Ediția din 1 mai 2026: Cum ne împrietenim cu timpul? Strategii de supraviețuire în fața inevitabilului

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o explorare lucidă a singurei certitudini a condiției umane, dar și a celui mai mare mister al său: fenomenul morții. Încă din preistorie, problema finitudinii existenței, a conștientizării timpului limitat pe care-l avem de trăit, precum și cea a depășirii acestei condiții, au fost printre cele mai importante izvoare ale religiei, spiritualității și, mai târziu, ale filosofiei. Chiar și astăzi, există un moment în viața fiecăruia dintre noi când moartea încetează să mai fie o simplă noțiune abstractă, învățată din cărți sau din filme, și devine o realitate pe care o simțim „în oase”. Și astăzi există, în fiecare dintre noi, ca un impuls biologic sau ca o speranță spirituală, tendința de a prelungi această viață și, dacă este posibil, de a amâna indefinit sfârșitul ei.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom încerca să aflăm de ce ne este atât de teamă să vorbim despre sfârșit și cum am ajuns să transformăm acest eveniment într-un subiect tabu în societatea modernă. Vom explora mecanismele prin care mintea noastră „inventează” speranța pentru a ne ajuta să mergem mai departe și vom vedea cum marii gânditori ai lumii au căutat soluții pentru a învinge trecerea timpului — fie prin credință, prin creație artistică sau prin simpla acceptare a fragilității umane.

Prilejul acestei întâlniri este apariția în curând, sub egida Editurii Eikon, a volumului „Cum să devii nemuritor. Studii de thanatologie filosofică”, semnat de Horia Vicențiu Pătrașcu. Invitatul nostru din această seară este chiar autorul volumului citat, un nume de referință în peisajul filosofic românesc contemporan, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al Revistei Anthropos. Cu o activitate publicistică susținută, Horia Vicențiu Pătrașcu a publicat un număr impresionant de cărți, studii și eseuri de specialitate, dintre care menționăm Sentimentul metafizic al tristeții (Editura Trei, 2011) sau Tratat de filosofia emoției (Editura Humanitas, 2024).

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin universul cărților care ne transformă viața, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 aprilie 2026 Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi (continuare)

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 Aprilie 2026: FilosoFii Fest, ediția a 2-a. De la raftul de bibliotecă la agora

 

În ediția din această săptămână, emisiunea Izvoare de Filosofie își propune să exploreze punțile subtile dintre mediul editorial și spațiul public, analizând modul în care gândirea critică devine accesibilă prin proiecte culturale de anvergură. Invitații noștri sunt Magdalena Mărculescu, directorul Grupului Editorial Trei, coordonatoare și inițiatoare a colecției FilosoFii și Victor Popescu, director editorial pe segmentul de non-ficțiune al Editurii Trei.

Dezbaterea este prilejuită de cea de-a doua ediție a FilosoFii Fest, un festival care reușește să transforme lectura filosofică dintr-o activitate solitară într-un dialog comunitar vibrant. Vom discuta despre mizele colecției „FilosoFii”, un reper în spațiul editorial și bibliografic românesc, care aduce în fața cititorilor atât texte fundamentale, cât și perspective contemporane esențiale pentru înțelegerea lumii de astăzi.

Alături de invitații noștri, vom radiografia trei dintre titlurile-vedetă ale ediției de anul acesta. Vom analiza mecanismele de vindecare colectivă propuse de Cynthia Fleury în „Aici odihnește amarul. Vindecarea de resentiment”, explorând modul în care resentimentul poate fi depășit prin îngrijirea de sine. Ne vom opri, de asemenea, asupra interogațiilor lui Theodor Paleologu din volumul „Ce ne facem cu atâția proști?”, o analiză fină a formelor de cecitate intelectuală, și vom discuta despre noua traducere a celui de-al doilea volum din „Istoria sexualității”, semnat de Michel Foucault, investigând genealogia „folosirii plăcerilor” în etica antică.

Magdalena Mărculescu și Victor Popescu sunt arhitecții unor strategii editoriale care au redefinit prezența non-ficțiunii filosofice în România, reușind să mențină un echilibru între exigența traducerii și scrierii academice, pe de o parte, și impactul cultural larg, pe de alta. Dincolo de prezentarea festivalului, vom încerca să aflăm care sunt noile direcții ale editurii și ce titluri în pregătire vor continua să hrănească „spiritul critic al societății”.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin universul cărților care ne transformă viața, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 Aprilie 2026: Curajul de a spune nu. O diagnoză a supunerii voluntare cu Ciprian Mihali

 

Într-o epocă marcată de hiper-conectivitate și de imperativul performanței continue, libertatea pare să fi devenit, paradoxal, un instrument al propriei noastre înrolări. De ce alegem să ne supunem voluntar unor algoritmi, unor regimuri de post-adevăr sau unei industrii a „stării de bine” care ne transformă propriul psihic într-o resursă numai bună de exploatat?

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, propunem o radiografie critică a societății actuale pornind de la cel mai recent volum semnat de Ciprian Mihali: „Curajul de a spune nu. Forme ale supunerii voluntare”, apărut de curând sub egida editurii Trei. Lucrarea, un veritabil tratat de filosofie socială aplicată, explorează mecanismele prin care autonomia individuală este erodată de „psihoputere” și de transformarea sinelui într-o întreprindere comercială (Eu S.R.L.).

Ciprian Mihali, cunoscut filosof și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prezente voci ale filosofiei noastre publice. Cu o expertiză vastă în filosofia franceză contemporană și în biopolitică, Mihali ne invită să redescoperim „filosofia ca diagnostic” – un exercițiu de curaj intelectual menit să identifice formele de alienare care ne guvernează viața cotidiană.

Vom discuta despre cum „ignoranța voluntară” și „economia atenției” ne modelează facultățile cognitive și despre modul în care „capitalismul de wellness” ne-a confiscat dreptul la nefericire și la autenticitate reală. Este „nu”-ul cel mai scurt drum către regăsirea de sine?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 martie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 martie 2026: Dincolo de „Totalitarism”. Noi paradigme în cercetarea istoriei recente

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune într-un laborator intelectual de anvergură internațională: regândirea modului în care scriem și înțelegem istoria recentă a Europei Centrale și de Est. Punctul nostru de plecare este volumul colectiv recent apărut la editura Berghahn Books, intitulat Rethinking the Historiography of the Soviet Bloc și coordonat de Manuela Ungureanu, un proiect ce reunește cercetători din diverse spații academice pentru a chestiona moștenirea paradigmei totalitarismului în științele sociale.

Invitată în studioul Radio România Cultural este chiar coordonatoarea volumului în cauză, Manuela Ungureanu, profesoară la University of British Columbia (Okanagan) și cercetătoare cu o vastă experiență în filosofia științelor sociale și epistemologie. Proiectul său, propune o „a treia cale” între condamnarea ideologică și descrierea pur factuală. Manuela Ungureanu reușește să creeze un spațiu de dialog între istorici, filosofi și politologi, vizând depășirea modelului de interpretare clasic al totalitarismului, care adesea simplifică realitățile complexe ale vieții cotidiene în socialism.

Vom analiza împreună de ce paradigma clasică a istoriografiei, deși utilă din multe puncte de vedere în deceniile anterioare, a devenit un obstacol pentru istoricul contemporan care încearcă să surprindă nuanțele rezistenței, ale negocierii cu cenzura și ale producției culturale sub presiune. Cum putem scrie o „istorie vie” care să nu ignore suferința victimelor, dar să recunoască și autonomia fragilă a intelectualilor?.

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro. 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 martie: Faliment sau Renaștere? Științele umaniste în epoca inteligenței artificiale

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de filosofie, vă propunem o incursiune într-una dintre cele mai presante dezbateri pentru contemporaneitatea filosofică și nu numai: soarta științelor umaniste într-o lume din ce în ce mai automatizată. Într-un moment în care algoritmii generativi par capabili să redacteze eseuri, să traducă texte complexe și să simuleze raționamente filosofice, ne întrebăm: ce mai rămâne din specificul „științelor spiritului”? Este inteligența artificială doar un nou „mediu” de exprimare, sau asistăm la o mutație a modului în care producem și consumăm cultura?

Pentru a descifra aceste mize, îl avem ca invitat pe Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, expert în filosofia tehnologiei și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). Autor al volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, publicat la editura Universității din București în anul 2023, invitatul nostru a explorat extensiv modul în care „turnura info-computațională” modifică instituțiile, educația și însăși structura experienței umane.

Vom discuta despre „paradoxul optimismului” în era tehnologică, despre riscul „alienării” prin abstractizarea datelor și despre modul în care lectura și scrierea se transformă sub presiunea eficienței algoritmice. Mai pot fi științele umaniste un bastion al rezistenței critice sau vor deveni simple anexe ale procesării de date?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 martie: Arheologia eternității în filosofia modernă. Schelling și „Vârstele Lumii”

 

Ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unei incursiuni incitante în filosofia lui F.W.J. Schelling, pornind de la scrierea „Vârstele lumii”, care este considerată capodopera sa neterminată. Deși o publicată abia postum, această lucrare poate fi considerată „cuptorul în care se coace gândirea secolelor XIX și XX”, anticipând teme filosofice majore de la Kierkegaard și Freud până la Heidegger.

Spre deosebire de modelul  filosofic kantian, unde timpul este o formă universală a intuiției în care „sunt” lucrurile, la Schelling timpul se naște din nou în fiecare lucru, fiind o mișcare interioară de forțe. Această perspectivă transformă timpul dintr-o dimensiune liniară subiectivă într-o succesiune de „vârste” ale lumii, fundate pe o separare primordială între forța de contracție și cea de expansiune, lăuntrice fiecărui lucru din univers. Cum putem gândi acest timp care se naște din nou în fiecare lucru? În ce sens putem vorbi despre „vârste” ale lumii? Cum putem gândi eternitatea?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le vom discuta cu Dragoș Grusea, invitatul nostru din această săptămână, care ne va ghida prin gândirea lui F.W.J. Schelling. Dragoș Grusea, doctor în filosofie și arte vizuale, specialist în filosofie și estetică germană modernă, lector al Universității Naționale de Arte din București și cercetător al Universității Eberhard Karls din Tübingen.

Prilejul acestei emisiuni este conferința pe care Dragoș Grusea o va susține miercuri, pe data de 11 martie 2026, începând cu ora 13.00, la Universitatea Națională de Arte din București, a cărei temă este „Contemplație, inspirație și revelație în romantismul german”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 februarie: Provocări filosofice ale devenirii. Scrierile de bătrânețe le lui Platon

 

Emisiunea Izvoare de Filosofie din această săptămână celebrează un eveniment editorial de excepție: lansarea volumului V din seria de autor Platon la Editura Humanitas. Alături de noi se află cel care și-a asumat „curajul smintit” — după cum singur îl definește — de a ne oferi o nouă haină lingvistică pentru întreaga operă platoniciană: profesorul, eseistul și traducătorul Andrei Cornea.

Acest nou volum acoperă spectrul vast al preocupărilor filosofice platoniciene din perioada de bătrânețe, prin care, într-un fel sau altul, filosoful grec încearcă să adreseze una dintre cele mai grele provocări aduse gândirii sale de problematica devenirii. De la cosmogonia din Timaios, unde Demiurgul proiectează lumea după modelul formelor eterne, la fragmentarul dialog Critias, care ne-a lăsat moștenire fascinantul mit al Atlantidei, până la rigoarea analitică a dialogului Philebos despre ierarhia plăcerilor. Un loc aparte îl ocupă Scrisoarea a VII-a, documentul cel mai intim al filosofului, unde Platon își justifică intervențiile politice din Sicilia și reflectează asupra limitelor comunicării prin scris a „celor mai înalte adevăruri”.

Andrei Cornea este una dintre figurile proeminente ale culturii române contemporane, fiind doctor în filologie clasică și profesor la Universitatea din București. Cu o activitate recentă susținută, el a reușit să ducă acest proiect monumental aproape de final, oferind cititorului român o traducere care îmbină rigoarea academică cu fluența limbii contemporane, necesară pentru a menține vie prospețimea gândirii antice.

Vă invităm la un dialog despre sensul traducerii și actualitatea metafizicii vineri, de la ora 21.10, la Radio România Cultural.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 Februarie: Arta în era inteligenței artificiale. Între artist și codul sursă

 

Trăim o perioadă de o efervescență tehnologică fără precedent, în care granițele dintre creația umană și cea artificială devin tot mai difuze. Programele de inteligență artificială generativă nu mai sunt simple unelte, ci devin co-autori ai unor opere vizuale sau muzicale, ridicând întrebări fundamentale care ne fac să regândim estetica și etica tradițională. Mai putem vorbi despre „operă de artă” atunci când ea este rezultatul unui algoritm antrenat pe baze de date gigantice? Și, mai important, unde se situează responsabilitatea etică în acest nou peisaj creativ?

În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, ne propunem să disecăm aceste dileme alături de Radu Uszkai, lector universitar în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București și membru în echipa de cercetare al proiectului avataResponsibility. Radu Uszkai este recunoscut pentru expertiza sa în etica aplicată, filosofia tehnologiei și studiul implicațiilor morale ale inteligenței artificiale, fiind un fin observator al modului în care inovația digitală reconfigurează structurile sociale și culturale contemporane.

Alături de invitatul nostru, vom explora dacă artistul mai este un „creator” în sensul tradițional al cuvântului sau doar un curator de date și dacă originalitatea mai poate fi un criteriu de validare estetică în era prompt-urilor. Ne vom concentra pe o analiză critică a impactului inteligenței artificiale asupra modul în care gândim arta și asupra sensului în care mai putem vorbi de autor.

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri necesare, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru