marți, 19 noiembrie 2013

Ediția din 23 nov. 2013. După 30 de ani. „Jurnalul de la Păltiniș” în răsfrângeri interpretative actuale


Printr-o coincidență fericită, în săptămâna în care se celebrează „Ziua mondială a filosofiei” (21 nov.) cultura reflexivă românească sărbătorește împlinirea a 30 de ani de la apariția unei cărți legendare.
„Cartea purta titlul Jurnalul de la Păltiniș, cu subtitlul Un model paideic în cultura umanistă. Ea a apărut în 1983 și a marcat, pentru tânăra generație de intelectuali umaniști, o epocă. Într-un univers în care mizeria materială și morală era aproape totală, în care izolarea Românei începuse…, în care programul televiziunii dura două ore, jumătate din el fiind consacrat familiei prezidențiale, în care presa, teatrul și filmul erau supuse celei mai teribile cenzuri, în care viața își pierduse idealul și sensul, Jurnalul deschidea deodată o fereastră înlăuntrul unui univers care avea compactitatea unei monade oarbe. Orice infern devenea suportabil dacă paradisul culturii era cu putință. Și paginile Jurnalului dovedeau că paradisul era cu putință; chiar și în România lui Ceaușescu. Ele descriau drumul către acest paradis ca pe un drum al eliberării și al libertății interioare. Lumea aceea de coșmar devenea dintr-o dată suportabilă; …Dar cultura nu era aici un simplu exercițiu de școală, nu viza faptul de <a deveni cult>, ci reprezenta o formă și o transformare din adânc, era Bildung, paideia, naștere a eului, a individualității, a gândirii autonome, care se smulgea din lumea imbecilizării forțate și planificate. Ceea ce școlile și universitățile nu putuseră face, făcuse de unul singur un om. Alături sau dincolo de opera lui Noica, Jurnalul de la Păltiniș crea o legendă”.   
Despre această legendă, rememorată de Gabriel Liiceanu în toamna anului 1990, într-o conferință ținută la Luxemburg, vom vorbi în această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, într-o încercare de evaluare a felului în care mesajul înalt, paideic și cultural-filosofic al Jurnalului este continuat de către actuala generație de tineri filosofi care, într-un fel sau altul, se manifestă cultural urmând modelul lui Noica însuși: fac traduceri din limbi clasice și din limbile semnificative filosofic, produc exegeze și comentarii, de cel mai înalt nivel, ale marilor opere de gândire ale omenirii și, ceea ce l-ar fi bucurat nespus pe Noica, își caută un drum propriu în filozofie prin creație reflexivă originală. 
În ce sens semințele paideice, de gândire, adevăr și creație, aruncate de Jurnalul de la Păltiniș în urmă cu 30 de ani pe solul culturii noastre, rodesc în filosofia românească actuală?
Aceasta este principala întrebare la care vor răspunde invitații emisiunii, domnii Cătălin Cioabă , Alexander Baumgarten și George Bondortrei dintre cele mai reprezentative nume ale noii generații de filozofi români creativi, deopotrivă cercetători și oameni de catedră, erudiți traducători și exegeți inspirați, autori de cărți, studii și articole originale, omologate național și internațional ( a se vedea link-urile atașate numelui).


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu