Ediția din 14 mai 2021: De la magie la experiment științific. Incursiuni în istoria științei secolului al XVII-lea

 

Deși ideea de experiment este centrală științei și epistemologiei vremurilor noastre, apariția acesteia este încă învăluită în mister. Fiind totodată în centrul practicilor de laborator, dar și a dezbaterilor teoretice, ea pare a fi, la prima vedere, o idee clară, de la sine înțeleasă, care nu are nevoie de clarificări suplimentare. Privită însă mai îndeaproape, noțiunea de experiment ridică o sumedenie de întrebări și uimiri, atât din punctul de vedere al genezei sale istorice, cât și din punctul de vedere al folosirii sale practice. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă provocăm la o discuție despre apariția ideii de experiment în știința modernă și despre modul în care primii filosofi ai modernității înțelegeau această noțiune, pe parcursul secolelor XVI-XVII.

În măsura în care știința antică, concepută în coordonate platonice și aristotelice, nu era una experimentală, ci, mai degrabă, axiomatică, putem spune că ideea de experiment este o „invenție” a modernității. Urmărind însă din punct de vedere istoric evoluția acestei noțiuni, îi putem găsi originile într-un loc cât se poate de surprinzător: practicile magice și alchimice de la finele Renașterii. Astfel, rămâne de cercetat modul în care ideea de experiment se conturează, încetul cu încetul, pornind de la rețetele magice găsite în diverse tratate și de la încercarea de urmare a lor în laborator. Care sunt legăturile dintre rețetele „magicienilor naturaliști” și experimentele științifice? Cât de mult datorează știința modernă practicilor magice? Care este procesul prin care s-a putut ajunge de la magie la experiment?

 Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de astăzi alături de invitata mea din această seară, doamna Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene”, director al secției umaniste a „Institutului de Cercetare al Universității din București” și membru al „Centrului cercetare în logica, istoria și filosofia științei” din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la universități de prim calibru mondial, cum sunt Oxford și Princeton, invitata noastră de astăzi este, la ora actuală, unul dintre cei mai vizibili specialiști din cultura noastră în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii și, totodată, unul dintre cercetătorii apariției ideii de „experiment științific”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 14 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 mai: Între o viața bună și o viața fericită. Etica sinelui în lumea contemporană

 

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în lumea filosofiei practice cu o discuție care ne vizează în mod direct pe fiecare dintre noi: posibilitatea trăirii unei „vieți bune” în contextul cultural și social al lumii contemporane.

Chiar dacă trăim în epoca relativismului moral, nu putem ignora faptul că idealul unei vieți bune și împlinite încă rămâne – indiferent de modul în care înțelegem acest ideal – o năzuință a fiecăruia dintre noi. Tocmai de aceea, nu este întâmplător faptul că un astfel de subiect a fost, încă din Antichitate, una dintre principalele teme de dezbatere ale filosofilor și s-a situat, până la finele Renașterii, în centrul cercetărilor etice.

La începutul Modernității însă, odată cu definirea filosofiei după modelul științelor și cu apariția filosofiei „de catedră” din mediile academice, problematica vieții bune a ieșit, o perioadă, din primul plan al dezbaterilor universitare, accentul mutându-se de pe grija față de propria existență pe construirea unor relații cât mai „corecte” cu semenii noștri, lucru ce poate fi observat chiar și astăzi în mediile academice.

Odată însă cu reapariția în centrul culturii reflexive contemporane a filosofiei practice și a practicii filosofice, cu câteva decenii în urmă, filosofii au readus conceptul de viață bună în centrul preocupărilor lor. Ce este o viață bună? Este această viață bună, în mod necesar, și o viață fericită? Cum ne putem construi astăzi existența, astfel încât să trăim bine?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București, specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

 Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la editura Trei, a cărții „Viața bună. O introducere în etică”, semnată chiar de invitatul nostru. Este vorba despre o apariție insolită pe piața editorială din România, în care cunoașterea aprofundată a problematicii și teoriilor etice se împletește în mod armonios cu o expunere clară și atractivă a ideilor, fapt ce face ca această carte să poată fi citită cu folos atât de specialiștii domeniului, cât și de publicul cultivat în genere.

Vă invităm și pe dvs. să reflectați alături de noi asupra posibilității unei vieți bune, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 7 mai, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 30 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 3-a)

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești și a le descoperi sensurile ascunde și originile etimologice.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene, trecute în dicționare la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vedem de unde provine ideea de „metodă filosofică” și să vedem cum a apărut ideea de metodă în domeniul filosofiei.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 30, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 aprilie: Către o etică a viitorului. Bio-ameliorarea și depășirea valorilor morale tradiționale

 

 Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au sperat să depășească condiția umană și limitările acesteia. De la religiile arhaice, până la meditațiile filosofice ale Antichității și Evului Mediu, oamenii au construit narațiuni care să le ofere speranță în posibilitatea nemuririi, și a depășirii, pe rând, a tuturor abilităților naturale ale omului. Astăzi însă, acest vis peren al omenirii are acum șanse să devină realitate cu ajutorul noilor tehnologii bio-medicale care își propun atât prelungirea vieții umane, cât și îmbunătățirea capacităților noastre cognitive și fizice.

Aceste tehnologii de bio-ameliorare au, totodată, capacitatea de a schimba radical atât stilul nostru de viață, cât și ceea ce înțelegem astăzi prin „umanitate”. Ele, pe de o parte, pot restructura setul tradițional de valori morale folosite pentru inter-relaționarea umană, subminând astfel trăirea unei vieți bune și pot duce la accentuarea inegalităților existente între oameni. Pe de altă parte, ele pot crește rata progresului științific și remedia niște limitări evolutive ale psihologiei noastre, cum ar fi altruismul selectiv manifestat doar față de membrii grupului propriu sau tendința spre stereotipizare și xenofobie.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre dilemele etice ridicate de bio-ameliorarea medicală alături de Emilian Mihailov, lector al Facultății de filosofie din București, director al centrului de cercetare în etică aplicată și director al proiectului de cercetare ENHATEC, o cercetare etică de avangardă care își propune dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 23 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Paradoxurile timpului. Reflecții asupra ideii de timp la Aristotel

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie aduce din nou în dezbatere una dintre temele perene ale filosofiei, cu care toți marii gânditori și-au încercat puterile reflexive, anume problema timpului și a felului de a fi al acestei realități care, într-o formă sau alta, își lasă amprenta asupra tuturor lucrurilor.

Ipostaziat încă din mitologia greacă sub formă de zeitate atotputernică care-și devorează copii, timpul a fost mereu o sursă de anxietate și de uimire pentru poeți și teologi, dar și un obiect de reflecție pentru filosofii din toate epocile. Întruchipat ca un copil ce se joacă de către Heraclit, gândit ca mișcare a corpurilor cerești de către Platon sau ca o creație a lui Dumnezeu și ca fenomen al conștiinței umane de către Augustin, timpul rămâne, și în zilele noastre, un mister.

Pentru a înțelege însă de ce timpul este o problemă atât de importantă pentru filosofie, trebuie să ne întoarcem la gândirea lui Aristotel și să ne interogăm, din nou, împreună cu el: Este timpul parte a naturii sau construcție a minții noastre? Ce relații există între timp, spațiu și mișcare? Care este natura clipei prezente în care trăim?

Acestea sunt întrebările de la care pornim și dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, conferențiar al Facultății de filosofie, științe politice și științele comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara și specialist în istoria filosofiei.           

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 16 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 aprilie: Memoria – Între concept filosofic și proces biologic

 

De-a lungul întregii istorii a filosofiei, ideea de memorie și rolul jucat de aceasta în cadrul existenței umane au stârnit curiozitatea unora dintre cei mai importanți gânditori. De la anamnesis-ul lui Platon, la Confesiunile lui Augustin și până în epoca contemporană, la un gânditor precum Paul Ricoeur, filosofii s-au interogat atât asupra modului în care amintirile se formează, cât și asupra rolului pe care reamintirea formarea cunoașterii și înțelegerii noastre despre lume.

În ultimele decenii însă, memoria nu a rămas doar un concept filosofic, ci ea a intrat și în preocupările oamenilor de neuroștiințe. Astfel, am început să înțelegem din ce în ce mai multe despre substratul biologic al memoriei noastre și despre mecanismele cerebrale prin care această facultate a conștiinței se formează. Cum apar teoriile filosofice despre memorie în contextul studiilor de neuroștiințe? Cum se raportează „filosofia memoriei” la „știința memoriei”? Este memoria un concept filosofic sau unul biologic?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de Adriana Brăescu, colaborator mai vechi al  Izvoarelor de filosofie, cercetător în neuroștința educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de învățământ de educație holistă din România.

Prilejul acestei discuții este apariția programată pentru luna mai a cărții „Prăvălia cu vechituri. Cum generăm amintiri și cum amintirile ne generează pe pe noi?”, la  lucrare semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 9 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 aprilie: Gândul filosofic și veșmintele sale. Rolul traducerilor filosofice în cultura română

Importanța traducerilor pentru o cultură cu greu poate fi subestimată. Pe lângă facilitarea accesului la operele fundamentale ale altor culturi, efortul de traducere îmbogățește vocabularul unei limbi și îi crește acesteia puterea de expresivitate. Dar, după cum se spune adesea, traducerile, totodată, trădează gândul original, falsificându-l într-o măsură mai mică sau mai mare. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână am pregătit o radiografiere a stadiului traducerilor filosofice în limba română și o dezbatere privitoare la rolul traducerilor pentru cultura noastră reflexivă.

Cum îmbogățesc traducerile filosofice o cultură? Care sunt cei mai traduși filosofi din cultura noastră? Este traducerea un act filosofic în sine sau doar un instrument pentru filosofie?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână alături de cei doi invitați ai lui Cornel Moraru, anume doamna profesor Muguraș Constantinescu – doctor în filologie și cadru didactic al Universității „Ștefan Cel Mare” din Suceava, coordonatoare a proiectului O istorie a traducerilor în limba română sec. XVI -XX - domenii literare și neliterare – și Mircea Diaconu, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj cu o teză despre Filosofia religiei la Immanuel Kant, susținută în anul 2017.

Prilejul acestei dezbateri este constituit de apropierea publicării primelor volume din O istorie a traducerilor în limba română, un proiect care își propune să inventarieze toate traducerile în limba română, din domenii literare și neliterare, ce se întind pe domenii variate, de la istorie și arte vizuale până la filosofie și literatură, realizate începând cu secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului XX. Este vorba despre un proiect impresionant, la care în prezent lucrează peste 100 de cercetători.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 2-a

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 martie: Cum experimentăm arta contemporană? Reflecții asupra esteticii relaționale

 

Dintre toate formele de artă, arta contemporană trezește cele mai mari dezbateri și perplexități. Tocmai de aceea, încă din anii ’90, ea a fost principalul subiect de reflecție al teoreticienilor și principalul obiect de studiu al teoriilor filosofice despre artă. Acesta este și motivul pentru care dedicăm ediția din 19 martie a Izvoarelor de filosofie unei dezbateri privitoare la arta contemporană și una dintre cele mai influente direcții în gândirea estetică actuală, anume estetica relațională.

Propunându-și să înțeleagă arta ca fenomen viu, prins în contextul social și relațional al lumii contemporane, estetica relațională a fost anunțată de practicile artiștilor avangardiști și teoretizată pentru prima oară în peisajul gândirii filosofice, prin filosoful francez Nicholas Bourriaud,  la sfârșitul anilor ’90. De atunci, ea a creat multiple dezbateri în lumea filosofiei și teoriei artei, punând sub semnul întrebării atât modul tradițional de raportare la artă, cât și rolul său social. Acum, la peste douăzeci de ani de scrierea lui Bourriaud, estetica relațională este, în continuare, una dintre cele mai discutate teorii despre arta contemporană. Cum poate arta crea în jurul său comunități? Care este sensul relațional al esteticii? Care sunt motivele de fundal ale modului în care noi, astăzi, experimentăm arta?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri alături de Petru Bejan,  filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ca președinte al Fundației Axis și editor al revistelor „Hermeneia” și „Argumentum”, publicații academice foarte bine cotate, invitatul nostru este una dintre cele mai importante personalități ale mediului filosofic românesc actual.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 martie: „Note de subsol la Platon”. Despre continua actualitate a gândirii platonice

 

Puțini gânditori au trezit de-a lungul istoriei filosofiei atâta admirație cât a trezit Platon, care este văzut și la ora actuală ca un reper de neocolit în dezvoltarea culturii reflexive europene. Fiind văzut ca un mistic de neoplatonici, ca un teolog de creștini, ca logician de filosofii analitici contemporani și ca proto-fenomenolog de către fenomenologii moderni, el a vorbit fiecărei epoci despre problemele sale și, în același timp, încă vorbește pe limba omului contemporan.  

Ediția din această săptămână este dedicată lui Platon, unul dintre cei mai citiți, citați și traduși gânditori ai filosofiei din toate timpurile, cel în raport cu care, după spusele filosofului englez Alfred Whitehead, întreaga istorie a filosofiei europene este doar o „serie de note de subsol”. Conștienți sau nu de acest lucru, de fiecare dată când vorbim despre „idee”, „paradigmă”, „dialog” sau „dialectică”, noi înșine, prin discursul nostru, facem o „notă de subsol” la gândirea platonică și o interpretăm din perspectivă contemporană. 

În aceste condiții, merită să reflectăm asupra motivelor pentru care gândirea sa și-a păstrat relevanța de-a lungul timpului, dar și asupra motivelor pentru care dialogurile lui Platon trebuie, la anumite intervale de timp, retraduse. Ce relevanță are Platon pentru lumea secolului XXI? Este gândirea platonică o „cale regală” spre filosofie? Cum a instituit Platon cultura dialogului specifică mediului reflexiv european?

De la aceste întrebări pornim dezbaterea noastră din această săptămână, alături de filosoful Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Humanitas, a primului volum al colecției Platon, Opera integrală, un volum care reunește douăsprezece dialoguri platonice, într-o traducere nouă realizată chiar de către invitatul nostru din această săptămână.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru