marți, 28 mai 2019

[Podcast] Ediția din 31 Mai - Filosofia franceză astăzi. Curente filosofice, gânditori și idei





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă invităm la o dezbatere despre cele una dintre cele mai importante culturi filosofice din peisajul global actual, anume filosofia franceză, și despre importanța acesteia pentru cercetarea filosofică din România.
După anii ’90, mediul filosofic românesc a trecut prin mai multe perioade de explorare filosofică, fiecare dintre ele marcate de orientarea preponderentă pentru o anumită cultură particulară. În anii ’90 lumea filosofică autohtonă s-a concentrat pe recuperarea gânditorilor români marginalizați de regimul comunist și pe editarea operelor lor. Aceasta este perioada în care interesul publicului iubitor de filosofie s-a concentrat asupra unor gânditori precum Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu. Ulterior, în anii 2000, accentul cercetării filosofice românești s-a mutat pe cultura germană și, în special, spre fenomenologie și hermeneutică. Aceasta este perioada în care s-a tradus masiv operele unor gânditori precum Martin Heidegger și Hans-Georg Gadamer și s-au scris multiple cărți și studii exegetice.
Ulterior și până în zilele noastre, pare că interesul cercetătorilor și editurilor din România s-a mutat spre filosofia de expresie franceză. Acest lucru este dovedit atât de studiile de specialitate care abordează, în număr din ce în ce mai mare, probleme ridicate de filosofi francezi, însă și de multitudinea de traduceri din limba franceză care au apărut în librării. În această ediție vom încerca să vedem care sunt gânditorii francezi cei mai relevanți astăzi, acei gânditori ale căror idei au potențial pentru lumea actuală.
Pe parcursul acestei emisiuni vom încerca să surprindem specificul actual al filosofiei franceze, făcând saltul de la Derrida la Deleuze, de la Maurice Merleau-Ponty la Jean Paul Sartre și de la Michel Henry la Jean-Luc Marion. Alături de Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îl vom avea ca invitat pe Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofie franceză, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente profesor invitat al Universității Naționale de Teatru și Film din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbater, vineri, 31 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 21 mai 2019

[Podcast] Ediția din 24 Mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Epsilon





În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată ne vom opri asupra conceptelor filosofice aferente celei de-a cincea literă a alfabetului grecesc, epsilon, care este una dintre cele mai bogat reprezentate litere în dictionarele grecești. Cu această ocazie vom călători, din nou, prin cele mai variate domenii filosofice, cum ar fi ontologia, metafizica, etica, estetica, logica, epistemologia sau retorica. În periplul nostru ne vom întâlni cu concepte filosofice pline de istorie, cum ar fi cel de idee (εἶδος), imagine (εἰκών), ironie (εἰρωνεία) sau extaz (ἔκστᾰσις), concepte care au constituit tema de studiu a sute de gânditori în istoria filosofiei occidentale.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 24 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 14 mai 2019

[Podcast] Ediția din 17 mai - Reformele modernității în artă. Discuții actuale despre relația dintre artă și societate



Pentru ediția din 17 mai a Izvoarelor de filosofie am pregătit o dezbatere despre arta modernă și modul în care aceasta a redefinit raportarea omului contemporan la sine și la societate. Prilejul acestei dezbateri este organizarea de către Centrul de Cercetare a istoriei ideilor filosofice în colaborare cu Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a VII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”, care va avea loc exact în ziua emisiei la sediul Facultății de filosofie, începând cu orele 9.30.
Încă din Antichitate, relația dintre artă și societate a fost una dintre temele centrale ale filosofiei artei. Fie că ne gândim la alungarea artiștilor din cetatea ideală a lui Platon, la rolul educativ și recreativ al artei observat de Aristotel sau la marele „Război al icoanelor” din Evul Mediu Bizantin, arta a constituit, de-a lungul întregii istorii a culturii occidentale,  una dintre cele mai influente instituții sociale și astfel a jucat, fără îndoială, un rol de primă însemnătate în viața oamenilor. Cum a schimbat modernitatea raportarea noastră la artă? Care este rolul social al artei actuale? Cum putem înțelege arta ca manifest al individului față de societate?
La aceste întrebări vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri alături de invitatele noastre din studioul Radio România Cultural, Oana Camelia Șerban și Eva Ivan-Hainz – organizatoare ale Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”.

Oana Camelia Șerban este doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic – Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015 și care constituie un titlu esențial tema luată de noi în dezbatere. La ora actuală Oana Șerban este cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Asistent Universitar al Facultății de Filosofie din București.



Eva Ivan-Hainz este din anul 2017 doctor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, cu teza doctorală intitulată „Puncte de vedere moderne în înțelegerea operei de artă”, și co-organizator al Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri dedicate artei moderne, vineri, 17 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru



joi, 9 mai 2019

[Podcast] Ediția din 10 mai 2019, Educația între autoritatea și putere. Controverse filosofice de ieri și de azi



              Ideea că autoritatea părinților asupra copiilor și a școlii asupra elevilor se află într-o profundă criză, la care asistăm neputincioși și întrunește condițiile unei axiome de la care plecăm pentru a înțelege lumea faptelor educaționale actuale. Mai ales după ce lumea reală este invadată continuu și remodelată de către valorile lumii digitale. Presiunea industriilor recreative, utilizarea telefoanelor inteligente și a tabletelor în timpul destinat învățării, mobilizarea exclusivă a resursele digitale în rezolvarea temelor pentru acasă, prezența excesivă a elevilor pe rețelele de socializare, dezinteresul pentru lectură și meditație personală etc. sunt văzute, de regulă, ca factori cauzali ce au erodat lumea de valori, idei și concepte prin intermediul cărora, încă de la vechii greci, școala a dobândit prestigiu și autoritate.
                 De ceva vreme, în spațiul nostru public, există chiar voci ale profesorilor care susțin că deficitul de autoritate a școlii a fost și mai mult slăbit odată cu adoptarea în 2016 a „Statutului Elevului”, documentul care limitează, prin lege, atât autoritatea profesorilor, cât și puterea administrativă a școlii asupra elevilor. Astfel, elevii pot contesta orice notă pe o lucrare scrisa și, deopotrivă, dacă sunt în clasele a XI-a și a XII-a pot cere schimbarea unui profesor de la clasă. Deopotrivă, elevii sunt consultați asupra disciplinelor studiate, evaluează semestrial cadrele didactice, au dreptul de a contesta notele primite, nu au obligația de a veni îmbrăcați în uniformă etc. În schimb, profesorii nu mai pot face observații elevilor în fața clasei, nu au dreptul de a le confisca telefoanele mobile, chiar daca ele sunt folosite neautorizat în timpul orelor, iar sancțiunile pot fi aplicate, în circumstanțe explicit formulate de lege, doar de învățător, diriginte sau directorul școlii.
             Mai mult decât atât, de curând, pentru prima dată în România, am asistat cu toții la un fenomen de contestare vehementă a autorității școlii chiar în perioada examenelor de simulare. Cum se știe, un număr semnificativ de elevi au boicotat simulările care preced examenul de bacalaureat, preferând ca în loc de răspunsuri la întrebările testelor să-și exprime, atunci când nu au predat foile de examen goale, opiniile personale asupra școlii și a întregului sistem de învățământ.
             Se poate face școală fără recunoașterea autorității profesorului, a disciplinei și regulamentelor școlare? Ce valoare mai are tradiția educațională europeană în contextul tehnicilor actuale de învățare digitală? Marile opere filosofice și pedagogice care au reflectat asupra naturii umane și au propus idealuri formative înalte mai sunt încă viabile? În fond, poate exista educație fără autoritate?
             Acestea sunt principalele întrebări la care vom încerca să răspundem în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la conținutul unei cărți de excepție în cultura noastră reflexivă, Autoritate și educație, semnată de Emil Stan și apărută de curând la Editura Polirom din Iași.
             Invitat în studio este autorul acestei cărți, cunoscutul eseist și filosof, prof. univ. dr. Emil Stan, unul dintre cei mai buni profesionişti ai domeniului filosofiei educaţiei, autor de lucrări de specialitate cu largă audienţă în străinătate și, deopotrivă, în spațiul nostru intelectual și educațional.
Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 10 mai 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam