Ediția din 26 februarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu

 

În această săptămână reluăm serialul radiofonic Abecedarului gândirii grecești, o serie de emisiuni care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Fiindcă am ajuns chiar la jumătatea alfabetului grecesc, în cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care se găsesc în dicționare la cea de-a 12 literă, anume la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 februarie: Gândirea filosofică în contexte actuale. Nietzsche și pandemia

 

Departe de a fi doar o disciplină academică, gândirea filosofică poate fi și un util instrument de înțelegere a omului în genere, prins în situații limită care îi pun existența sub semnul întrebării. Tocmai de aceea, în contextul pandemic actual, vă propunem o reflecție asupra gândirii lui Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai incitanți filosofi ai sfârșitului de secol XIX, și a modului în care filosofia sa ne poate face să înțelegem mai bine condiția omului contemporan.

În calitate de ultim metafizician, fondator al postmodernismului filosofic și exponent al nihilismului, Friedrich Nietzsche a fost, de-a lungul întregului secol XX, unul dintre reperele bibliografice majore, atât pentru filosofi, cât și pentru psihologi sau filologi. Motivul acestui fapt este acela că, după cum urmează să argumentăm, gândirea sa filosofică ne poate ajuta, în continuare, să înțelegem mai bine condiția omului secolului nostru, prins într-o lume în care valorile tradiționale apun și realitatea pe care o credeam imuabilă și de la sine înțeleasă, devine din ce în ce mai schimbătoare și stranie.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Spandugino a celei de-a doua ediții a cărții „Dansul măștilor. Nietzsche și filosofia interpretării”, semnată de George Bondor, invitatul nostru din această săptămână. În calitate de profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, autor de multiple studii și cărți filosofice și editor fondator al revistei Meta, una dintre cele mai prestigioase publicații de specialitate dedicate hermeneuticii, fenomenologiei și filosofiei practice din România, George Bondor este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți gânditori din peisajul cultural românesc contemporan.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, 12 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 februarie: De la filosofie la fizica cuantică. Explorări interdisciplinare asupra conștiinței umane

 

Ideea de conștiință este o idee filosofică perenă și, în același timp, un subiect de dezbatere împărtășit atât de psihologie, cât și de teologie sau alte științe umaniste. Încă din zorii civilizației europene, aceasta s-a aflat în epicentrul dezbaterilor culturale și a constituit subiectul de reflecție al unora dintre cei mai importanți gânditori. Cu toate acestea, ideea de conștiință a rămas, în mare parte, un mister și încă  este adesea subiectul unor confuzii de sens majore.

Tocmai de aceea, ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie este dedicată cercetărilor de avangardă privitoare la natura conștiinței umane și a diverselor perspective asupra acesteia. În cele 50 de minute de emisie vom încerca să explorăm ideea de conștiință, precum și modul în care aceasta este privită din perspectiva diverselor discipline umaniste care își dispută la ora actuală acest domeniu: filosofie, teologie, psihanaliză și fizica cuantică.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând a cărții Eul și fragmentarea conștiinței umane. O explorare din perspectiva fizicii cuantice, filosofiei, teologiei și psihanalizei, volum semnat de Ramona Ardelean și apărut la Editura Humanitas și la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Pentru a ne ghida prin subtilitățile acestei discuții, o vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural chiar pe autoarea cărții în discuție, Ramona Ardelean, doctor în filosofie, eseist și publicist, actualmente lector al Universității Politehnica din București. Cu o formație interdisciplinară - master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică, etică și teologie -  invitata noastră este, totodată,  o colaboratoare constantă a unora dintre revistele culturale de primă mărime ale României, cum ar fi „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul”, „Dilema Veche”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 5 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 ianuarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda (partea a 2-a)

 

Pe data de 29 ianuarie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată ne vom concentra, pentru a doua oară, asupra conceptelor filosofice care apar în dicționarele grecești la secțiunea dedicată celei de-a unsprezecea literă a alfabetului grecesc, o literă care ne oferă ocazia să vorbim despre conceptul de rațiune (gr. λόγος), despre cum concepe Platon desprinderea (gr. λύσις) sufletului de corp, despre legătura făcută de Aristotel între plăcere și suferință (gr. λύπη) și despre multe alte subiecte care au influența întreaga gândire europeană timp de mai bine de două milenii.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2020

 

Întâlnirea noastră pe calea undelor radiofonice din această săptămână va fi dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în agitatul an 2020. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 22 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 ianuarie: Proza lumii și gândirea umană. Reflecții asupra relației dintre literatură și filosofie

Lecția de bază a gândirii lui Socrate este aceea că înțelepciunea constă în „a știi că nu știi nimic”. Citindu-l pe Moliere, realizăm că toată viața am făcut proză fără să știm. Aducând laolaltă aceste două gânduri, ne dăm seama că existența noastră are pe fundal o țesătură de proză și filosofie de care cel mai adesea nu suntem conștienți. Asupra acestei relații ciudate dintre filosofie, literatură și existența umană ne-am propus să reflectăm vineri, pe data de 8 ianuarie, cu ocazia primei ediții a Izvoarelor de filosofie din acest an.

Încă din Antichitatea grecească, filosofia a avut o paradoxală relație cu proza și cu literatura în genere. Deși a aspirat dintotdeauna la un tip de cunoaștere științific, ea a îmbrăcat o formă literară ori de câte ori a dorit să își răspândească mesajul în rândul publicului. Este suficient să ne gândim la exemplul dialogurilor platonice, unde găsim o armonizare perfectă a literaturii cu gândirea abstractă, pentru a confirma această bănuială.  Dar care este, mai exact, legătura ascunsă dintre filosofie și literatură? Este textul filosofic tot un text literar sau ceva radical diferit? Ce le diferențiază pe cele două și ce anume le aduce laolaltă?

Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția de vineri seara cu invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Eikon, a volumului intitulat Ieşirea din indiviziune. Povestiri filosofico-fantastice, volum semnat de invitatul nostru. Este vorba despre o colecție de nuvele care-și propune explorarea în formă literară a uimirilor de sorginte filosofice pe care le-am putea găsi in inima cotidianului la o privire mai atentă. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 8 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru 

Ediția din 18 decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda

 

Pe data de 18 decembrie, în ultima ediție din acest an a Izvoarelor de filosofie, reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Apropiindu-ne încă puțin de jumătatea alfabetului, în această săptămână deschidem dicționarele grecești la litera lambda și facem o incursiune de 50 de minute în domeniile variate ale gândirii antice pentru a recupera sensurile originare unor concepte fundamentale pentru filosofie, cum ar fi cel de logos și de logică.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 18 decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 Decembrie: Arta ca efort mental și modalitate de cunoaștere. Aspecte filosofice și etice ale practicilor artistice contemporane

             Încă din Antichitate, artiștii și filosofii au observat înrudirea strânsă dintre filosofie și artă, ca două eforturi mentale de a cunoaște și exprima cele mai profunde idei ale minții umane. Este suficient să amintim de exemplul lui Aristotel, care observa, în Etica sa, că excelența într-o artă este echivalentă cu înțelepciunea sau de Leonardo DaVinci, care scria în tratatul său Despre Pictură că această disciplină artistică este, în sensul cel mai pregnant al cuvântului, o formă de filosofare și o știință. În acest sens, arta a fost văzută, de-a lungul istoriei sale, nu doar ca un prilej de delectare, ci și ca o formă de contemplare a ideilor sau ca o formă de teoretizare și de cunoaștere a lumii.

În vremurile noastre însă, arta pare a fi rezervată în mod strict plăcerii personale și delectării individuale. Odată cu diversificarea domeniilor artei și cu apariția artei „de consum”, din ce în ce mai multe practici artistice urmăresc impresionarea publicului cu orice mijloace, uitând și de celelalte roluri pe care arta le-a jucat în societate de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, discuția despre raportul dintre teorie și practică în arta zilelor noastre merită deschisă din nou: Este arta, în mod necesar, și teoretizare a lumii?  Care este rolul teoriei în viața unui artist? Unde putem trage linia de demarcație dintre artă și teorie când vorbim despre grafică digitală și grafica jocurilor pe calculator?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea de vineri seară alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 11 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 decembrie: Constantin Noica - Istoric al filosofiei și creator de limbaj filosofic românesc

 

Patriotismul se manifestă în multe feluri, dar poate că, pentru filosofi, cel mai patriotic act este acela de a scrie și traduce opere care îmbogățesc cultura română. În această săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, vă propunem o incursiune în opera și gândirea unuia dintre filosofii care și-au lăsat cel mai adânc pecetea asupra filosofiei românești și care, prin receptarea pe care a avut-o dar și prin operele discipolilor săi, are și astăzi un rol central pentru cultura reflexivă autohtonă: Constantin Noica.

Filosof, traducător de marcă și publicist, Constantin Noica este una dintre figurile centrale ale culturii românești inter- și post-belice. De numele lui sunt legate unele dintre cele mai citite lucrări de filosofie românească – cum ar fi Devenirea întru ființă și Scrisorile despre logica lui Hermes – dar și traducerea operelor fundamentale ale unora dintre cei mai importanți gânditori ai istoriei filosofiei, cum ar fi Platon, Aristotel, René Descartes sau Immanuel Kant. Fiind unul dintre puținii filosofi români despre care s-ar putea spune că a întemeiat o școală filosofică, Constantin Noica este un punct cardinal pe harta gândirii filosofice autohtone și, în același timp, o punte de legătură cu cultura filosofică universală. 

De ce mai trebuie citit Noica astăzi? Care au fost contribuțiile sale fundamentale? De ce noua generație de cercetători și iubitori ai filosofiei au nevoie de o ediție critică a operelor noiciene?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămână aceasta, cu prilejul demarării unui proiect editorial de anvergură din partea editurii Humanitas, care își propune publicarea unei ediții critice și complete a operelor lui Constantin Noica.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural se va afla, pentru a ne ghida prin meandrele gândirii și operei noiciene, chiar editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie, specialist în istoria filosofiei și științei moderne și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei, ambele din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 4 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa

 

 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 27 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru