Ediția din 6 noiembrie 2026: Modernitatea fără față umană. De la Cioran la arta biopolitică

 

Trăim într-o epocă în care fața umană pare să-și fi pierdut forța de expresie, retrăgându-se din domeniul artistic și pierzându-și profunzimile. Pornind de la o celebră și tulburătoare însemnare din 1962 a lui Cioran – „Trăim în secolul care a văzut dispărând omul din universul pictural: nu mai există portret, nu mai există chip” –, ediția de săptămâna aceasta a emisiunii Izvoare de Filosofie propune o incursiune radiofonică în problematica crizei reprezentării, a subiectivității și a corporalității în modernitatea târzie.

Dacă pictura a avut un avans „profetic”, simțind ruperea legăturii dintre vizibil și invizibil înainte ca filosofia să o poată conceptualiza, ce a mai rămas din om în era imaginii de masă, a tehnologiei și a biopoliticii? Pentru a răspunde la această întrebare, ne vom ghida pașii alături de Paul Gabriel Sandu, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și membru al proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Împreună cu invitatul nostru, vom deschide un dialog amplu pe marginea studiului său recent, Ce vine după chip? Cioran, Horkheimer, Ashbery și modernitatea fără față umană, investigând trei registre fundamentale ale acestei dispariții: retragerea chipului din portret, anularea sa prin proliferarea superficialității și dezmembrarea sa prin industria culturală. Vom traversa constelația intelectuală dintre scepticismul cioranian, critica rațiunii instrumentale și spectrul poetic al autoportretului, pentru a înțelege cum supraviețuiește subiectul modern într-o lume care l-a redus la funcție, serie și marfă.

Vă invităm să ne fiți alături într-o dezbatere despre limitele vizibilului și destinele umanului, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 octombrie 2026: Realitatea virtuală ca spațiu al memoriei. Viitorul umanității sau utopie digitală?

 

Încă din gândirea lui Platon, problema memoriei a fost una centrală filosofiei. De la celebra teoriei a reamintirii, până la blamarea externalizării memoriei prin scris, această facultate umană a fost pusă sub semnul unei fundamentale dualități. Vorbim, în primul rând, despre memoria vie, organică, atașată de sufletul omului și, pe de altă parte, despre diverse tehnologii și dispozitive de memorizare, care pot ajuta, dar pot produce și o oarece „lenevire” a ținerii de minte.

Chiar și în vremurile noastre, problema memoriei se pune sub o astfel de dualitate. Poate un monument distrus de violența istoriei să redevină un spațiu viu al apartenenței, al demnității și al vindecării? În ce măsura reconstrucțiile cu ajutorul inteligenței artificiale și realității virtuale ale monumentelor distruse în timpul conflictelor armate pot ține locul memoriei culturale vii?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, alături de invitata din această săptămâna a lui Cornel-Florin Moraru, anume Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității a Universității din București și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

 Cu o activitate academică de excepție situată la intersecția dintre biopolitică, estetică și filosofia culturii, Oana Șerban coordonează, de asemenea, cea de-a IV-a ediție a Conferinței Internaționale The Future of UNESCO Chapters: Cultural Memory, Remembrance and Intercultural Resilience, care va avea loc săptămâna viitoare, pe data de 6 Noiembrie, la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Pornind de la concluziile proiectului internațional CIVIS Open Lab VERIS – Voices of Palmyra și de la volumul recent Imagining Homeland: Palmyra’s Intangible Heritage and the Voices of Displacement (Editura Universității din București, 2026), dialogul nostru explorează modurile în care tehnologia realității virtuale (VR) și practicile culturale întrupate pot reconstrui legătura simbolică a refugiaților cu identitatea lor pierdută. Vom analiza cum reconstrucția digitală a Templului Baalshamin din Palmyra nu constituie un simplu exercițiu arheologic, ci devine un catalizator pentru activarea memoriei colective și o redefinire a politicilor UNESCO privind patrimoniul în vremuri de criză.

Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați dezbaterii noastre, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 octombrie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice

Săptămâna aceasta redeschidem, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie ne voopri asupra noțiunilor trecute în dicționar la litera hi, într-un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 23 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 octombrie 2026: Dublura mărturiei și dedublarea martorului. O incursiune fenomenologică și existențială la limitele limbajului

 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o analiză filosofică aplicată asupra actului de a depune mărturie, privit nu doar ca o simplă transmitere de informații, ci ca gest cu miză existențială și biopolitică crucială.

Pornind de la tradiția continentală – dinspre Heidegger, Derrida, Agamben sau Hannah Arendt –, vom chestiona raportul dintre discursivitate și non-discursivitate în contextul mărturiei evenimentelor istorice sau personale. Ce se întâmplă atunci când experiența umană atinge granița extremă a suferinței, iar limbajul este chemat să exprime ceea ce pare de neconceput? Ce rămâne tăcut în orice încercare de a mărturisi? De ce mărturia supraviețuitorului unor traume majore (cum a fost Holocaustul) dezvăluie, mai bine decât orice alt discurs, jocul inerent dintre dezvăluire și ascundere? În cadrul celor 50 de minute de emisie, vom analiza sciziunea interioară tragică între eul care a supraviețuit și eul rămas captiv în experiența trecută, prin prisma conceptelor de „dublură a mărturiei” și „dedublare a martorului”.

Invitata lui Cornel-Florin Moraru este Ileana Borțun, doctor în filosofie, cadru didactic asociat al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și membră a proiectului de cercetare BIOART – Arta biopolitică în era post-Holocaust.

Vă invităm să ne fiți alături în această incursiune la granițele discursului uman, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 octombrie 2026: Sfârșitul istoriei - de la idealul egalității la societatea distopică

 

Problematica istoriei și a sfârșitului ei au fost, încă începând cu Hegel, unele dintre marile teme de reflexie filosofică ale gândirii occidentale. În cele peste două secole trecute de atunci,  ele au suferit mai multe mutații și declinări, ajungând astăzi, poate mai mult decât oricând, relevante pentru înțelegerea epocii în care trăim. În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, ne propunem să redeschidem tema sfârșitului istoriei în contextul gândirii contemporane, pornind de la volumul recent publicat de Vlad Mureșan sub egida editurii Eikon din București, intitulat Sfârșitul istoriei.

Invitatul nostru, Vlad Mureșan, este lector universitar al Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, doctor în filosofie al aceleiași Universități și absolvent de programe masterale în studii politice și în filosofie în Franța, la Paris și Poitiers. În activitatea de cercetare din ultimii ani, Vlad Mureșan a publicat numeroase studii, articole și cărți de specialitate, printre care enumerăm Comentariu la Critica Rațiunii Pure, publicată la editura Presa Universitară Clujeană în 2019 și Critica Rațiunii Ecumenice, publicată la editura Ratio et Revelatio în anul 2024.

Împreună cu Vlad Mureșan, vom încerca să înțelegem de ce dorința noastră firească de egalitate și dreptate riscă uneori să se transforme în contrariul ei. Vom vorbi despre cum s-au schimbat raporturile de putere în societate, ce înseamnă „cultura victimei” și de ce dialogul din spațiul public pare tot mai des înlocuit de vinovăție și acuzații reciproce. De la vechile ierarhii tradiționale până la omul contemporan, emisiunea își propune să ofere repere pentru a naviga prin labirintul lumii de astăzi.

Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, pe data de 9 octombrie 2026, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 octombrie 2026: Rolul filosofiei în formarea științei moderne. Incursiune în gândirea lui G. W. Leibniz

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, pătrundem în laboratorul de idei al uneia dintre cele mai complexe și enciclopedice minți din istoria culturii europene: Gottfried Wilhelm Leibniz. Cu ocazia apariției recente la Editura Academiei Române a volumului Scrieri științifice — cel mai nou tom din colecția Opere Leibniz, coordonat sub egida Societății Leibniz din România —, ne propunem să discutăm despre o latură adesea mai puțin cunoscută a gândirii celebrului filosof german, dar absolut esențială pentru înțelegerea sistemului său: contribuția leibniziană la constituirea științei moderne. 

De la dinamica fizică și disputa asupra „forțelor vii” (vis viva), până la invenția mașinilor de calcul, teoria mișcării, optică, botanică sau geologie, scrierile științifice ale lui Leibniz dezvăluie o viziune unificată asupra cunoașterii. Pentru filosoful german, cercetarea naturii nu a fost niciodată separată de fundamentele filosofice; mecanismul fizic și finalitatea metafizică se completează într-o ordine armonioasă. Cum se reconciliază rigurozitatea matematică și experimentală cu principiile filosofice precum cel al rațiunii suficiente sau al continuității? Ce loc ocupă experimentul și aplicația tehnică în sistemul leibnizian? 

Pentru a analiza aceste teme, îl vom avea ca invitat pe coordonatorul ediției și unul dintre traducătorii volumului, este vorba despre cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercetător la Institutul de Filosofie „C.R. Rădulescu-Motru” al Academiei Române și președinte al Societății Leibniz din România. Specialist de marcă în filosofia modernă și editor de cursă lungă al operei leibniziene în limba română, Adrian Niță ne va ajuta să descifrăm contextul, mizele și actualitatea acestor texte fundamentale. 

Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, 2 octombrie 2026, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 septembrie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru prima oară în acest sezon de toamnă, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom finaliza cuvintele aferente literei phi și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera hi. Pe această cale, vă propunem un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 octombrie 2026: Mărturii estetizate. De la teologia iudaică la poetica suferinței

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune în genealogia ideii de „mărturie”, de la geneza sa în gândirea iudaică, până la sensurile sale filosofice din secolul al XX-lea și la modul în care experiența exilului s-a transfigurat în expresii estetice și filosofice fundamentale. Vom urmări modul în care trauma istorică devine sursă a unei dispoziții existențiale și estetice.

Cum a reconfigurat exilul babilonian nu doar identitatea unui popor, ci și reprezentarea divinului? În ce fel devine suferința un canal de mărturisire, de la deșertul profetic biblic până la deșertăciunea existențială și exilul lingvistic al secolului XX?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, care îl are ca invitat pe Ștefan Bârzu, doctor în filosofie, cercetător în cadrul proiectului BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură și lector asociat al Universității Naționale de Teatru și Film ,,I.L. Caragiale”. Studiile sale universitare s-au axat pe gândirea lui Søren Kierkegaard, iar în prezent cercetează domeniul esteticii, lucrând cu teatrologi, coregrafi și actori în formare.

Împreună cu invitatul nostru vom analiza cum «țipătul» profetic la Fundoianu se transformă într-o rugăciune fără zeu, cum «fuga» și contrapunctul liric la Celan transformă conditio judaica într-o metaforă a conditio humana, și cum deturul conceptual operat de Simone Weil reinterpretează suferința ca «de-creație» și grație.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin lumea ideilor vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 septembrie 2026: Incursiuni la limitele condiției umane. Despre nemurire, rău și ignoranță

 

Săptămâna aceasta la prima ediție a emisiunii Izvoare de filosofie din noua grilă de toamnă a Radio România Cultural, vă invităm la o meditație lucidă asupra uneia dintre cele mai profunde mize ale condiției umane: raportul crucial dintre finitudinea existenței noastre și fascinația ancestrală pentru nemurire. Punctul de plecare al dezbaterii noastre îl constituie cel mai recent volum semnat de cunoscutul filosof, filolog și eseist Andrei Cornea, intitulat Povestea nemuririi și proaspăt apărut la Editura Spandugino.

Pornind de la ceea ce autorul numește „falia fundamentală” dintre sentimentul finitudinii și idealul nemuririi, volumul propune o analiză critică a modului în care gândirea occidentală – de la marile epopei ale Antichității, la platonism, teologie creștină și până la utopiile tehnologice contemporane – a încercat să îmblânzească sau să nege caracterul ineluctabil al morții.

În emisiunea noastră de vineri vom încerca să scoatem la iveală legăturile de profunzime dintre nemurire și alte tematici celebre ale filosofiei, cum ar fi problema răului sau cea a ignoranței.  Pe această cale, vom putea înțelege mai bine modul în care această idee improbabilă a veșniciei a alimentat, de-a lungul timpului, toate eforturile culturale umane, de la artă și literatură, la știință și filosofie.

Pentru a parcurge acest itinerar ideatic complex, îl avem ca invitat pe autorul cărții, Andrei Cornea, profesor al Facultății de Litere a Universității din București, clasicist de marcă, eseist și traducător a multiple opere fundamentale ale Antichității, printre care amintim opera integrală a lui Platon și Plotin, precum și Metafizica lui Aristotel.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în metafizica finitudinii noastre vineri, 11 septembrie, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 iunie 2026: Educația artistică între concept și formă. În dialog cu Cătălin Bălescu, rector al Universității Naționale de Arte din București

 

Ce înseamnă să gândești prin imagini și cum se construiește fundamentul teoretic al creației artistice? Într-o epocă dominată de fluxuri vizuale instantanee, educația artistică nu se mai poate rezuma la simpla deprindere a unor tehnici, ci reclamă o solidă structură conceptuală. De la estetică și istoria artei, până la filosofie și semiotică, disciplinele teoretice sunt cele care transformă meșteșugul în act reflexiv și cultură vizuală majoră.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, radiografiem fundamentele filosofice și instituționale ale învățământului artistic superior alături de o personalitate marcantă a scenei culturale autohtone: prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, rectorul Universității Naționale de Arte din București (UNArte). Pictor de prestigiu, cu o intensă activitate expozițională națională și internațională, dar și autor a multiple studii și articole de specialitate, Cătălin Bălescu îmbină rigoarea lucrului de atelier cu o profundă înțelegere a rolului pe care cercetarea artistică și studiul formelor îl au în formarea tinerilor artiști.

Dezbaterea din această ediție va orbita în jurul marilor vectori de modernizare ai UNArte, priviți ca spații de articulare a gândirii artistice și estetice. Vom discuta despre deschiderea, care va avea loc la începutul săptămânii următoare, în perioada 26-29 iunie, a noii pinacoteci a universității, precum și a noii biblioteci UNArte, spații care reprezintă un veritabil centru de resurse și reflecție artistică. Totodată vom discuta și despre noile programe editoriale propuse de editura UNArte, inițiative axate pe cercetare avansată și pe traducerea unor texte fundamentale de istoria și teoria artei, care reconfigurează modul în care filosofia și artele vizuale intră în dialog în spațiul academic românesc.

Vă invităm să vă alăturați acestei incursiuni pasionante în culisele gândirii estetice vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru