dintre secularizare și creștinism, toleranța religioasă, filosofia indiană (Advaita Vedanta), dialogul interreligios. Totodată, invitatul nostru este coordonatorul seriei de conferințe și seminarii internaționale „Religie, Cunoaștere, Societate” (https://conferencerks.wixsite.com/event) și al Forumului de Istoria și Filosofia Religiilor din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. A susținut conferințe și prelegeri la universități din Liban, Iran, Vietnam, Slovacia, Marea Britanie, Pakistan, India, Grecia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 aprilie: Costică Brădățan în dialog cu Cornel-Florin Moraru la Izvoare de filosofie - Eșecul ca temă fundamentală a filosofiei

 

Pentru data de 26 aprilie, vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, care-l va avea ca invitat pe celebrul filosof și eseist Costică Brădățan, alături de care vom supune dezbaterii o temă insolită pentru filosofia tradițională: eșecul ca fenomen esențial pentru existența umană.

Chiar dacă nu se încadrează printre subiectele cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi problema timpului sau cea a ființei, raportarea pe care o avem la eșec, susține invitatul nostru, ne definește ca oameni. Ea impune o distanță între noi și lume, precum și între noi și ceilalți semeni ai noștri, care ne poate deschide calea către reflecție lucidă și înțelegere profundă a realității în care trăim. Cum putem înțelege sensul filosofic al eșecului? Care sunt chipurile sub care eșecul se înfățișează de-a lungul existenței umane? De ce este el definitoriu pentru condiția noastră de ființări finite?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom pleca în dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, profesor onorific de filosofie al Universității din Queensland, Australia, coordonatorul unor serii apreciate de cărți filosofice publicate la două edituri de prestigiu internațional (Columbia University Press și  Bloomsbury), precum și autor a multiple eseuri și lucrări filosofice.

Prilejul dezbaterii noastre din această săptămână este apariția de curând, sub egida editurii Spandugino, a primei traduceri în limba română a volumului „Elogiu Eșecului. Patru Pilde de Umilitate”, scris de invitatul nostru și publicat inițial în limba engleză la Harvard University Press în 2023. Este vorba despre o analiză critică și lucidă a dificilei confruntări pe care fiecare dintre noi le avem, mai devreme sau mai târziu, cu diversele ipostaze ale eșecului în viața noastră, care a fost distinsă cu Premiul PROSE pentru Excelență în Filosofie, acordat de Asociația Editorilor americani, și s-a bucurat de recenzii elogioase în cele mai prestigioase reviste internaționale, cum ar fi New York Books Review, Times Literary Supplement, Washington Post, New York Times ș.a.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 aprilie: Kant, la 300 de ani de la naștere. Relevanța gândirii kantiene astăzi

Anul acesta se împlinesc 300 de ani de la nașterea marelui filosof Immanuel Kant și, pentru a marca acest eveniment, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române organizează, în perioada 22-26 aprilie, Conferința Internațională „Kant 300. Celebrating the 300th Anniversary of Kant’s Birthday”. În cele cinci zile ale conferinței, publicul iubitor de filosofie din România poate asista, în regim online, la peste patruzeci de prelegeri, susținute de unii dintre cei mai importanți experți în gândirea kantiană, atât la nivel național, cât și la nivel internațional. 

Dintre oaspeții din străinătate, îi putem menționa pe Beatrice Longuenesse (profesor emerit al Universității din New York, SUA), Paul Guyer (profesor emerit al Universității Brown, SUA), Eric Watkins (profesor al Universității din California, SUA) sau Michael Potter (profesor al Universității Cambridge, UK). Dintre invitații români, Mircea Flonta și Ilie Pârvu, ambii academicieni și profesori emeriți ai Universității din București. 

Programul complet al evenimentului și detalii pentru înregistrare puteți găsi pe site-ul Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Cu această ocazie,  în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre modul în care Immanuel Kant a schimbat cursul filosofiei occidentale, despre felul în care lectura operei kantiene s-a schimbat în cele aproape trei secole de la apariție și despre relevanța sa pentru omul contemporan. 

Invitatul nostru din această săptămână este Marius Augustin Drăghici, cercetător științific al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și organizator al evenimentului academic pe care l-am luat ca prilej al discuției noastre. Cu o activitate de cercetare bogată în sfera studiilor kantiene, două volume de autor publicate la edituri naționale de prestigiu - Experimentul rațiunii pure. Deducția kantiană a categoriilor (2010) și Probleme kantiene in epistemologia contemporană (2016) – și peste 40 de articole publicate în reviste de specialitate recunoscute la nivel internațional, dl. Drăghici este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști pe filosofia lui Immanuel Kant din România. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 aprilie: La ce bun gândirea critică în lumea contemporană? Educația filosofică în contextul noilor tehnologii digitale

Încă din perioada antică, rolul filosofiei în educația tinerelor generații a fost definit ca fiind unul esențial. Procesul formator al personalității individuale era definit prin excelență ca un proces formator al unui tip de raportare la lume, care pune accentul pe valorile raționalității, gândirii critice și valorilor etice ale unei anumite societăți istorice. Tocmai de aceea, chiar dacă de-a lungul istoriei culturii occidentale valorile societăților s-au schimbat, filosofia, în calitate de disciplină a gândirii raționale, a rămas fundamentul educației de-a lungul Antichității, Evului Mediu și Modernității. 

Odată însă cu apariția mediului digital și a inteligenței artificiale, putem vorbi despre o „criză” a fundamentelor procesului educativ și, prin extensie, o criză a filosofiei înseși. În condițiile în care algoritmii generativi tind să preia din ce în ce mai multe dintre activitățile specifice spiritului uman, cum ar fi creația artistică și literară sau compunerea de texte cu caracter filosofic, merită să redeschidem dezbaterea privitoare la valoarea filosofiei pentru spiritul contemporan în genere, precum și la modul în care mai putem preda filosofie astăzi.

La ce bun filosofia în epoca inteligenței artificiale? Cum putem folosi tehnologia ca aliat în dezvoltarea gândirii critice? Care sunt principalele provocări aduse de noile tehnologii educației filosofice?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 Aprilie: De la etică la estetică. Despre multiplele sensuri ale autenticității

Dintre conceptele tradiționale ale filosofiei, cel de autenticitate este unul dintre cele mai studiate și criticate noțiuni, mai ales în contextul gândirii contemporane. Dincolo însă de studiile tehnice ale filosofiei, în cultura de masă a vremii noastre, avem de-a face cu o adevărată „industrie a autenticității”, concretizată prin workshop-uri, cărți de dezvoltare personală, conferințe motivaționale ș.a.m.d. Ca urmare a acestui fapt, există o aparentă diluare a sensurilor noțiunii de autenticitate, care  reclamă o continuă reconsiderare, în cadrele filosofiei actuale, a acestei probleme.

Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre multiplele sensuri ale autenticității, proiectate în diferitele domenii ale filosofiei, de la cel al limbajului, până la cel a existenței, de la etică la estetică. Cum putem gândi autenticitatea din perspectivă estetică? Care este legătura dintre sensul etic-existențial al autenticității și cel estetic? Cum putem gândi o autenticitate a limbajului, care să asigure aderența gândurilor noastre la realitate? 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să schițăm niște răspunsuri, alături de invitatul nostru din această săptămână, Cristian Iftode, conferențiar universitar doctor abilitat al Facultății de Filosofie a Universității din București și autor al unui număr semnificativ de cărți și studii de specialitate, printre care amintim volumele Viața bună. O introducere în etică și Filosofia ca mod de viață. Sursele Autenticității, ambele publicate la Editura Trei. 

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 Martie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 4-a)

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 martie: Etica drepturilor de autor în era inteligenței artificiale

             

                Ultimii ani au fost marcați de numeroase inovații în domeniul inteligenței artificiale, cu ajutorul cărora s-a înregistrat o evoluție considerabilă a științei, dar și o înlesnire a existenței noastre cotidiene. Noile tehnologii bazate pe algoritmi inteligenți ne ajută să conducem automobilele noastre mai ușor și mai sigur, să îndeplinim mult mai repede sarcini care, până nu demult, ne solicitau aproape toată atenția sau să găsim și sintetizăm mai rapid informația de care avem nevoie.

Cu toate acestea, aceeași algoritmii de inteligență artificială au adus cu sine și o sumă de provocări în ceea ce privește modul în care noi ne raportăm la proprietatea intelectuală și în care concepem noțiunea de drept de autor. De la diversele forme de plagiat asistate de inteligența artificială cu care se confruntă sistemul educațional, până la compunerea scenariilor de film și a altor lucrări cu caracter artistic doar prin intermediul inteligenței artificiale, există un spectru larg de dileme etice care au ca nucleu problematic modul în care putem gândi o folosire echitabilă și corectă din punct de vedere etic a acestor algoritmi.

Cum schimbă Inteligența artificială modul în care gândim și ne raportăm la drepturile de autor și la proprietatea intelectuală? Mai are sens discuția despre drepturile de autor în epoca schimbului liber de informație prin intermediul internetului? Care sunt coordonatele etice în care se poate discuta despre o etică a drepturilor de autor în epoca A.I.?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Radu Uszkai, asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor, un titlu care urmează să apară lunile următoare la editura Universității din București.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 martie: Filosofia medievală astăzi. Incursiune în psihologia aristotelică

 

Dintre epocile istoriei filosfiei, perioada medievale este una dintre perioadele care au trezit interesul și fascinația cercetătorilor din ultimele decenii. Pe de o parte, cu ajutorul metodelor de lucru și interpretare contemporane, Evul Mediu filosofic devine din ce în ce mai relevant pentru înțelegerea condiției omului și a unora dintre problemele contemporane privitoare mecanismele interne ale psihicului uman. Pe de altă parte, descoperirea de noi manuscrise medievale, precum și editarea unor manuscrise anterior inedite, au deschis un spectru larg de direcții de cercetare și au făcut din studiile medievale unul dintre cele mai dinamice domenii ale filosofiei.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune fascinantă în teoria medievală a sufletului, cu pornire de la noul tratat anonim Despre suflet și despre facultățile sale, publicat de curând la editura Polirom, într-o ediție critică însoțită de traducere în limba română, făcută pe baza a opt manuscrise medievale, dintre care unul inedit, descoperit chiar în biblioteca Batthyaneum de la Alba-Iulia. Urmărind povestea insolită a acestei ediții, vom reflecta asupra semnificației noțiunii de suflet, precum și asupra modului în care structura internă a acestei realități imateriale, dar atât de importantă pentru istoria culturii europene, a fost gândită în timpul Evului Mediu pornind de la fundamente aristotelice.

Alături de mine în acest periplu prin istoria ideilor filosofice se vor afla editorii și traducătorii ediției tocmai menționate, anume Alexander Baumgarten, doctor în filosofie și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și de Mihai Maga, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și conferențiar al aceleiași universități.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru