Ediția din 20 decembrie: Relația intimă discursului filosofic cu poezia. Incursiuni într-o estetică a poeziei

 

Privind la istoria filosofiei, se observă cu ușurință că discursul filosofic s-a împletit cu cel poetic încă din cele mai vechi timpuri. Nu numai că începuturile filosofiei au stat sub semnul poeziei, reflecțiile multor filosofi presocratici împrumutând forma versificației homerice, dar problematica poeziei a fost, ea însăși, o temă constantă a gândirii filosofice. De la considerațiile platonice din Republica, până la tratatul despre Poetică a lui Aristotel, de la tratatele fondatoare ale esteticii moderne de secol XVIII, până la reflecțiile heideggeriene asupra poemelor lui Hölderlin, poezia a fost văzută ca expresia artistică prin excelență și, în același timp, ca o formă de discursivitate intim corelată cu gândirea filosofică, dar în același timp opusă oarecum acesteia.

Conexiunea intimă a filosofiei cu poezia, la care ne referim aici, nu se rezumă însă doar la spațiul gândirii europene în genere, ci poate fi regăsită și în cultura română. Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, ne propunem să explorăm relația dintre gândirea filosofică și cea poetică, cu pornire de la Cursul de estetica poeziei a lui Vladimir Streinu, publicat de curând la editura Muzeul Literaturii Române. Cum se definește spațiul poetic în raport cu cel al gândirii? Care sunt principalele categorii ale unei estetici a poeziei? Cum putem gândi poezia în lipsa unei definiții reale?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri, alături de Luana Stroe – asistent universitar în cadrul Departamentului de Studii Literare al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și editor al cărții de la care pornim discuția noastră de astăzi – și Mihai Ometiță - cercetător afiliat la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), unde predă cursuri de filosofia artei, esteticile cotidianului și filosofia filmului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Decembrie 2024: Statutul artistului în era social media. Cum a schimbat mediul digital arta?

De-a lungul istoriei culturii occidentale, imaginea artistului a trecut prin mai multe modificări. De la statutul de meșteșugar asociat în Antichitate și Evul Mediu, până la statutul de geniu asociat cu artistul autentic în Modernitate, raportarea noastră la marile personalități creatoare a depins întotdeauna de o sumă de factori care țin de presupozițiile și asumpțiile pe care le avem despre artă în general și despre rolul social al artistului în mod particular. 

Unul dintre factorii determinanți pentru statutul artistului în zilele noastre este, fără îndoială, apariția lumii digitale și rețelelor de socializare. Odată cu internetul și cu accesul la informație pe care acesta ni-l garantează, expunerea noastră la artă a crescut exponențial, la fel cum a crescut și numărul artiștilor care-și expun, în diversele medii digitale, opera. Care este impactul acestei creșteri exponențiale a expunerii la artă asupra concepției noastre despre artist? Care este statutul artistului în contemporaneitate? Ce efect au toate acestea asupra concepției noastre privitoare la artă?  

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem în ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, alături de Adrian Constantin Medeleanu, lector al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce își propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea din domeniul jocurilor video contemporane.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 Decembrie: Iubire, libertate și fericire. Incursiune în filosofia emoțiilor

 

Încă din epoca clasică a filosofiei grecești, statutul emoțiilor pentru filosofie a fost unul ambiguu. Pe de o parte, afectivitatea a fost una dintre temele fundamentale de reflecție pentru marii filosofi din istoria culturii europene. Pe de altă parte însă, emoțiile au fost adesea privite ca făcând parte din latura „sălbatică” a ființei umane, fiind necesară o îmblânzire sau o educare a lor cu ajutorul rațiunii.

Pentru Platon, de exemplu, pasiunile erau comparate cu un „cal nărăvaș”, care trebuie strunit și ghidat de intelect ca de un vizitiu. Pentru Aristotel, emoțiile erau privite ca niște elemente impure ale ființei omului, care trebuie purificate prin artă. Urcând mai departe pe firul istoriei filosofiei, odată cu epoca creștină, afectivitatea a fost studiată cu mult interes, în special pentru potențialul său dual. Ea putea asigura mântuirea, dar și damnarea; putea fi o cale spre cunoașterea lui Dumnezeu, dar și o breșă în ființa omului, prin care păcatul poate pătrunde.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie ne propunem să redeschidem problematica vastă a emoțiilor pentru a vedea care este locul lor în filosofie și rolul lor în funcționarea ființei umane.

Prilejul acestei discuții este lansarea, sub egida editurii Humanitas, a volumului Tratat de filozofia emoțiilor. Despre iubire, libertate, fericire, semnat de cunoscutul filosof și eseist Horia Vicențiu Pătrașcu, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al revistei Anthropos – revistă de filosofie, arte și umanioare. Pentru aceia dintre dvs. care doresc să participe la evenimentul de lansare, acesta va avea loc în această duminică, pe data de 8 decembrie, începând cu ora 17:00, la standul editurii Humanitas de la Târgul de Carte Gaudeamus.

Invitatul pentru această săptămână al Izvoarelor de Filosofie va fi chiar autorul volumului luat ca pretext al discuției noastre, alături de care vom face o incursiune în istoria a trei noțiuni fundamentale din sfera afectivității umane, anume iubirea, libertatea și fericirea.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 Noiembrie 2024: Filosofia Românească înainte și după Marea Unire

 Cu prilejul apropierii zilei de 1 Decembrie, ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână este dedicată filosofiei românești și rolului pe care aceasta l-a avut în formarea identității noastre naționale. 

            În cele 50 de minute de emisie vă propunem o incursiune în istoria filosofiei autohtone, de la origini până în zilele noastre, pentru vedea de unde a pornit aceasta, cum s-a dezvoltat de-a lungul celor câteva secole de existență și încotro se îndreaptă acum filosofia de expresie română. 

Cu această ocazie, vom revizita gânditori mai vechi sau mai noi, de la Dimitrie Cantemir până la Constantin Noica și de la Titu Maiorescu până la Mircea Vulcănescu, pentru a vedea care sunt principalele teme de reflecție în filosofia românească și pentru a determina modul în care aceste teme s-au schimbat de-a lungul timpului. Cum putem vorbi despre o istorie a filosofiei românești? Care sunt principalele momente ale acesteia? Ce urmări a avut Marea Unire asupra dezvoltării filosofiei?  

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în această seară, alături de Viorel Cernica, unul dintre cei mai importanți filosofi specializați pe filosofie românească, profesor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și Cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 Noiembrie 2024: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (partea a 2-a)

 

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești pentru a continua povestea conceptelor filosofice aflate în dicționarul grecesc la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 22 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Noiembrie 2024: Arta brută și „esențele sălbatice”. Abordări contemporane ale expresiei artistice

 

La finalul acestei săptămâni, în Cluj-Napoca, are loc unul dintre evenimentele filosofice cu tradiție în cultura reflexivă românească, anume Conferința Anuală a Societății Române de Fenomenologie, care are ca temă Fenomenologia expresiei artistice: poezie, muzică, arte vizuale.

În cele două zile ale conferinței, vineri  (15 noiembrie) și sâmbătă (16 noiembrie), cercetători, profesori și practicieni ai artelor se vor întâlni într-un dialog interdisciplinar în jurul unora dintre cele mai relevante teme de dezbatere referitoare la practicile și teoriile artelor contemporane.

Cu acest prilej, vă propunem ca, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, să redeschidem problematica actului artistic și a experienței estetice, dintr-o perspectivă specifică fenomenologiei contemporane.

            Situată încă de la începuturile sale în apropierea temelor specifice esteticii, direcția de cercetare fenomenologică a dezvoltat, de-a lungul timpului, multiple reflecții privitoare la dialogul dintre filosofie și arte sau dintre artist și filosof. De la Martin Heidegger până la Maurice Merleau-Ponty și de la Roman Ingarden la Mikel Dufrenne, gânditorii contemporani au explorat particularitățile unor medii de creație cât se poate de diverse, începând cu cele tradiționale (cum ar fi poezia sau pictura), până la cele contemporane (cum ar fi fotografia sau cinematografia). Cum putem înțelege fenomenologic arta? Care este specificul experienței estetice? Prin ce se aseamănă artistul cu filosoful?

  

          Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Bodea, membru al Societății Române de Fenomenologie, cadru didactic al Universității Babeș-Boyai Din Cluj, cercetător al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca și membru al echipei de organizare a conferinței care constituie pretextul acestei emisiuni.

    Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 Noiembrie 2024: Opera integrală a lui Platon în limba română, ajunsă la al IV-lea volum

 

Vinerea aceasta, pe data de 8 Noiembrie, are loc la Librăria Humanitas Cișmigiu lansarea celui de-al patrulea volum din seria „Platon – Opera integrală”, care oferă publicului român o nouă traducere, realizată de Andrei Cornea, a unora dintre cele mai importante opere de maturitate semnate de celebrul filosof grec. Între copertele acestui volum, pasionații de filosofie vor putea citi dialogurile Phaidros, Parmenide, Theaitetos, Sofistul și Omul Politic, toate prezentând tematizări ale unor problematici clasice și, în același timp, de maximă actualitate ale filosofiei.

Cu acest prilej, în cadrul ediției din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia platonică din perioada de maturitate, pentru a devoala, încă o dată, actualitatea acestei gândiri pentru omul contemporan în general și pentru gândirea filosofică actuală în mod special. În cele 50 de minute de emisie vom explora viziunea platonică asupra omului politic autentic, dar și asupra sofistului, vom încerca să vedem care sunt dificultățile ridicate de discurs în genere și cum se raportează vorbirea noastră la idei, care este cunoașterea pe care un om de stat trebuie să o posede și cum se dobândește ea.

Pentru acest periplu în filosofia antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural chiar pe traducătorul volumului în cauză, anume cunoscutul filosof Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prin eforturile sale de traducere a unor opere fundamentale ale filosofiei grecești antice, Andrei Cornea a redat spre lectura publicului autohton unii dintre cei mai importanți gânditori ai filosofiei, printre care îi enumerăm pe Platon, Aristotel, Plotin sau Epicur.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 1 noiembrie 2024: Locul și rolul filosofiei în societatea contemporană

 

La finalul săptămânii următoare va avea loc în București, la Facultatea de Filosofie, cea de-a doua ediție a simpozionului național „Stările generale ale filosofiei”, un eveniment de amploare ce va reuni academicieni, profesori universitari, cercetători și studenți din toate marile centre universitare din România. Subiectul general de dezbatere va fi acela al locului și rolului filosofiei în societatea românească contemporană, de la sistemul de învățământ până la mass media, din primii ani de școală, până la studiile doctorale.

            Acesta este și prilejul dezbaterii noastre de vineri seară din cadrul emisiunii Izvoare de Filosofie, în care vom încerca să facem o radiografiere succintă a stării actuale a filosofiei în societatea noastră, precum și o punere în dezbatere a rolului pe care această disciplină ar trebui să-l aibă într-o societate matură a secolului XXI. Astfel, vom privi dincolo de filosofie văzută ca profesie și disciplină academică, pentru a vedea care sunt abilitățile esențiale pe care aceasta le poate oferi omului contemporan, în vederea unei mai bune înțelegeri a lumii în care trăim.

            Care este starea actuală a filosofiei? Cum poate fi aceasta promovată și mediatizată pentru tinerele generații? Cum poate fi stimulat învățământul filosofic din România?

            Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care

vom răspunde vinerea aceasta, alături de invitații noștri din studioul Radio România Cultural. Este vorba despre doi dintre organizatorii „Stărilor generale ale filosofiei, anume Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, profesor universitar și conducător de doctorate al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, precum și despre Andrei Mărășoiu, prodecan și lector universitar al aceleiași Facultăți de Filosofie.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești pentru a trece la o nouă literă a alfabetului grecesc, anume la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de             25 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 octombrie: Limbajul cotidian și falsele probleme ale filosofiei

Limbajul pe care îl folosim este unul dintre puținele instrumente pe care le avem la îndemână pentru a ne descrie și explica lumea înconjurătoare, dar și pentru a comunica gândurile, intențiile și dorințele noastre semenilor. Cu toate acestea, cel mai adesea folosim un astfel instrument fără a reflecta asupra lui și fără a încerca să  înțelegem modul său de funcționare, profunzimile sau echivocurile sale. 

Filosofii contemporani au atras însă atenția în multiple rânduri asupra faptului limbajul ne predispune la confuzii și neînțelegeri. Astfel, s-a născut visul unui limbaj neechivoc, prin care să ne putem comunica gândurile într-o manieră cât mai exactă și care să ne permită eliminarea falselor probleme ridicate tocmai de echivocitatea termenilor pe care îi folosim de obicei. 

Printre filosofii care s-au dedicat împlinirii acestui vis, unul dintre cei mai de seamă este, fără îndoială, filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, care se numără printre fondatorii filosofiei analitice și ale cărui scrieri produc și astăzi o sumedenie de dezbateri intelectuale. 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă propunem să ne alăturăm acestor dezbateri și să pătrundem pentru 50 de minute în intimitatea gândirii wittgensteiniene prin explorarea Însemnărilor răzlețe pe care acest gânditor le-a scris pe parcursul a două decenii, între anii 1929 și 1949, și care au fost publicate de curând, în prima traducere în limba română, la editura Ratio Et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul acestui volum, cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București. 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11: Octombrie Arta în era informației. Noi studii de avangardă în estetica informațională

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unui eveniment editorial insolit în spațiul reflexiv românesc. Este vorba despre lansarea celui de-al doilea număr al revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București – revista „una”.

Între copertele acestui volum este cuprins un număr de opt studii care pun arta într-o perspectivă neconvențională, toate concentrându-se asupra modului în care apariția computerului a schimbat chiar practicile artei contemporane și atitudinea noastră față de artă.

Evenimentul de lansare va avea loc în ziua de luni, 14 octombrie, începând cu ora  18.30, la librăria Cărturești Carusel (Str. Lipscani nr. 55).

     

       Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și editorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale, a susținut multiple expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.

            Tema pe care o propunem spre dezbatere este vizează modul în care putem transforma computerul într-un instrument valoros pentru înțelegerea și analizarea artei din perspectivă statistică, în vederea descoperirii unor constante structurale regăsite într-un număr foarte mare de imagini reprezentative.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru