Ediția din 29 ian. 2016 Isaac Newton: Între Cartea Naturii și Cartea Scripturii

Cu toate că imaginea tradițională despre Newton ni-l înfățișează drept un erou al științei care a învins viziunea teologică, de inspirație biblică, asupra lumii, impresionanta cantitate de manuscrise non-științifice rămase după moartea sa, puse relativ curând în circulație publică, ne constrâng să revizuim substanțial această imagine. Astfel, cercetătorii care au consultat aceste manuscrise – o parte dintre ele pot fi accesate public la adresa htttp://www.newtonproject.sussex.ac.uk – au constatat, paradoxal pentru viziunea populară, că Newton a investit aceeași pasiune de cercetare atât în matematică, astronomie, optică și mecanică, cât și în domenii îndepărtate de ceea ce este considerat azi „știință”: teologie, interpretarea profețiilor biblice și alchimie.

Ei bine, această dublă figură a lui Newton, analogă lui Ianus bifrons – cunoscuta divinitate romana care avea doua fețe opuse, una ce privea înainte și o alta ce privea înapoi –a scindat studiile newtoniene în două „tabere” care comunică doar cu greu. În ciuda interdisciplinarității preamărite astăzi, e dificil ca cineva să stăpânească deopotrivă mecanica rațională, calculul fluxiunilor, optica, cât și hermenutica Scripturilor, cronologia biblică și istoria alchimiei.

Cum poate fi înțeleasă această imagine duală a lui Newton? Care este relația dintre Newton „eroul științei” și „celălalt Newton”? Există o unitate a gândirii lui Newton? La aceste întrebări esențiale răspunde emisiunea Izvoare de filozofie din această săptămână, într-o dezbatere pe care o realizăm cu tânărul filosof, traducător și eseist, Grigore Vida. Domnia sa a întreprins, încă din perioada cercetării doctorale, ample investigații istorice și conceptuale asupra operei publicate și cea rămasă în manuscrise, laolaltă cu o parcurgere a exegezei newtoniene, încercând să se apropie cât mai mult de Newton cel real.

 Invitat: dr. Grigore Vida 
Înregistrarea poate fi accesată pe adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/29_ianuarie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_isaac_newton_intre_cartea_naturii_si_cartea_scripturii-43923

Ediţia din 22 ian 2016. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2015

Întâlnirea din această sâmbătă este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2015: simpozioane şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, celebrări şi comemorări ale unor mari gânditori, români şi străini, apariţii editoriale, cărţi de autor, articole ştiinţifice, studii şi eseurile cu impact public, traduceri semnificative etc.

Vom fi însoţiţi în acest periplu rememorativ, ca în fiecare început de an, de către d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, Universitatea din Craiova, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru”, al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza, pentru noi toți, cele mai importante date ce au marcat viaţa intelectual filosofică în anul 2015. 

Înregistrarea emisiunii este postată la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/22_ianuarie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_retrospectiva_evenimentelor_filosofice_din_anul_2015-43596

Ediția din 15 ian. 2016 Filosofie și poezie în creația eminesciană. Ambianțe interpretative

 „Eminescu rezistă vremii, opera lui creşte cu cât trec anii, viaţa lui ne ajunge mai scumpă cu cât se împuţinează amănuntele inedite. Revenirea aceasta la Eminescu nu este apologetică, nici elegiacă. Eminescu e destul de mare ca să se poată dispensa de orice mit şi de orice superstiţie crescută în jurul numelui său. Studiile pe care le provoacă necontenit constituie dovada că opera lui e mai preţioasă decât legenda, că geniul lui e mai presus de mitologie. Miturile, legendele, admiraţia naivă, simplismul didactic lasă locul cercetării critice, monografiei erudite, operei de lucidă şi completă interpretare. Geniul nu are nimic de pierdut din această migăloasă şi severă cercetare. Dimpotrivă, el ni se descoperă mai organic, mai superb. Se revine mereu la Eminescu pentru că scrisul său încurajează orice punct nou de vedere, orice interpretare nouă”

Sub semnul acestor gânduri formulate de Mircea Eliade vom plasa și dezbaterea realizată în direct cu cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, pe tema corelației dintre poezie și filozofie la Eminescu, luând ca pretext apariția recentă a unui volum insolit, Mihai Eminescu. Versuri din manuscrise, Editura Humanitas, ediție îngrijită de Ioana Bot și Cătălin Cioabă.

Accentul dezbaterii va pus pe ideea că în judecarea și evaluarea creației lui Mihai Eminescu ne vedem, nimic paradoxal, mai degrabă pe noi înșine, în propriile noastre sensibilități și prejudecăți, decât pe Eminescu cel real, așa cum îl găsim în enigmaticele sale manuscrise. 

Care sunt contextele de receptare, ambianțele interpretative, „ochelarii” privirii noastre, atunci când vorbim despre Eminescu? Putem avea acces la Eminescu, cel care se „odihnește” în sine, în Manuscrise, dincolo de multiplele medieri culturale și interpretative care se interpun între noi și creația sa enciclopedică?

La aceste întrebări vom încerca să răspundem în ediția din 15 ianuarie 2016 a Izvoarelor de filozofie, pe care o dedicăm sărbătorii lui Mihai Eminescu, cât și Zilei Culturii Naționale.  

Invitat: lector univ. dr. Cătălin Cioabă 

Inregistrarea dezbaterii este postată la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/15_ianuarie_2015_izvoare_de_filozofie_filosofia_si_poezie_in_creatia_eminesciana_ambiante_interpretative-43263