Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea,
ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de
filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății
de limbi și literaturi străine a Universității din București și
coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului
dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant,
care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate –
și peste 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii
și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24
aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online
pe www.radioromaniacultural.ro .
În ediția din această săptămână, emisiunea
Izvoare de Filosofie își
propune să exploreze punțile subtile dintre mediul editorial și spațiul public,
analizând modul în care gândirea critică devine accesibilă prin proiecte
culturale de anvergură. Invitații noștri sunt Magdalena Mărculescu, directorul Grupului Editorial
Trei, coordonatoare și inițiatoare a colecției FilosoFii și Victor Popescu, director
editorial pe segmentul de non-ficțiune al Editurii Trei.
Dezbaterea este
prilejuită de cea de-a doua ediție a FilosoFii Fest, un festival care reușește să
transforme lectura filosofică dintr-o activitate solitară într-un dialog
comunitar vibrant. Vom discuta despre mizele colecției „FilosoFii”, un reper în
spațiul editorial și bibliografic românesc, care aduce în fața cititorilor atât
texte fundamentale, cât și perspective contemporane esențiale pentru
înțelegerea lumii de astăzi.
Alături de
invitații noștri, vom radiografia trei dintre titlurile-vedetă ale ediției de
anul acesta. Vom analiza mecanismele de vindecare colectivă propuse de Cynthia Fleury în „Aici odihnește amarul.Vindecarea de
resentiment”, explorând
modul în care resentimentul poate fi depășit prin îngrijirea de sine. Ne vom
opri, de asemenea, asupra interogațiilor lui Theodor Paleologu din volumul „Ce ne facem cu atâția proști?”,
o analiză fină a formelor de cecitate intelectuală, și vom discuta despre noua
traducere a celui de-al doilea volum din „Istoria sexualității”, semnat de Michel
Foucault, investigând genealogia „folosirii plăcerilor” în etica antică.
Magdalena Mărculescu și Victor Popescu
sunt arhitecții unor strategii editoriale care au redefinit prezența
non-ficțiunii filosofice în România, reușind să mențină un echilibru între
exigența traducerii și scrierii academice, pe de o parte, și impactul cultural
larg, pe de alta. Dincolo de prezentarea festivalului, vom încerca să
aflăm care sunt noile direcții ale editurii și ce titluri în pregătire vor
continua să hrănească „spiritul critic al societății”.
Vă
așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin universul cărților care ne
transformă viața, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România
Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Într-o epocă
marcată de hiper-conectivitate și de imperativul performanței continue,
libertatea pare să fi devenit, paradoxal, un instrument al propriei noastre
înrolări. De ce alegem să ne supunem voluntar unor algoritmi, unor regimuri de
post-adevăr sau unei industrii a „stării de bine” care ne transformă propriul
psihic într-o resursă numai bună de exploatat?
În ediția din
această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, propunem o
radiografie critică a societății actuale pornind de la cel mai recent volum
semnat de Ciprian Mihali: „Curajul de a spune nu. Forme ale supunerii
voluntare”, apărut de curând sub egida editurii Trei. Lucrarea, un
veritabil tratat de filosofie socială aplicată, explorează mecanismele prin
care autonomia individuală este erodată de „psihoputere” și de transformarea
sinelui într-o întreprindere comercială (Eu S.R.L.).
Ciprian
Mihali, cunoscut filosof și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prezente voci ale filosofiei noastre
publice. Cu o expertiză vastă în filosofia franceză contemporană și în biopolitică,
Mihali ne invită să redescoperim „filosofia ca diagnostic” – un exercițiu de
curaj intelectual menit să identifice formele de alienare care ne guvernează
viața cotidiană.
Vom discuta
despre cum „ignoranța voluntară” și „economia atenției” ne modelează
facultățile cognitive și despre modul în care „capitalismul de wellness” ne-a
confiscat dreptul la nefericire și la autenticitate reală. Este „nu”-ul cel mai
scurt drum către regăsirea de sine?
Vă invităm să
vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio
România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea,
ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de
filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății
de limbi și literaturi străine a Universității din București și
coautor – alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului
dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant,
care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate –
și peste 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii
și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online
pe www.radioromaniacultural.ro .
În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune într-un laborator intelectual de anvergură internațională: regândirea modului în care scriem și înțelegem istoria recentă a Europei Centrale și de Est. Punctul nostru de plecare este volumul colectiv recent apărut la editura Berghahn Books, intitulat Rethinking the Historiography of the Soviet Bloc și coordonat de Manuela Ungureanu, un proiect ce reunește cercetători din diverse spații academice pentru a chestiona moștenirea paradigmei totalitarismului în științele sociale.
Invitată în studioul Radio România Cultural este chiar coordonatoarea volumului în cauză, Manuela Ungureanu, profesoară la University of British Columbia (Okanagan) și cercetătoare cu o vastă experiență în filosofia științelor sociale și epistemologie. Proiectul său, propune o „a treia cale” între condamnarea ideologică și descrierea pur factuală. Manuela Ungureanu reușește să creeze un spațiu de dialog între istorici, filosofi și politologi, vizând depășirea modelului de interpretare clasic al totalitarismului, care adesea simplifică realitățile complexe ale vieții cotidiene în socialism.
Vom analiza împreună de ce paradigma clasică a istoriografiei, deși utilă din multe puncte de vedere în deceniile anterioare, a devenit un obstacol pentru istoricul contemporan care încearcă să surprindă nuanțele rezistenței, ale negocierii cu cenzura și ale producției culturale sub presiune. Cum putem scrie o „istorie vie” care să nu ignore suferința victimelor, dar să recunoască și autonomia fragilă a intelectualilor?.
Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
În ediția din această
săptămână a emisiunii Izvoare de filosofie, vă propunem o incursiune
într-una dintre cele mai presante dezbateri pentru contemporaneitatea
filosofică și nu numai: soarta științelor umaniste într-o lume din ce în ce mai
automatizată. Într-un moment în care algoritmii generativi par capabili să
redacteze eseuri, să traducă texte complexe și să simuleze raționamente
filosofice, ne întrebăm: ce mai rămâne din specificul „științelor spiritului”?
Este inteligența artificială doar un nou „mediu” de exprimare, sau asistăm la o
mutație a modului în care producem și consumăm cultura?
Pentru a descifra aceste
mize, îl avem ca invitat pe Constantin Vică, conferențiar universitar la
Facultatea de Filosofie a Universității din București, expert în filosofia
tehnologiei și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată
(CCEA). Autor al volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea
digitală, publicat la editura Universității din București în anul 2023,
invitatul nostru a explorat extensiv modul în care „turnura info-computațională”
modifică instituțiile, educația și însăși structura experienței umane.
Vom discuta despre
„paradoxul optimismului” în era tehnologică, despre riscul „alienării” prin
abstractizarea datelor și despre modul în care lectura și scrierea se
transformă sub presiunea eficienței algoritmice. Mai pot fi științele umaniste
un bastion al rezistenței critice sau vor deveni simple anexe ale procesării de
date?
Vă invităm să vă alăturați
acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio
România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Ediția din
această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unei
incursiuni incitante în filosofia lui F.W.J. Schelling, pornind de la scrierea
„Vârstele lumii”, care este considerată capodopera sa neterminată. Deși o
publicată abia postum, această lucrare poate fi considerată „cuptorul în care
se coace gândirea secolelor XIX și XX”, anticipând teme filosofice majore de la
Kierkegaard și Freud până la Heidegger.
Spre deosebire
de modelul filosofic kantian, unde
timpul este o formă universală a intuiției în care „sunt” lucrurile, la
Schelling timpul se naște din nou în fiecare lucru, fiind o mișcare interioară
de forțe. Această perspectivă transformă timpul dintr-o dimensiune liniară subiectivă
într-o succesiune de „vârste” ale lumii, fundate pe o separare primordială
între forța de contracție și cea de expansiune, lăuntrice fiecărui lucru din
univers. Cum putem gândi acest timp care se naște din nou în fiecare lucru? În
ce sens putem vorbi despre „vârste” ale lumii? Cum putem gândi eternitatea?
Acestea sunt
câteva dintre întrebările pe care le vom discuta cu Dragoș Grusea, invitatul
nostru din această săptămână, care ne va ghida prin gândirea lui F.W.J.
Schelling. Dragoș Grusea, doctor în filosofie și arte vizuale, specialist în
filosofie și estetică germană modernă, lector al Universității Naționale de
Arte din București și cercetător al Universității Eberhard Karls din Tübingen.
Prilejul
acestei emisiuni este conferința pe care Dragoș Grusea o va susține miercuri,
pe data de 11 martie 2026, începând cu ora 13.00, la Universitatea Națională de
Arte din București, a cărei temă este „Contemplație, inspirație și revelație în
romantismul german”.
Vă invităm și pe dvs. să
vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe
undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Emisiunea Izvoare de
Filosofie din această săptămână celebrează un eveniment editorial de
excepție: lansarea volumului V din seria de autor Platon la Editura Humanitas.
Alături de noi se află cel care și-a asumat „curajul smintit” — după cum singur
îl definește — de a ne oferi o nouă haină lingvistică pentru întreaga operă
platoniciană: profesorul, eseistul și traducătorul Andrei Cornea.
Acest nou volum acoperă
spectrul vast al preocupărilor filosofice platoniciene din perioada de
bătrânețe, prin care, într-un fel sau altul, filosoful grec încearcă să adreseze una dintre cele mai grele provocări aduse gândirii sale de problematica devenirii. De la cosmogonia din Timaios, unde Demiurgul proiectează
lumea după modelul formelor eterne, la fragmentarul dialog Critias, care
ne-a lăsat moștenire fascinantul mit al Atlantidei, până la rigoarea analitică
a dialogului Philebos despre ierarhia plăcerilor. Un loc aparte îl ocupă
Scrisoarea a VII-a, documentul cel mai intim al filosofului, unde Platon
își justifică intervențiile politice din Sicilia și reflectează asupra
limitelor comunicării prin scris a „celor mai înalte adevăruri”.
Andrei Cornea este una
dintre figurile proeminente ale culturii române contemporane, fiind doctor în
filologie clasică și profesor la Universitatea din București. Cu o activitate
recentă susținută, el a reușit să ducă acest proiect monumental aproape de
final, oferind cititorului român o traducere care îmbină rigoarea academică cu fluența
limbii contemporane, necesară pentru a menține vie prospețimea gândirii antice.
Vă invităm la un dialog
despre sensul traducerii și actualitatea metafizicii vineri, de la ora 21.10,
la Radio România Cultural.
Trăim o
perioadă de o efervescență tehnologică fără precedent, în care granițele dintre
creația umană și cea artificială devin tot mai difuze. Programele de
inteligență artificială generativă nu mai sunt simple unelte, ci devin
co-autori ai unor opere vizuale sau muzicale, ridicând întrebări fundamentale
care ne fac să regândim estetica și etica tradițională. Mai putem vorbi despre
„operă de artă” atunci când ea este rezultatul unui algoritm antrenat pe baze
de date gigantice? Și, mai important, unde se situează responsabilitatea etică
în acest nou peisaj creativ?
În ediția din
această săptămână a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, ne propunem să disecăm
aceste dileme alături de Radu Uszkai, lector universitar în cadrul
Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii
Economice din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București și membru în echipa de cercetare al proiectului avataResponsibility. Radu Uszkai este recunoscut pentru expertiza sa în
etica aplicată, filosofia tehnologiei și studiul implicațiilor morale ale
inteligenței artificiale, fiind un fin observator al modului în care inovația
digitală reconfigurează structurile sociale și culturale contemporane.
Alături de
invitatul nostru, vom explora dacă artistul mai este un „creator” în sensul tradițional
al cuvântului sau doar un curator de date și dacă originalitatea mai poate fi
un criteriu de validare estetică în era prompt-urilor. Ne vom concentra pe o
analiză critică a impactului inteligenței artificiale asupra modul în care
gândim arta și asupra sensului în care mai putem vorbi de autor.
Vă invităm să
vă alăturați acestei dezbateri necesare, vineri, începând cu ora 21:10, pe
undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Vineri, începând cu ora 21:10, vă invităm la o ediție specială a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, undele Radio România Cultural. Ediția din această săptămână este dedicată unei teme surprinzătoare pentru filosofia contemporană: estetica vremii. Într-o lume în care suntem adesea absorbiți de tehnologie, uităm să privim cerul și să conștientizăm modul în care fenomenele atmosferice ne modelează stările de spirit și percepția asupra realității. Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie, ne propunem să explorăm modul în care meteorologia se întâlnește cu arta și filosofia, transformând simpla observare a vremii într-o experiență estetică complexă.
Pentru a naviga prin acest univers fascinant, realizatorul Cornel-Florin Moraru o are ca invitată pe Mădălina Diaconu, o voce distinsă în peisajul filosofic românesc și internațional. Profesoară la Universitatea din Viena, Mădălina Diaconu este cunoscută pentru cercetările sale originale în domeniul esteticii și al fenomenologiei. Volumul său, „Aesthetics of Weather”, apărut la finalul anului 2024 la prestigioasa editură Bloomsbury, ne oferă instrumentele necesare pentru a regândi raportul dintre om și mediul său ambiant, trecând dincolo de simpla prognoză meteo către o înțelegere profundă a frumosului și a sublimului atmosferic.
Problematizarea acestei ediții pornește de la întrebarea: Cum influențează vremea – de la ceața londoneză la soarele torid al verii – sensibilitatea artistică și gândirea filosofică? Mădălina Diaconu ne provoacă să reflectăm asupra modului în care arta poate capta efemeritatea fenomenelor meteorologice și cum, la rândul lor, acestea ne modelează identitatea culturală și personală. Vă invităm să vă alăturați acestei incursiuni inedite în estetica cotidianului, vineri seara, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
