Ediția din 28 mai: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 4-a)

Fiind ultima săptămână din lună, pentru ediția de vinerea asta deschidem din nou abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă și pentru a le redescoperi sensurile uitate și rădăcinile etimologice.

Cu o istorie de mai bine de două milenii și jumătate,  aceste concepte au modelat mentalitatea și expresia a generații întregi de filosofi, întreaga cultură europeană și, în ultimă instanță, mintea fiecăruia dintre noi. Cu acest prilej vom avea ocazia să redescoperim, printre altele, originile ideii de mistică, proveniența conceptului de metafizică și ce însemna, la începuturi, „metabolismul”.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 28 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 mai 2021: Despre vicii și virtuți în era inteligenței artificiale

 

Pentru dezbaterea din această săptămână, vă propunem o incursiune în unul dintre domeniile de avangardă ale studiilor etice contemporane – etica inteligenței artificiale.

Visul unei producerii unei mașinării cu suflet în piept și gândire umană este, probabil, unul dintre visurile cele mai vechi ale culturii europene. El a apărut chiar din perioada mitologică a culturii antice, mult înainte ca omenirea să fi avut posibilitatea tehnologică de a produce astfel de algoritmi. Din această ipostază, ca atribuit al zeului grec Hephaistos, producerea de „inteligențe artificiale”  a fascinat generații întregi de cercetători. De câteva decenii încoace însă, discuția despre inteligența artificială a devenit din ce în ce mai puțin mitologică și din ce în ce mai mult filosofică, în măsura în care apariția algoritmilor inteligenți pune la încercare intuițiile noastre etice fundamentale și sistemele noastre de valori.

Până nu demult, dezbaterile etice erau limitate la acțiunile umane și la modul în care aceste acțiuni afectează, în mod pozitiv sau negativ, oamenii din jurul nostru. Odată însă cu apariția algoritmilor de inteligență artificială și cu implementarea lor în  diferite domenii ale vieții practice, eticienii își pun întrebarea dacă nu cumva discuțiile etice ar trebui să fie extinse și asupra acestor tehnologii.

Cum schimbă apariția inteligenței artificiale procesul uman de luare a deciziilor? Cine își asumă responsabilitatea pentru o decizie luată de un algoritm? Poate fi blamată o entitate artificială pentru urmările problematice ale propriei funcționări?

Acestea sunt întrebările de la care vom  porni discuția din această săptămână alături de invitata noastră, Mihaela Constantinescu, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul aceleiași Universității. Ca etician, invitata noastră este specializată în etica organizațională și etica inteligenței artificiale.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 21 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 mai 2021: De la magie la experiment științific. Incursiuni în istoria științei secolului al XVII-lea

 

Deși ideea de experiment este centrală științei și epistemologiei vremurilor noastre, apariția acesteia este încă învăluită în mister. Fiind totodată în centrul practicilor de laborator, dar și a dezbaterilor teoretice, ea pare a fi, la prima vedere, o idee clară, de la sine înțeleasă, care nu are nevoie de clarificări suplimentare. Privită însă mai îndeaproape, noțiunea de experiment ridică o sumedenie de întrebări și uimiri, atât din punctul de vedere al genezei sale istorice, cât și din punctul de vedere al folosirii sale practice. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă provocăm la o discuție despre apariția ideii de experiment în știința modernă și despre modul în care primii filosofi ai modernității înțelegeau această noțiune, pe parcursul secolelor XVI-XVII.

În măsura în care știința antică, concepută în coordonate platonice și aristotelice, nu era una experimentală, ci, mai degrabă, axiomatică, putem spune că ideea de experiment este o „invenție” a modernității. Urmărind însă din punct de vedere istoric evoluția acestei noțiuni, îi putem găsi originile într-un loc cât se poate de surprinzător: practicile magice și alchimice de la finele Renașterii. Astfel, rămâne de cercetat modul în care ideea de experiment se conturează, încetul cu încetul, pornind de la rețetele magice găsite în diverse tratate și de la încercarea de urmare a lor în laborator. Care sunt legăturile dintre rețetele „magicienilor naturaliști” și experimentele științifice? Cât de mult datorează știința modernă practicilor magice? Care este procesul prin care s-a putut ajunge de la magie la experiment?

 Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de astăzi alături de invitata mea din această seară, doamna Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene”, director al secției umaniste a „Institutului de Cercetare al Universității din București” și membru al „Centrului cercetare în logica, istoria și filosofia științei” din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la universități de prim calibru mondial, cum sunt Oxford și Princeton, invitata noastră de astăzi este, la ora actuală, unul dintre cei mai vizibili specialiști din cultura noastră în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii și, totodată, unul dintre cercetătorii apariției ideii de „experiment științific”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 14 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 mai: Între o viața bună și o viața fericită. Etica sinelui în lumea contemporană

 

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în lumea filosofiei practice cu o discuție care ne vizează în mod direct pe fiecare dintre noi: posibilitatea trăirii unei „vieți bune” în contextul cultural și social al lumii contemporane.

Chiar dacă trăim în epoca relativismului moral, nu putem ignora faptul că idealul unei vieți bune și împlinite încă rămâne – indiferent de modul în care înțelegem acest ideal – o năzuință a fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, nu este întâmplător faptul că un astfel de subiect a fost, încă din Antichitate, una dintre principalele teme de dezbatere ale filosofilor și s-a situat, până la finele Renașterii, în centrul cercetărilor etice.

La începutul Modernității însă, odată cu definirea filosofiei după modelul științelor și cu apariția filosofiei „de catedră” din mediile academice, problematica vieții bune a ieșit, o perioadă, din primul plan al dezbaterilor universitare, accentul mutându-se de pe grija față de propria existență pe construirea unor relații cât mai „corecte” cu semenii noștri, lucru ce poate fi observat chiar și astăzi în mediile academice.

Odată însă cu reapariția în centrul culturii reflexive contemporane a filosofiei practice și a practicii filosofice, cu câteva decenii în urmă, filosofii au readus conceptul de viață bună în centrul preocupărilor lor. Ce este o viață bună? Este această viață bună, în mod necesar, și o viață fericită? Cum ne putem construi astăzi existența, astfel încât să trăim bine?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la editura Trei, a cărții „Viața bună. O introducere în etică”, semnată chiar de invitatul nostru. Este vorba despre o apariție insolită pe piața editorială din România, în care cunoașterea aprofundată a problematicii și teoriilor etice se împletește în mod armonios cu o expunere clară și atractivă a ideilor, fapt ce face ca această carte să poată fi citită cu folos atât de specialiștii domeniului, cât și de publicul cultivat în genere.

Vă invităm și pe dvs. să reflectați alături de noi asupra posibilității unei vieți bune, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 7 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru