Ediția din 22 Martie 2019: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Despre mesajele filosofice ale muzicii rap actuale

Deși nu suntem totdeauna conștienți de acest lucru, filosofia este prezentă peste tot în viața noastră cotidiană, chiar și în locurile în care nu ne așteptăm. Astfel, gândirea filosofică, în mod paradoxal, poate fi detectată nu doar în cărțile sau articolele, numite emfatic, „filosofice” ci, în mod implicit,  și în expresiile artistice atât de contestate de cultura elitistă, cum ar fi graffitti-urile care acoperă fațadele blocurilor ori melodiile difuzate de radiourile comerciale și nu numai. 

Pentru ediția din 22 martie vă propunem o dezbatere neconvențională despre presupozițiile filosofice ale muzicii hip-hop și despre prejudecățile pe care le avem față de cultura pop (eng. pop culture) în general. 

Doriți să aflați care este legătura dintre Grasu XXL, Andrei Pleșu și Aristotel? Dar dintre Pacha Man și filosofi fundamentali ai istoriei filosofiei politice precum Thomas Hobbes sau Jean Jacques Rousseau? Oare unde se întâlnesc Deliric, Silent Strike cu etica grijii și bio-etica atât de discutată în mediile academice actuale? 

Plecând de la aceste întrebări vom sonda, cu mijloacele filosofiei, prejudecățile culturale care înconjoară ca un halou cultura pop și, cu precădere, muzica rap. Vom încerca să scoatem la iveală ce se ascunde în spatele unor melodii și fenomene culturale încadrate până nu de mult la categoria „subcultură”, dar care, în lumina studiilor actuale din domeniul filosofiei postmoderne, capătă valoarea unor teme de studiu ignorate de filosofia tradițională și academică. 

Este posibil ca muzica rap să spună mai multe despre lumea noastră decât o sumedenie de texte din canonul tradițional al filosofiei. Tocmai de aceea vom supune dezbaterii această lume fascinantă a muzicii rap și a culturii pop, cu solide inserții provenite din gândirea modernă și antică, dar și cu exemplificări muzicale, împreună cu dl. Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, pe data de 22 martie, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Martie: Cuvintele fundamentale ale iubirii. Perspective filosofice și teologice

Despre iubire se vorbește în mai multe moduri și, dacă ar fi să privim în istoria gândirii occidentale, lecția Antichității și a Evului Mediu rămâne, chiar și astăzi, exemplară. Avem o iubire pasională, o iubire familială, una prietenească și exemplele pot continua. Dintre toate acestea însă, primele două au jucat un rol fundamental în dezvoltarea culturii europene, fiind studiate și analizate atât de filosofii Antichității clasice, cât și de filosofii creștini medievali.

Dar istoria fascinației privitoare la Iubire coboară până în timpuri mitologice. De la Eros văzut ca prim zeu născut din Haos, la iubirea platonică descrisă în dialogul Banchetul și până la Iubire ca nume atribuit lui Dumnezeu însuși în tradiția creștină, toate gândurile filosofilor și teologilor deopotrivă tind să conveargă către acest sentiment fundamental pentru orice individ din toate timpurile. Cum înțeleg filosofii ideea de iubire și cum o înțeleg teologii? Cum se aseamănă și cum se diferențiază aceste idei de modul comun în care omul actual privește iubirea? Ce avem noi de învățat din eforturile de secole ale filosofilor creștini de a da o definiție iubirii?

Pornind de la aceste întrebări vom începe dezbaterea pe care v-o propunem pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie cu prilejul lansării în România, sub egida Editurii Humanitas, a primei traduceri a cărții Eros și Agape. Prefaceri ale iubirii creștine, scrisă de Anders Nygren. Este vorba despre un studiu esențial pentru înțelegerea multitudinii de sensuri pe care ideea de iubire le-a căpătat în dezbaterile filosofico-teologice medievale și care, chiar și astăzi, la mai multe decenii de la prima ediție în limba germană, fascinează cititori din toate țările.

Pentru a pătrunde în universul acestei cărți, alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îl vom avea ca invitat pe Wilhelm Tauwinkl, conf. dr. al Facultății de Teologie Romano-Catolică din București și traducător al cărții tocmai menționate.Ne auzim, ca de obicei, vineri, pe data de 15 Martie, începând cu orele 21.10, pentru porția săptămânală de filosofie pe calea undelor radio.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 martie 2019, Valuri, teme, controverse. Paradigma feministă în gândirea filosofică actuală

Imaginea tradiționala a filosofiei, ca domeniu al cunoașterii speculative și gândirii critice, impersonale, a suferit multiple reconfigurări, mai ales după ce filosofia feministă a argumentat că mai toate conceptele centrale ale reflecție așa-zis „dezinteresate” nu sunt neutrale valoric, ci prejudecăți intelectuale și culturale înrădăcinate istoric încă de pe vremea vechilor greci.

În paradigma feministă de gândire, cuvintele magice ale filosofiei, „ființă” „esență”, „substanță”, „logos”, „natură umană”, „rațiune” etc. nu sunt concepte operaționale care descriu lumea în mod obiectiv și universal, cât mai degrabă idei care maschează într-un mod extrem de subtil o atitudine masculină față de viață. De pildă, ideea de ego cogito, centrală în gândirea filosofică de la Descartes încoace, susține feminismul filosofic, nu este ceva neutru, dincolo de diferențele sexuale, ci ființa masculină înălțată în mod insidios la concept universal. Pe scurt, gândirea filosofică tradițională este profund marcată, în chiar „inima” ei conceptuală, de poziția social-politică dominatoare a bărbatului și, firește, de atitudinea sa sexistă.

Cum s-a transformat feminismul dintr-o mișcare socială protestatară care a militat și încă militează pentru drepturile femeilor, într-un curent filosofic de mare audiență și profunzime? Ce sensuri decupează cuvintele fundamentale ale gândirii feministe: „patriarhat”, „diferența sexuală”, „analizele de gen”, „identitatea femeii” „etica grijii”, „logica diferenței”, „deconstrucția sexismului” etc. și ce tipuri de conexiuni sunt implicate cu mișcarea feministă reală? Cum se explică varietatea deconcertantă a orientărilor feministe atât în privința tipului de militantism, cât și a orientărilor teoretice și ideatice care susțin și justifică acțiunile social-politice concrete? Și, plecând de aici, ce mai înseamnă feminism în puzderia de orientări feministe? Există anumite particularității ale orientărilor feministe românești? 

Sunt întrebări pe care le vom adresa, de Ziua Femeii, dnei Tereza-Brândușa Palade, conf univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA, nume ce s-a impus în cultura reflexivă românească actuală, printr-o serie impresionantă de cărți de autor, studii, articole și traduceri și ca membră a unor asociații filosofice internaționale de prestigiu. Domnia sa a studiat filosofie la București, Roma și Oxford, este poliglotă și posedă o amplă expertiză în mai multe domenii filosofice: metafizică, filosofie politică, etică, filosofia religiei, studii feministe etc.

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 8 martie 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

Ediția din 1 martie 2019, De la „muzica sferelor” la teoria corzilor. Ce aflăm despre noi înșine ascultând universul?

Teoria corzilor, poate ce mai spectaculoasă descoperire a fizicii recente, ce argumentează matematic că particulele elementare sunt de fapt corzi mici invizibile din care „emană materia” prin vibrație, analog cu modul în care noi cântăm la instrumentele cu corzi, readuce în dezbatere nu doar valabilitatea ideii de „muzică a sferelor”, despre care vorbea Pitagora, ci și problematicile legate de modul în care, prin simțurile noastre, avem acces la straturile de profunzime ale realității.

Este limpede că dacă plecăm de la aceste teorii care, într-un fel sau altul, susțin că sistemul armonic al sunetelor percepute și cunoscute de către noi reprezintă un caz particular al armoniei cerești, atunci ar trebui să spunem că, în ordinea cunoașterii, simțul auzului are o întâietate în raport de simțul vederii.

Putem admite această idee a precedenței epistemologice a auzului față de văz, în condițiile în care noi avem convingerea că vederea este principalul simț în cunoaștere?  Care dintre aceste simțuri detectează mai bine dimensiunile nevăzute ale universului: urechea muzicianului sau ochiul astronomului? Modulațiile sunetelor, a ritmurilor și vibrațiilor preced forma, culoarea și perspectiva vizuală?

În jurul acestor întrebări, care se interoghează filosofic asupra corespondenței dintre natura și structura intima a universului cu natura și structura simțurilor noastre - cum ar spune filosofii Renașterii, corespondența dintre macrocosmos și microcosmos - ne vom concentra în dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.

Invitată în studio va fi dna dr. în filosofie Ramona Ardelean, cunoscută eseistă, autoare de articole și cărți filosofice interdisciplinare, lect. univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București.

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 1 martie 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

Ediția din 22 februarie - Abecedarul gândirii grecești antice. Literele beta și gamma

Pentru ediția din 22 februarie a Izvoarelor de filosofie ne propunem să continuăm exercițiul cultural inedit început în luna decembrie a anului trecut cu cel de-al treilea episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.

De această dată a venit timpul să ne oprim asupra cuvintelor cu miză filosofică trecute în dicționarele grecești la literele beta și gamma, cuvinte care au trecut de mii de ori prin mâna scribilor din Antichitate și Evul Mediu pentru a ajunge la noi. În cele 50 de minute de emisie vom încerca să refacem pe scurt traseul istoric ale acestor cuvinte-tezaur în cultura europeană antică și medievală, până la sensurile inițiale, pentru a obține o viziune istorică de ansamblu asupra unora dintre problemele care și astăzi sunt puse în discipline filosofice precum epistemologia, ontologia, etica sau logica. Printre ele, vom întâlni idei cu greutate filosofică, precum cele de gen (γένος), voință (βουλή), viață (βίος), cunoaștere (γνῶσις) sau geneză (γένεσις).

Pentru a ne ghida în aceste ținuturi pline de mister ale limbajului filosofic Antichitatea grecească, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume, 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 22 februarie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 februarie - Filosofie practică și practică filosofică. Filosofia în viața de zi cu zi.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o dezbatere despre locul filosofiei în societatea actuală, despre rolul terapeutic al acesteia și despre modalitățile în care o putem integra în viața noastră de zi cu zi.

Definindu-se încă din Antichitate, în același timp, drept cunoaștere de sine și grijă pentru sine, filosofia și-a propus dintotdeauna să aducă un plus de claritate și coerență în viețile noastre. Mărturie pentru acest lucru stau toate curentele filosofice ale Antichității târzii – cum ar fi stoicismul, epicureismul sau hedonismul –, precum și filosofia bizantină a Evului Mediu. Odată cu  venirea modernității și cu instituționalizarea filosofiei în Universități, această latură practică a filosofie a început să devină din ce în ce mai puțin prezentă. În afara mediului academic există însă o sumă de gânditori care încearcă să recupereze valențele practice ale filosofiei și să reintegreze această disciplină în viața de zi cu zi a omului de rând.

Ce relevanță mai are filosofia pentru societatea noastră? Cum putem deveni mai buni practicând filosofia? Care sunt principalele moduri în care filosofia ne poate ajuta să trecem peste greutățile și neliniștile existenței de zi cu zi? Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri alături de invitatul nostru Laurențiu Staicu, prof. univ. dr. al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei discuții radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural sau online pe site-ul nostru, vineri, pe data de 15 februarie, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 februarie - Gâlceava filosofilor cu lumea comerțului. Incursiuni filosofice în economie

Pentru ediția din 8 februarie ne pregătim să explorăm cu instrumentele gândirii domeniul economiei și să punem în discuție presupozițiile filosofice și dilemele etice ale acestui domeniu, precum să  limitele morale ale activităților economice.  

Deși economia modernă se percepe pe sine ca știință, ea a fost totodată și unul dintre subiectele asupra cărora au reflectat filosofii din toate timpurile. De la dialogul despre economie al filosofului grec antic Xenofon, discipol al lui Socrate, până la filosofii economiei contemporani, domeniul schimburilor comerciale și al principiilor după care acestea se desfășoară a avut dintotdeauna, pe lângă miza concret-economică, și una filosofică: Cum ar trebui să ne gospodărim viața? Care sunt presupozițiile și prejudecățile pe care teoriile economice le ascund? Spune oare modul în care ne raportăm la economie ceva despre înclinațiile și impulsurile noastre? Poate fi totul vândut și cumpărat sau există limite ale schimburilor comerciale?

La toate aceste întrebări și la multe altele conexe vom încerca să schițăm niște răspunsuri alături de Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica economică.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 8 februarie, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 1 febr. 2019, De la fapte la predicții. Cum va arăta filosofia românească de mâine?

De multe ori se spune că viitorul este deja dat în mod potențial în trecut, similar ghindei care va produce viitorul stejar și, prin urmare, cine posedă cunoașterea trecutului ar putea desluși, plecând de la ziua de azi, ceea ce se va întâmpla mâine.

Se aplică această observație, deseori invocată de istoricii de pretutindeni, și istoriei filosofiei românești?

Încotro, filosofia românească? Putem deduce viitoarea configurație a filosofiei românești, practicată în mod profesionist, din trecutul ei fundat mai degrabă pe rupturi, decât pe o lină continuitate? Care este impactul hiperspecializărilor filosofice actuale asupra domeniului filosofiei ca ramură a culturii în orizontul căreia, prin tradiție, au fost deschise și tematizate marile întrebări ale omenirii? În ce condiții mai putem vorbi despre o identitate a filosofiei românești, într-o eră ce va dominată de valori cosmopolite și de la limbajul universal al tehnologiilor digitale? Care sunt profesiile nefilosofice care au nevoie de filosofi?  În final, cum putem desena, cu datele pe care ni le oferă deopotrivă, trecutul și prezentul, „portretul robot” a filosofului de mâine?

Sunt întrebări la care va încerca să răspundă în întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână filosoful Cristian Iftode –  conf. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București, un cunoscător de profunzime a ambianței filosofice internaționale actuale, cât și a istoriei gândirii românești.

Amorsa dezbaterii noastre o constituie conferința d-lui Cristian Iftode, Cum va arăta filosofia românească de mâine?, prezentată la Colocviul internațional „ Gânditori români în cultura universală”, organizat recent de Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Filosofie și Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu -Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm, așadar, vineri 1 febr. 2019, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu filosoful Cristian Iftode.

Realizator: Constantin Aslam

Ediția din 18 Ianuarie: Abecedarul gândirii grecești antice. Litera alpha (partea a 2-a)

Pentru ediția din 18 ianuarie a Izvoarelor de filosofie vă propunem să continuăm exercițiul cultural inedit început în luna decembrie a anului trecut, cu cel de-al doilea episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.

În cele 50 de minute de emisie vom continua să navigăm printre cele mai importante cuvinte care încep cu prima literă a alfabetului grecesc, cuvinte care au marcat întreaga evoluție a culturii occidentale și care supraviețuiesc chiar și acum în vocabularul nostru – fie ca atare, fie prin moștenitorii lor. În acest periplu vom avea ocazia să vizităm ținuturi fascinante ale gândirii filosofice, cum ar fi logica, epistemologia și filosofia creștină. Vom încerca să ne aducem aminte sensurile ascunse pe care ni le șoptește etimologia limbii grecești asupra unor concepte precum cel de adevăr (ἀλήθεια), necesitate (ἀνάγκη), depresie (ἀκηδία), iubire (ἀγάπη) sau revelație (ἀποκάλυψις).
Pentru a ne ghida în aceste ținuturi pline de mister ale limbajului filosofic al Antichității grecești, în studioul Radio România cultural va fi invitat dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 18 Ianuarie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea competă a emisiunii, dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Editia din 11 ian. 2019, Anul filosofic 2018. O retrospectiva a celor mai importante evenimente filosofice

Întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2018, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 

Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile semnificative etc. care au dat conținut anului filosofic 2018, vor fi comentate în studio, ca în fiecare început de nou an, de către cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, vineri 11 ianuarie 2019, între orele 21.10-22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

Realizator: Constantin Aslam