Ediția din 20 iunie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru ultima oară în acest sezon, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă”, urmărind modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 20 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 Iunie 2025 Aporiile demnității. Incursiune în istoria moralei

 

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă invităm la o incursiune fascinantă în istoria moralei, pentru a descoperi sensurile noțiunilor de demnitate și respect, precum și aporiile pe care acestea le-au dezvoltat în cultura contemporană.

Cu o istorie veche de când cultura europeană, cele două concepte luate în discuție s-au constituit ca principale valori etice încă din epopeile homerice și au format coordonatele raportării omului european la sine și la ceilalți semeni ai săi de-a lungul timpului. În epoca contemporană însă, cei doi termeni sunt cuprinși de o ambiguitate fundamentală. Pe de o parte, vorbim despre „demnitate” și „respect” ca atribute ale umanității în genere, la care fiecare dintre noi este îndreptățit prin simplul fapt că este om. De cealaltă parte, ele păstrează un sens meritocratic, conform căruia „demnitatea” și „respectul” trebuie câștigate de fiecare în parte și nu constituie un dat necondiționat.

De la această aporie pornim și noi discuția de vineri seară alături de Daniel Nica, care este doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din afară precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013) și Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, (2015) și Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2023).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 iunie: Afectivitatea socială în filosofia politica

 

Atunci când vorbim despre filosofia politică, în special în contextul democrației, suntem obișnuiți să vorbim despre o construcție rațională, bazată pe argumente și dezbatere de idei.  Cu toate acestea, dacă privim în societate, vedem că raționalitatea teoriei este adesea neputincioasă în fața afectivității dezlănțuite și sentimentelor viscerale. De la frică la resentiment și de la diversele tipuri de iubire la nostalgie, avem o sumedenie de emoții ce pot fi manipulate în scopuri politice sau economice.

Acesta este și motivul pentru care, în filosofia socială recentă, se vorbește adesea despre „sentimente ale democrației” sau despre „sentimente ale capitalismului”, despre „sentimente politice” sau „sentimente economice”. Aceste sintagme ridică provocări intuițiilor și presupozițiilor noastre naturale privitoare la afectivitatea umană. Încă din epoca modernă, am fost învățați să credem că sentimentele pe care le avem sunt ceva intim, care se manifestă în sfera interiorității noastre, nu ceva ce se poate manifesta la nivel social, cuprinzând grupuri întregi de indivizi sau chiar societatea în întregul ei.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune de 50 de minute în lumea fascinantă a teoriilor sociale care explorează afectivitatea ca produs al mediului social, cultural și politic. Cu această ocazie vom vedea care sunt principalele sentimente politice, cum afectează ele idealul raționalității deciziilor umane și cum ne putem feri de a fi manipulați prin intermediul lor.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru de vinerea aceasta este Ciprian Mihali, filosof, traducător și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 Mai 2025: Limbile clasice azi. O radiografie mondială

 

Limbile clasice au fost, încă de la înființarea învățământului modern în țările europene, unele dintre materiile fundamentale de studiu. Așa se face că toți marii filosofi ai modernității scriau și vorbeau în limba latină, citeau clasicii filosofiei sau poeziei grecești în varianta originală a textului și cunoșteau bine literatura Antichității clasice. Studiul filosofiei în modernitate a fost și el legat de limbile clasice, limba greacă fiind un fel de limbă nativă a filosofiei – acea formă de expresie în care filosofia s-a născut și care a marcat, prin sintaxa și vocabularul său întreaga istorie a culturii europene.

În ultimele decenii însă, se vede o scădere a interesului pentru filosofie la nivel mondial. Facultățile de limbi clasice au din ce în ce mai puțini studenți, iar adesea departamentele de limbi clasice sunt în pericol de desființare. Care este posibilul impact al acestei situații asupra studiilor filosofice? Care este harta predării limbilor clasice? Care este situația cercetării  în disciplinele filosofiei clasice? 

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, cu ocazia apariției de curând, la editura de prestigiu internațional Bloomsbury, a volumului Teaching Classics Worldwide. Successes, Challanges, and Developments, coordonat de Steven Hunt și John Bulwer, un volum care produce o radiografiere a studiilor clasice din întreaga lume – din Europa în Australia și din America Latină în Africa. 

Theodor Georgescu, care este filolog clasicist, profesor al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și colaborator constant al Izvoarelor de Filosofie a contribuit la acest volum cu un articol despre studiile clasice din România și va fi invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru dezbaterea de vineri. 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 30 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 Mai: Despre dreptate și iubire. Reflecții contemporane asupra gândirii platonice

 

Dintre toți filosofii antici, probabil că Platon este gânditorul care a deschis cele mai multe teme devenite ulterior adevărate noduri gordiene pe care filosofii au încercat și încearcă constant să le dezlege. Acesta este și motivul pentru care putem numi, împreună cu Alfred N. Whitehead, istoria filosofiei ca o „serie de note de subsol la Platon”.

Dintre toate aceste teme de reflecție însă, puține au atras atât de mult atenția gânditorilor din toate timpurile cum au făcut-o tema dreptății, tematizată pe larg în dialogul Republica, și tema iubirii, așa cum este ea tematizată în dialogul Banchetul. Despre aceste dialoguri s-au scris biblioteci întregi și sau ținut mii de dezbateri. Cu toate acestea, ele mai fascinează încă atât mintea specialiștilor, cât și a cititorilor din toată lumea.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în universul platonic al ideilor pentru a repovesti și re-explora problema dreptății și problema iubirii, din perspectiva culturii post-pandemice contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, sub egida editurii Trei, a volumului Androginul. Despre suflet și cetate,  o carte savuroasă, semnată de Cătălin Partenie, care își propune să readucă în prezent, în mod sintetic, dar, în același timp, păstrând atenția la detaliile semnificative, celebrul dialog Republica.

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru este chiar autorul volumului menționat, Cătălin Partenie, care este profesor al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, doctor în filosofie al Universității din Glasgow, precum și editor sau colaborator al mai multor volume despre Platon, publicate la edituri de prestigiu la nivel internațional, precum Oxford University Press și Cambridge University Press.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 23 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 Mai 2025: Colecția FilosoFii – O inițiativă editorială îndrăzneață a Editurii Trei

 

Într-un mediu editorial în care colecțiile de carte de filosofie sunt din ce în ce mai rare, editura trei anunță lansarea colecției FilosoFii, un proiect editorial insolit, inițiat și coordonat de Magdalena Mărculescu, director editorial Trei. Această colecția va avea două serii de publicații, FilosoFii Academos și FilosoFii Agora, prima dintre ele adresându-se în special celor deprinși cu studiile mai tehnice de filosofie, în timp ce a doua serie adresându-se eseurilor destinate publicului larg. Dintre titlurile propuse în această colecție, se regăsesc nume sonore ale filosofiei românești, cum ar fi Cristian Iftode, Cătălin Partenie sau Theodor Paleologu, dar și traduceri ale unor cărți semnate de filosofi recunoscuți la nivel internațional, cum ar fi Peter Sloterdijk, Hanno Sauer sau A.C. Grayling.

Pentru a marca lansarea acestei colecții, Editura Trei organizează, în săptămâna 19-23 mai 2025, un festival filosofie, numit FilosoFii Fest, care va avea loc în mai multe locații (Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Casa Paleologu, Librăria Cărturești Verona, Facultatea de Filosofie, Seneca Anticafe). În cadrul acestui festival, iubitorii de filosofie se pot întâlni cu autorii cărților din colecția FilosoFii și pot asista la dezbateri și prelegeri în marginea acestora.

Pentru a marca acest eveniment, ediția de vineri a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unei radiografieri a provocărilor ridicate de un astfel de demers editorial, dar și punerii în dezbatere a locului filosofiei pe piața de carte din România.

Invitații lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână vor fi Magdalena Mărculescu – doctor

în filosofie cu o teză despre Critica Metafizicii la Kant și Heidegger, bursieră a prestigioasei École Normale Supérieure din Paris, director editorial al Grupului Editorial TREI și coordonatoarea colecției FilosoFii – și Victor Popescu – doctor în filosofie, cercetător în etica mass-media și director editorial pe domeniul de nonficțiune la editura TREI.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 16 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 Mai 2025: „Mintea de pe urmă” și temele fundamentale ale filosofiei practice

 

Încă din Antichitate, filosofia s-a definit ca o disciplină practică, ce implică o ameliorare a vieții și a raportării omului la lume. Tocmai de aceea, curente filosofice precum stoicismul sau scepticismul sunt și astăzi de actualitate. Putem spune, așadar, că există teme perene ale filosofiei, cum ar fi problema iubirii, a frumuseții sau a sensului vieții, care sunt tematizate și retematizate în istoria filosofiei de milenii întregi.

Pe de altă parte însă, există și nevoia de a adresa probleme noi, contemporane, cu care înaintașii noștri nu s-au confruntat. Fie că vorbim despre problemele ridicate de apariția rețelelor de socializare digitale, fie că vorbim despre inteligența artificială sau despre alte tehnologii emergente, omul contemporan pare a fi pus în fața unor dileme și provocări specifice, aparent fără precedent în istoria gândirii.

Merită însă spus că cele două nu se exclud. Există posibilitatea ca, cu ajutorul unor instrumente de gândire filosofică vechi, să abordăm atât probleme perene, cât și provocări noi, care, la o analiză mai atentă, pot fi reduse la primele.

Aceasta este și abordarea oferită de noua apariție editorială care constituie prilejul discuției noastre din această săptămână, anume volumul Mintea de pe urmă. Breviar de Filosofie Practică, apărut de curând la Editura Trei sub semnătura invitatului nostru de vineri seară, anume Cristian Iftode, care este doctor în filosofie, profesor al Facultății de Filosofie a Universității din București, membru al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEEA) și autor al mai multor cărți și articole științifice pe teme de etică, filosofie practică și practică filosofică.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 9 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 mai 2025: Istoria filosofiei din perspective neconvenționale. René Descartes și inteligența artificială

La o primă privire, pare că dezbaterile din jurul inteligenței artificiale au apărut în filosofie în special în ultimii ani, odată cu emergența noilor algoritmi generativi care pot răspunde întrebărilor noastre ca și cum ar fi un partener de conversație uman. 

Cu toate acestea, la o privire mai atentă în istoria culturii noastre, pare că ceea ce numim astăzi „inteligență artificială”, în diversele ei forme, este un ideal care apare constant în discursurile filosofilor și nu numai. De la navele care își găsesc singure drumul printre valurile mărilor despre care vorbește Homer, până la chitarele care cântă singure din tratatul de Politică a lui Aristotel, mintea europeană pare să fi fost încă din Antichitate fascinată de ideea unor mașini care pot face aceleași lucruri pe care le fac și oamenii.  

Pentru ediția din 2 mai 2025, v-am pregătit o incursiune neconvențională în istoria filosofiei, pentru a vedea cum ar răspunde  René Descartes, primul filosof al Modernității, unor întrebări și dileme care au ajuns în prim planul dezbaterilor filosofice din ultimele decenii. Cum se diferențiază inteligența mecanică de inteligența umană? Cum ne putem da seama că interacționăm cu un o inteligență mecanică? Prin ce se diferențiază geniul uman de algoritmul mecanic? 

Acestea sunt doar câteva întrebări pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, profesor al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 aprilie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom trece la noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă” și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 aprilie: Arta sacră – obiect estetic și revelație

 

Pentru această săptămână, v-am pregătit o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, prilejuită de apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, anume Paștele. Cu această ocazie, vom face o incursiune în domeniul filosofiei artei sacre, pentru a vedea care sunt semnificațiile estetice și teologice ale acesteia.

Încă de la începuturile creștinismului, arta a fost folosită atât pentru a înfrumuseța lăcașele de cult, cât și pentru a reprezenta, pentru ochii credinciosului, revelația divină. În aceste condiții, arta a devenit, cu timpul, o temă centrală a dezbaterilor filosofice și teologice din interiorul creștinismului, ridicând mai multe întrebări privitoare la capacitatea reprezentărilor umane de a surprinde existența divină.

Care este diferența dintre arta sacră și arta pe teme religioase? Care sunt funcțiile artei sacre? Care este perspectiva creștină asupra ideii de Frumos și care sunt relațiile acesteia cu Binele? Cum putem gândi tensiunea dintre reprezentarea figurativă și simbol în arta sacră? Cum mai putem regăsi sacralitatea astăzi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână, alături de invitatul lui Cornel-Florin Moraru, anume Eugen Răchiteanu, preot al Bisericii Catolice din Sinaia, doctor în filosofie al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, doctor în teologie al Facultății Pontificale „Sf. Bonaventura” din Roma, lector al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București și autor al mai multor cărți și studii de specialitate în domeniul esteticii și artei sacre.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, pe data de 18 aprilie, în Vinerea Mare, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online, pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru