Ediția din 13 martie: Faliment sau Renaștere? Științele umaniste în epoca inteligenței artificiale

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de filosofie, vă propunem o incursiune într-una dintre cele mai presante dezbateri pentru contemporaneitatea filosofică și nu numai: soarta științelor umaniste într-o lume din ce în ce mai automatizată. Într-un moment în care algoritmii generativi par capabili să redacteze eseuri, să traducă texte complexe și să simuleze raționamente filosofice, ne întrebăm: ce mai rămâne din specificul „științelor spiritului”? Este inteligența artificială doar un nou „mediu” de exprimare, sau asistăm la o mutație a modului în care producem și consumăm cultura?

Pentru a descifra aceste mize, îl avem ca invitat pe Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, expert în filosofia tehnologiei și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). Autor al volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, publicat la editura Universității din București în anul 2023, invitatul nostru a explorat extensiv modul în care „turnura info-computațională” modifică instituțiile, educația și însăși structura experienței umane.

Vom discuta despre „paradoxul optimismului” în era tehnologică, despre riscul „alienării” prin abstractizarea datelor și despre modul în care lectura și scrierea se transformă sub presiunea eficienței algoritmice. Mai pot fi științele umaniste un bastion al rezistenței critice sau vor deveni simple anexe ale procesării de date?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 martie: Arheologia eternității în filosofia modernă. Schelling și „Vârstele Lumii”

 

Ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unei incursiuni incitante în filosofia lui F.W.J. Schelling, pornind de la scrierea „Vârstele lumii”, care este considerată capodopera sa neterminată. Deși o publicată abia postum, această lucrare poate fi considerată „cuptorul în care se coace gândirea secolelor XIX și XX”, anticipând teme filosofice majore de la Kierkegaard și Freud până la Heidegger.

Spre deosebire de modelul  filosofic kantian, unde timpul este o formă universală a intuiției în care „sunt” lucrurile, la Schelling timpul se naște din nou în fiecare lucru, fiind o mișcare interioară de forțe. Această perspectivă transformă timpul dintr-o dimensiune liniară subiectivă într-o succesiune de „vârste” ale lumii, fundate pe o separare primordială între forța de contracție și cea de expansiune, lăuntrice fiecărui lucru din univers. Cum putem gândi acest timp care se naște din nou în fiecare lucru? În ce sens putem vorbi despre „vârste” ale lumii? Cum putem gândi eternitatea?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le vom discuta cu Dragoș Grusea, invitatul nostru din această săptămână, care ne va ghida prin gândirea lui F.W.J. Schelling. Dragoș Grusea, doctor în filosofie și arte vizuale, specialist în filosofie și estetică germană modernă, lector al Universității Naționale de Arte din București și cercetător al Universității Eberhard Karls din Tübingen.

Prilejul acestei emisiuni este conferința pe care Dragoș Grusea o va susține miercuri, pe data de 11 martie 2026, începând cu ora 13.00, la Universitatea Națională de Arte din București, a cărei temă este „Contemplație, inspirație și revelație în romantismul german”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 februarie: Provocări filosofice ale devenirii. Scrierile de bătrânețe le lui Platon

 

Emisiunea Izvoare de Filosofie din această săptămână celebrează un eveniment editorial de excepție: lansarea volumului V din seria de autor Platon la Editura Humanitas. Alături de noi se află cel care și-a asumat „curajul smintit” — după cum singur îl definește — de a ne oferi o nouă haină lingvistică pentru întreaga operă platoniciană: profesorul, eseistul și traducătorul Andrei Cornea.

Acest nou volum acoperă spectrul vast al preocupărilor filosofice platoniciene din perioada de bătrânețe, prin care, într-un fel sau altul, filosoful grec încearcă să adreseze una dintre cele mai grele provocări aduse gândirii sale de problematica devenirii. De la cosmogonia din Timaios, unde Demiurgul proiectează lumea după modelul formelor eterne, la fragmentarul dialog Critias, care ne-a lăsat moștenire fascinantul mit al Atlantidei, până la rigoarea analitică a dialogului Philebos despre ierarhia plăcerilor. Un loc aparte îl ocupă Scrisoarea a VII-a, documentul cel mai intim al filosofului, unde Platon își justifică intervențiile politice din Sicilia și reflectează asupra limitelor comunicării prin scris a „celor mai înalte adevăruri”.

Andrei Cornea este una dintre figurile proeminente ale culturii române contemporane, fiind doctor în filologie clasică și profesor la Universitatea din București. Cu o activitate recentă susținută, el a reușit să ducă acest proiect monumental aproape de final, oferind cititorului român o traducere care îmbină rigoarea academică cu fluența limbii contemporane, necesară pentru a menține vie prospețimea gândirii antice.

Vă invităm la un dialog despre sensul traducerii și actualitatea metafizicii vineri, de la ora 21.10, la Radio România Cultural.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 Februarie: Arta în era inteligenței artificiale. Între artist și codul sursă

 

Trăim o perioadă de o efervescență tehnologică fără precedent, în care granițele dintre creația umană și cea artificială devin tot mai difuze. Programele de inteligență artificială generativă nu mai sunt simple unelte, ci devin co-autori ai unor opere vizuale sau muzicale, ridicând întrebări fundamentale care ne fac să regândim estetica și etica tradițională. Mai putem vorbi despre „operă de artă” atunci când ea este rezultatul unui algoritm antrenat pe baze de date gigantice? Și, mai important, unde se situează responsabilitatea etică în acest nou peisaj creativ?

În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, ne propunem să disecăm aceste dileme alături de Radu Uszkai, lector universitar în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București și membru în echipa de cercetare al proiectului avataResponsibility. Radu Uszkai este recunoscut pentru expertiza sa în etica aplicată, filosofia tehnologiei și studiul implicațiilor morale ale inteligenței artificiale, fiind un fin observator al modului în care inovația digitală reconfigurează structurile sociale și culturale contemporane.

Alături de invitatul nostru, vom explora dacă artistul mai este un „creator” în sensul tradițional al cuvântului sau doar un curator de date și dacă originalitatea mai poate fi un criteriu de validare estetică în era prompt-urilor. Ne vom concentra pe o analiză critică a impactului inteligenței artificiale asupra modul în care gândim arta și asupra sensului în care mai putem vorbi de autor.

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri necesare, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 februarie 2026: Estetica fenomenelor atmosferice. Cum ne modelează vremea percepția asupra lumii

Vineri, începând cu ora 21:10, vă invităm la o ediție specială a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, undele Radio România Cultural. Ediția din această săptămână este dedicată unei teme surprinzătoare pentru filosofia contemporană: estetica vremii. Într-o lume în care suntem adesea absorbiți de tehnologie, uităm să privim cerul și să conștientizăm modul în care fenomenele atmosferice ne modelează stările de spirit și percepția asupra realității. Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie, ne propunem să explorăm modul în care meteorologia se întâlnește cu arta și filosofia, transformând simpla observare a vremii într-o experiență estetică complexă.

Pentru a naviga prin acest univers fascinant, realizatorul Cornel-Florin Moraru o are ca invitată pe Mădălina Diaconu, o voce distinsă în peisajul filosofic românesc și internațional. Profesoară la Universitatea din Viena, Mădălina Diaconu este cunoscută pentru cercetările sale originale în domeniul esteticii și al fenomenologiei. Volumul său, „Aesthetics of Weather”, apărut la finalul anului 2024 la prestigioasa editură Bloomsbury, ne oferă instrumentele necesare pentru a regândi raportul dintre om și mediul său ambiant, trecând dincolo de simpla prognoză meteo către o înțelegere profundă a frumosului și a sublimului atmosferic.

Problematizarea acestei ediții pornește de la întrebarea: Cum influențează vremea – de la ceața londoneză la soarele torid al verii – sensibilitatea artistică și gândirea filosofică? Mădălina Diaconu ne provoacă să reflectăm asupra modului în care arta poate capta efemeritatea fenomenelor meteorologice și cum, la rândul lor, acestea ne modelează identitatea culturală și personală. Vă invităm să vă alăturați acestei incursiuni inedite în estetica cotidianului, vineri seara, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 februarie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi

 

Săptămâna aceasta deschidem, pentru prima oară în acest an, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 6 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 Ianuarie 2026: Nașterea minții europene. Geneza conceptului de spirit în Grecia Antică

 

Săptămâna aceasta, la „Izvoare de Filosofie”, vă propunem o incursiune fascinantă la rădăcinile conștiinței europene și a felului în care noi, oamenii modernității, ne raportăm la noi înșine. Ce anume îi face pe europeni să gândească așa cum o fac? Cum s-a transformat mintea umană de la primele versuri homerice până la rigoarea conceptelor filosofice ale lui Platon și Aristotel? Acestea sunt doar două dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în emisiunea din această săptămână.

Punctul nostru de plecare este o apariție editorială de excepție pe piața de carte din România, este vorba despre volumul „Descoperirea spiritului. Studii despre nașterea gândirii europene la greci”, semnat de celebrul filolog german Bruno Snell și apărut sub egida editurii Ratio et Revelatio, în traducerea lui Bogdan Mincă. Această lucrare fundamentală nu este doar o analiză filologică riguroasă, ci o veritabilă „arheologie” a modului în care s-a „trezit” spiritul european, învățând să se exprime pe sine prin poezie, tragedie și filosofie.

Într-o epocă a vitezei și a fragmentării, ne oprim pentru 50 de minute pentru a înțelege de ce grecii antici sunt, în esență, contemporanii noștri. Vom analiza modul în care aceștia au inventat termeni pentru suflet, voință și intelect, punând bazele întregii culturi occidentale. Este o călătorie prin care descoperim că „spiritul” nu a fost un dat, ci o cucerire istorică și lingvistică.

Pentru a ne ghida prin labirintul ideilor lui Bruno Snell, îl avem ca invitat pe Bogdan Mincă, conferențiar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și traducătorul acestui volum fundamental, atât pentru studiile clasice din România, cât și pentru filosofie. Alături de el, vom discuta despre provocările traducerii unui text atât de dens și despre relevanța viziunii lui Bruno Snell în contextul academic actual.

Vă invităm să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro. 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 ianuarie 2026: Dincolo de turnul de fildeș. A trăi și a muri pentru o idee

 

Filosofia este adesea percepută ca o activitate solitară și singuratică, desfășurată în liniștea bibliotecilor sau în amfiteatrele universitare. Însă istoria gândirii ne arată că, pentru anumiți filosofi, ideile nu au fost doar concepte abstracte, ci mize vitale pentru care au fost dispuși să plătească prețul suprem. De la Socrate la Giordano Bruno, actul de a muri pentru o idee transformă discursul filosofic dintr-o simplă teorie într-o mărturie existențială de neclintit.

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune fascinantă în „viața plină de primejdii a filosofilor”, pornind de la un eveniment editorial de excepție: lansarea traducerii în limba română a volumului „A muri pentru o idee”, semnat de cunoscutul filosof Costică Brădățan și publicat recent la editura Spandugino.

Alături de autorul volumului, vom explora de ce „corpul filosofului” devine, în momente de criză, ultimul și cel mai puternic argument al unei doctrine. Ce îi mână pe acești gânditori să refuze compromisul, chiar și atunci când supraviețuirea lor fizică este în joc? Este moartea martirică un eșec al dialogului sau, dimpotrivă, forma supremă de comunicare a unui adevăr care nu poate fi rostit altfel?

Vom discuta despre modul în care aceste destine tragice au modelat canonul filosofic occidental și despre relevanța lor într-o lume contemporană care pare să fi pierdut exercițiul spiritului critic și al curajului civic. Nu oferim rețete, ci instrumentele necesare pentru a naviga prin labirintul dilemelor etice și intelectuale ale condiției umane.

Invitatul nostru din această săptămână, Costică Brădățan, este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, SUA, și profesor onorific de filozofie la University of Queensland, Australia. Absolvent al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, este doctor, în aceeași disciplină, al Universității Durham (UK). Redactor pentru filozofie și religie la Los Angeles Review of Books, coordonator a două colecții de carte, „Philosophical Filmmakers” (Bloomsbury) și „No Limits” (Columbia University Press), a publicat eseuri și editoriale în The New York Times, Washington Post, Times Literary Supplement, TIME Magazine.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri despre curaj, adevăr și sacrificiu vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2025

 

Ca de obicei, cu ocazia intrării în noul an, dedicăm prima ediție a Izvoarelor de Filosofie din 2026 unei retrospective complete a celor mai importante evenimente filosofice care au marcat peisajul nostru cultural în anul ce tocmai s-a încheiat. În cele 50 de minute de emisie, vă invităm pentru o radiografiere a cărților, articolelor științifice și manifestărilor academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu printre cărți și teorii filosofice, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 Decembrie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice. Vocabularul sărbătorilor în Antichitate

 

Săptămâna aceasta, deschidem, pentru ultima oară în 2025, Abecedarul gândirii grecești și v-am pregătit o ediție specială, dedicată sărbătorilor din Antichitatea greacă și diverșilor termeni din vocabularul acestora. În cele 50 de minute de emisie, vom încerca să înțelegem relația omului cu timpul sacru și cu sărbătoarea, făcând o incursiune peste mai bine de două milenii și jumătate de istorie, în lumea afectivă și festivă a omului grec antic.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 19 Decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru