marți, 20 septembrie 2022

Ediția din 23 septembrie: O nouă întoarcere la antici? Între interdisciplinaritate și sincretism


De-a lungul istoriei gândirii europene, filosofii au simțit de mai multe ori nevoia de a se întoarce la antici. Chiar dacă vorbim despre celebra „întoarcere la antici” din timpul Renașterii italiene, când gânditori precum Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola  au redescoperit textele platonice, sau despre revizitarea textelor antice de către Friedrich Nietzsche în zorii post-modernității, de fiecare dată când gândirea reflexivă s-a aflat în criză, soluțiile au fost căutate în zorii culturii europene, la gânditorii greci.

În ultima vreme, o dată cu impasul științelor moderne, cauzat separarea pe domenii stricte și hiper-specializare, se vorbește, din ce în ce mai des, despre nevoia de interdisciplinaritate. În acest context, există din ce în ce mai mult voci care propun o nouă privire critică asupra textelor Antichității clasice și ale epocii elenistice, pentru a restabili dialogul dintre științe și dintre acestea, pe de o parte, și filosofie pe de altă parte.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre principalele motive pentru care gândirea sincretică a epocii elenistice ne poate ajuta să rezolvăm impasul dialogului cultural din vremurile noastre, precum și despre relevanța actuală a problemelor perene deschise de filosofii antici. Ce relevanță are gândirea antică pentru cercetarea modernă din domeniul științelor, filosofiei și religiei? Cum putem gândi în mod sincretic relația dintre știință, religie și filosofie? Cum poate fi gândită interdisciplinaritatea dincolo de tendința spre hiper-specializare manifestată în cercetarea contemporană?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Adina Bezeriță, o tânără cercetătoare ce studiază și susține prelegeri la nivel internațional despre filosofia antică, precum și despre relevanța sa în disciplinele contemporane, cum ar fi știința, psihologia, teologia și arta, dezvoltându-și ideile până la ora actuală în evenimente academice și programe de studiu ale universităților Northwestern din Statele Unite ale Americii, respectiv Cambridge și Oxford din Regatul Unit.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 15 septembrie 2022

Ediția din 16 septembrie: Umanitatea în era neurotehnologiilor. Explorări filosofice

 


O dată cu apariția neurotehnologiilor contemporane, înțelese ca metode de monitorizare și modulare a activității cerebrale, simbioza dintre creierul uman și diverse dispozitive tehnologice nu mai este un scenariu utopic. Cu ajutorul acestora, este posibilă remedierea unor disfuncționalități neurologice, însă și ameliorarea capacităților naturale ale creierului uman. Tocmai de aceea, neurotehnologiile și-au găsit aplicativitatea concretă în multiple domenii ale medicinei și promit vindecarea multor condiții neurologice considerate, până acum, incurabile.

Cu toate acestea, filosofii au atras atenția, în ultimele decenii, asupra multiplelor provocări conceptuale și etice ridicate de neurotehnologii. În măsura în care ele modulează activitatea creierului uman, idei cu o îndelungată tradiție filosofică, cum ar fi cele de „sine”, „identitate personală” sau „autenticitate”, trebuie revizitate și redefinite în noile cadre impuse de aplicațiile cunoașterii științifice actuale. Cum mai putem gândi identitatea personală în contextul ameliorării tehnologice a activității cerebrale? Cum poate fi constituit sinele individual în relația sa cu neurotehnologiile? Cum putem gândi ideea de autenticitate?

Acestea sunt câteva dintre întrebările în jurul cărora se va porni discuția noastră din această săptămână, alături de Alexandra Zorilă, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA) din cadrul Universității din București și specialist în etica bioameliorării.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 septembrie 2022

Ediția din 9 septembrie: De la societatea civilă la societatea informațională. Provocări etice ale tehnologiilor digitale

 


Fie că realizăm sau nu acest lucru, existența noastră actuală este din ce în ce mai mult guvernată informațional. De la recomandările de pe Youtube sau Spotify, până la prețurile personalizate de pe site-urile de comerț digital, rolul pe care algoritmii îl joacă în viețile noastre de zi cu zi devine din ce în ce mai important. Rețelele de socializare convertesc interacțiunile noastre zilnice în date ce sunt folosite în modele predictive care, adesea, ne cunosc comportamentele și înclinațiile mai bine decât le cunoaștem noi înșine.

Dar influența acestor algoritmi nu se limitează doar la sfera noastră privată, ci domenii din ce în ce mai vaste ale societății actuale sunt digitalizate și guvernate algoritmic. Începând cu administrația și serviciile sociale, până la ordinea publică și conflictele militare, deciziile automate, bazate pe anticipări algoritmice sunt din ce în ce mai prezente.

Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre provocările etice ridicate de noile tehnologii digitale ce stau la baza societății informaționale de mâine. Cum se va transforma relația noastră cu tehnologia în viitorul apropiat? Care sunt noile valori etice după care urmează să ne ghidăm în această relație? Cum se pot armoniza interesele celor ce dezvoltă algoritmi cu drepturile omului?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Răzvan Rughiniș, profesor al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice din București,  co-fondator al Innovation Labs și autor al cărții „Stăpâni, servitori sau cetățeni în societatea digitală”, un titlu în curs de apariție la Editura Humanitas, care își propune examinarea mizelor etice ale noilor tehnologii digitale actuale.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 septembrie 2022

Ediția din 2 septembrie: Latura filosofica a biologiei. Reflecții asupra teoriei evoluției

 


Deși teoria evoluției este, la ora actuală, o teorie larg acceptată în comunitatea specialiștilor în biologie, adoptarea ei nu a avut loc fără dezbateri culturale aprinse. Încă de la apariția sa în secolul al XIX-lea, evoluționismul a propus soluții contraintuitive pentru gândirea comună la majoritatea problemelor legate de originile și dezvoltarea vieții pe Pământ. Acesta este și motivul pentru care teoria evoluției a ridicat multe dezbateri, atât rândurile filosofilor, cât și în cele ale oamenilor de știință, unele dintre ele rămânând de actualitate și în prezent.

            Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, ne propunem să explorăm principalele probleme filosofice și conceptuale legate de teoria evoluției și de diversele interpretări pe care aceasta le-a primit de-a lungul timpului. Ce este selecția naturală și care sunt nivelele la care ea funcționează? Cum pot fi definite speciile de viețuitoare și care sunt problemele ridicate de aceste definiții? Ce sunt populațiile de indivizi și care sunt trăsăturile principale ale acestora?

            De la astfel de întrebări vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru