Ediția din 15 decembrie: Filosofia prin citate de autoritate. De la florilegiile Evului Mediu la aforismele din social media

 

Trăim într-o epocă în care, în multe cazuri, se citează mai mult decât se citește (pentru a cita din Andrei Pleșu). Marii gânditori ai istoriei rămân adesea în conștiința noastră colectivă nu neapărat datorită tratatelor filosofice și științifice pe care le-au scris, ci mai degrabă datorită unor scurte propoziții care le sunt atribuite și care circulă în lumea social media. Această practică nu este însă o invenție a epocii internetului, ci îi putem trasa originile până în vremurile în care cărțile erau rare și foarte scumpe, iar accesul la informație extrem de dificil.

De la „florilegiile” medievale, până la site-urile cu „citate celebre” de astăzi, nevoia de brevitate și tendința de a apela la autoritate în argumentele noastre au făcut ca citatul, aforismul, vorba de duh, să fie văzute ca un fel de instrumente esențiale în construcția argumentării, dar și ca temeiuri ultime ale acesteia. Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propune o reflecție asupra istoriei acestei fascinații culturale, pe care o avem pentru citatele de autoritate, precum și despre modul în care ea s-a născut în Evul Mediu ca modalitate de rezumare și sistematizare a gândirii filosofice, în special a corpusului aristotelic.

Care era rolul citatelor de autoritate în gândirea medievală? Cum a fost receptat Aristotel prin intermediul florilegiilor medievale? Cum s-a schimbat practica apelului la astfel de citate de-a lungul timpului?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Vlad Ile, cercetător și asistent universitar al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și traducător al volumului Autoritățile lui Aristotel, apărut de curând la editura Polirom din Iași, în colecția „Biblioteca Medievală”, care este și pretextul emisiunii noastre din această seară.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 decembrie: De la critica spectacolelor la civilizația spectacolului. Filosofia teatrului la Jean Jacques Rousseau

 Încă din Antichitate, filosofii au meditat asupra spectacolelor teatrale, punând în lumină atât aspectele lor estetice, cât și provocările etice pe care ele le-ar putea ridica. Încă de la Platon, putem vorbi despre o „critică a spectacolelor teatrale”, care a fost continuată în epoca creștină și ale cărei ecouri se regăsesc din modernitate până în lumea contemporană.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o incursiune în filosofia teatrului și în critica spectacolelor, cu pornire de la celebrul filosof de origine elvețiană, Jean Jacques Rousseau.  Deși în mediul cultural românesc, Jean Jacques Rousseau este cunoscut mai degrabă pentru scrierile sale politice și pentru teoria contractului social, personalitatea sa este mult mai vastă, el abordând subiecte diverse, de la filosofia educației, până la etică și estetică. Tocmai de aceea, vă propunem să descoperim împreună o altă față a gânditorului elvețian, anume cea de estetician, și să vedem cum gândește el rolul social și moral al spectacolelor de teatru.

            Care este legătura dintre teatru și civilizație? Care sunt principalele motive ale criticii spectacolelor întreprinse de Jean-Jacques Rousseau? Cum putem gândi spectacolele de teatru ca factor de coeziune socială?

Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom răspunde alături de Ștefan-Sebastian Maftei, conferențiar la Facultății de Istorie și Filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și autor al volumului Teatru și Civizilație. Jean-Jacques Rousseau și critica spectacolelor, apărut de curând la Editura Eikon din București, volum care constituie și prilejul dezbaterii din această săptămână.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 1 decembrie: Incursiuni aniversare în filosofia românească. Lucian Blaga și matricea stilistică

 

Cu ocazia Zilei Naționale a României, am pregătit o ediție specială a emisiunii Izvoare de filosofie, în care vă propunem o incursiune în filosofia marelui gânditor și poet român Lucian Blaga cu ajutorul metodelor contemporane de interpretare și analiză. Pe această cale, vom încerca să arătăm principalele contribuții ale filosofului de la Lancrăm la istoria filosofiei românești, dar și la dezvoltarea conștiinței naționale.

Fiind unul dintre martorii entuziaști ai Marii Uniri, tema specificului național românesc a fost una centrală gândirii blagiene încă de la primele sale scrieri. Pentru acest entuziasm manifestat față de evenimentele de la Alba Iulia stau mărturie atât în scrisorile pe care Lucian Blaga le-a scris apropiaților săi, cât și în romanul ”Hornicul şi cântecul vârstelor”, publicat postum în anul 1965.

Cu toate acestea, poate că cea mai adâncă influență a Marii Uniri asupra filosofului român a fost concretizată în încercarea neobosită de prinde în gândul filosofic chiar felul de a fi al românilor. Cercetările sale privitoare la spațiul mioritic și la matricea stilistică sunt și astăzi subiectul cercetărilor doctorale, cărților și studiilor de specialitate din domeniul filosofiei. Tocmai de aceea, în această săptămână revizităm gândirea blagiană pentru a ne întreba cum ne mai putem regăsi în gândurile lui Lucian Blaga privitoare la sufletul românesc? Cum ne mai este personalitatea modelată inconștient de apartenența la acest popor? Care este „matricea stilistică” a românului contemporan?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cărora le vom căuta răspunsul alături de invitata mea din această săptămână, Andreea Neagu, doctorandă în filozofie cu o cercetare doctorală despre filosofia românească și membră a Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 Noiembrie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Sigma)

 

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 noiembrie: Experiența gândirii și formarea prejudecăților. Filosofia în contexte interpretative actuale

 

Efortul de înțelegere al experiențelor noastre de viață este unul care caracterizează gândirea în genere, iar interpretarea sensului evenimentelor importante prin care trecem este o necesitate care ține de echilibrul nostru existențial. De foarte multe ori însă, în încercarea noastră de a ne înțelege viața, apelăm la explicații prefabricate și la tot soiul de prejudecăți care sunt disponibile în mediul nostru cultural. Sunt momente însă când ceea ce ni se întâmplă pare a fi un rezultat al hazardului, aparent fără explicație și care scapă eforturilor noastre de înțelegere. Acestea sunt momentele în care gândirea filosofică ne poate ajuta.

Problema interpretării și a înțelegerii sensului experiențelor noastre au fost, din cele mai vechi timpuri, de importanță cardinală pentru filosofie, disciplină care s-a definit încă de la începuturi ca efort de interpretare și înțelegere a lumii în care trăim și a ideilor pe care le avem. O dată însă cu epoca modernă, interpretarea a devenit în mod explicit obiectul de studiu al unei discipline filosofice de sine stătătoare, ce poartă numele de „hermeneutică”, cu trimitere la vechiul zeu grec al comunicării și interpretării, anume Hermes.

            În această săptămână vă propunem o incursiune în lumea teoriilor contemporane ale interpretării, pentru a vedea care sunt instrumentele filosofice prin care putem înțelege experiențele-limită ale vieții noastre, dar și care sunt cele mai importante prejudecăți pe care le avem cu privire la acestea.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Universității din București, a volumului cu numărul 7 din seria „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie de studii deja cunoscută și apreciată de publicul de specialitate din România, coordonată de chiar invitatul nostru din această seară, Viorel Cernica, cunoscut filosof și eseist, profesor universitar al Facultății de Filosofie din București și Cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 noiembrie: Mediul digital și virtualizarea existenței umane

 

O dată cu răspândirea exponențială a internetului din ultimele decenii, virtualitatea digitală a devenit din ce în ce mai prezentă în viața noastră. Ne facem cumpărăturile, ne plătim facturile sau ne rezervăm vacanțele în mediul virtual, dar tot din acest mediu ne procurăm informațiile zilnice, ținem legătura cu prietenii noștri sau ascultăm muzica preferată. Astfel, putem observa că existența noastră are o componentă virtuală pe care nu o putem nega și care pare a acapara toate domeniile activității noastre.

Acesta este și motivul pentru care, în cadrul ediției Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre sensul virtualității în era informației digitale și rolul pe care ea îl joacă în viața noastră zilnică. Care însă sensul mai profund al virtualității? Este virtualitatea un fenomen specific epocii noastre sau o structură a umanului în genere? Care sunt celelalte ipostaze istorice ale virtualității? Care sunt trăsăturile definitorii ale virtualității digitale și cum afectează ea existența omului contemporan?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică și  gândire critică.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 noiembrie: Este posibil un „război drept”? Principii etice ale conflictelor armate

 

    Ultimii doi ani au fost marcați de mai multe conflicte armate foarte intens mediatizate, care au trezit, în fiecare dintre noi, sentimente puternice de anxietate și perplexități privitoare la motivele pentru care, la nivelul actual de civilizație, o rezolvare pașnică a conflictelor între țări pare a nu fi posibilă în toate cazurile.

Totodată însă, în acești ani, lumea filosofiei a fost marcată de mai multe dezbateri internaționale privitoare la etica războiului și la care sunt valorile etice ce trebuie respectate, astfel încât să putem vorbi despre un „război drept”. Chiar dacă aceste expresii par a fi contradicții în termeni, se poate argumenta că, chiar și în cazul conflictelor armate, există niște norme morale clare ce ar trebui urmate de fiecare dintre combatanți, astfel încât atrocitățile războiului și pierderile de vieți omenești să fie limitate.

Pentru ediția din 3 noiembrie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o radiografiere a acestor dezbateri filosofice cu privire la conflictele armate și a principiilor etice care trebuie respectate în timp de război. 

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână va fi Mihai-Valentin Cernea,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

                                                                                                

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Rho)

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera rho. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 Octombrie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni etice, estetice și metafizice ale sportului

 

În ultimele decenii, din ce în ce mai multe cercetări filosofice își propun că temele filosofice se pot regăsi chiar și în cele mai mundane activități ale omului, atunci când aceste activități sunt privite prin prisma conceptelor și cadrelor teoretice ale filosofiei. Astfel s-a născut filosofia aplicată, care își ia ca obiect de studiu domenii dintre cele mai insolite. De la cultura de clubbing, până la muzica trap, de la cultura de masă până la filmele de pe Netflix, aproape că nu există domeniu al vieții cotidiene asupra căruia filosofii să nu-și fi abătut atenția.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vine rândul sportului să fie privit prin grila de înțelegere a filosofiei, pentru a scoate la iveală dileme etice, aspecte estetice și aporii metafizice privitoare la unele dintre cele mai iubite activități sportive, cum ar fi meciurile de fotbal. Cum putem înțelege evenimentele din fotbalul ultimului an prin intermediul principiului identității? Ce teorii etice pot fi aplicate pentru a înțelege valorile promovate de diversele fenomene sportive? Ce îi poate învăța sportul pe filosofi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru în studioul Radio România Cultural, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și unul dintre puținii cercetători din România care a reflectat asupra filosofiei sportului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru