Ediția din 25 septembrie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice

 

Săptămâna aceasta redeschidem, pentru prima oară în acest sezon de toamnă, Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom finaliza cuvintele aferente literei phi și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera hi. Pe această cale, vă propunem un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 octombrie 2026: Mărturii estetizate. De la teologia iudaică la poetica suferinței

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune în genealogia ideii de „mărturie”, de la geneza sa în gândirea iudaică, până la sensurile sale filosofice din secolul al XX-lea și la modul în care experiența exilului s-a transfigurat în expresii estetice și filosofice fundamentale. Vom urmări modul în care trauma istorică devine sursă a unei dispoziții existențiale și estetice.

Cum a reconfigurat exilul babilonian nu doar identitatea unui popor, ci și reprezentarea divinului? În ce fel devine suferința un canal de mărturisire, de la deșertul profetic biblic până la deșertăciunea existențială și exilul lingvistic al secolului XX?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, care îl are ca invitat pe Ștefan Bârzu, doctor în filosofie, cercetător în cadrul proiectului BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură și lector asociat al Universității Naționale de Teatru și Film ,,I.L. Caragiale”. Studiile sale universitare s-au axat pe gândirea lui Søren Kierkegaard, iar în prezent cercetează domeniul esteticii, lucrând cu teatrologi, coregrafi și actori în formare.

Împreună cu invitatul nostru vom analiza cum «țipătul» profetic la Fundoianu se transformă într-o rugăciune fără zeu, cum «fuga» și contrapunctul liric la Celan transformă conditio judaica într-o metaforă a conditio humana, și cum deturul conceptual operat de Simone Weil reinterpretează suferința ca «de-creație» și grație.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin lumea ideilor vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 septembrie 2026: Incursiuni la limitele condiției umane. Despre nemurire, rău și ignoranță

 

Săptămâna aceasta la prima ediție a emisiunii Izvoare de filosofie din noua grilă de toamnă a Radio România Cultural, vă invităm la o meditație lucidă asupra uneia dintre cele mai profunde mize ale condiției umane: raportul crucial dintre finitudinea existenței noastre și fascinația ancestrală pentru nemurire. Punctul de plecare al dezbaterii noastre îl constituie cel mai recent volum semnat de cunoscutul filosof, filolog și eseist Andrei Cornea, intitulat Povestea nemuririi și proaspăt apărut la Editura Spandugino.

Pornind de la ceea ce autorul numește „falia fundamentală” dintre sentimentul finitudinii și idealul nemuririi, volumul propune o analiză critică a modului în care gândirea occidentală – de la marile epopei ale Antichității, la platonism, teologie creștină și până la utopiile tehnologice contemporane – a încercat să îmblânzească sau să nege caracterul ineluctabil al morții.

În emisiunea noastră de vineri vom încerca să scoatem la iveală legăturile de profunzime dintre nemurire și alte tematici celebre ale filosofiei, cum ar fi problema răului sau cea a ignoranței.  Pe această cale, vom putea înțelege mai bine modul în care această idee improbabilă a veșniciei a alimentat, de-a lungul timpului, toate eforturile culturale umane, de la artă și literatură, la știință și filosofie.

Pentru a parcurge acest itinerar ideatic complex, îl avem ca invitat pe autorul cărții, Andrei Cornea, profesor al Facultății de Litere a Universității din București, clasicist de marcă, eseist și traducător a multiple opere fundamentale ale Antichității, printre care amintim opera integrală a lui Platon și Plotin, precum și Metafizica lui Aristotel.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în metafizica finitudinii noastre vineri, 11 septembrie, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 iunie 2026: Educația artistică între concept și formă. În dialog cu Cătălin Bălescu, rector al Universității Naționale de Arte din București

 

Ce înseamnă să gândești prin imagini și cum se construiește fundamentul teoretic al creației artistice? Într-o epocă dominată de fluxuri vizuale instantanee, educația artistică nu se mai poate rezuma la simpla deprindere a unor tehnici, ci reclamă o solidă structură conceptuală. De la estetică și istoria artei, până la filosofie și semiotică, disciplinele teoretice sunt cele care transformă meșteșugul în act reflexiv și cultură vizuală majoră.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, radiografiem fundamentele filosofice și instituționale ale învățământului artistic superior alături de o personalitate marcantă a scenei culturale autohtone: prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, rectorul Universității Naționale de Arte din București (UNArte). Pictor de prestigiu, cu o intensă activitate expozițională națională și internațională, dar și autor a multiple studii și articole de specialitate, Cătălin Bălescu îmbină rigoarea lucrului de atelier cu o profundă înțelegere a rolului pe care cercetarea artistică și studiul formelor îl au în formarea tinerilor artiști.

Dezbaterea din această ediție va orbita în jurul marilor vectori de modernizare ai UNArte, priviți ca spații de articulare a gândirii artistice și estetice. Vom discuta despre deschiderea, care va avea loc la începutul săptămânii următoare, în perioada 26-29 iunie, a noii pinacoteci a universității, precum și a noii biblioteci UNArte, spații care reprezintă un veritabil centru de resurse și reflecție artistică. Totodată vom discuta și despre noile programe editoriale propuse de editura UNArte, inițiative axate pe cercetare avansată și pe traducerea unor texte fundamentale de istoria și teoria artei, care reconfigurează modul în care filosofia și artele vizuale intră în dialog în spațiul academic românesc.

Vă invităm să vă alăturați acestei incursiuni pasionante în culisele gândirii estetice vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 iunie 2026: Practici ale adevărului în epoca digitală. Lumea de azi prin lentila gândirii lui Michel Foucault

În peisajul filosofic contemporan, puține figuri exercită o influență la fel de mare precum cea a lui Michel Foucault. Gânditorul francez a reușit, prin analizele sale pătrunzătoare, să ne reconfigureze înțelegerea asupra puterii, subiectivității și mecanismelor prin care „adevărul” este produs și administrat social. În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, propunem o incursiune în actualitatea acestei opere, prilejuită de apariția recentă, la Editura Trei, a volumului Foucault și practica adevărului, semnat de Cristian Iftode.

Cartea reprezintă o contribuție remarcabilă la receptarea lui Foucault în spațiul academic românesc, oferind o interpretare care transcende clișeele interpretative clasice. În această lucrare, Cristian Iftode – filosof, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și un fin cunoscător al eticii și al filosofiei franceze – ne invită să recitim „ultimul Foucault”, cel preocupat de grija de sine, de curajul de a spune adevărul și de estetica existenței.

Într-o epocă marcată de post-adevăr și de o criză acută a instituțiilor de autoritate, a ne întoarce la Foucault nu este un exercițiu de arheologie intelectuală, ci un demers vital de igienă a spiritului. Cum putem rămâne liberi în fața „tehnologiilor de guvernare” care ne modelează conduita și dorințele? În ce măsură mai este posibilă, astăzi, o practică a adevărului care să nu fie un instrument de dominație, ci un exercițiu de libertate?

Vă invităm să explorăm aceste interogații alături de invitatul nostru, Cristian Iftode, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 iunie 2026: Între viața activă și cea contemplativă. Summa Theologica în cultura română contemporană

 

Într-o limbă care dorește să-și actualizeze potențialitățile filosofice, finalizarea unui proiect de traducere de anvergură nu reprezintă doar un succes editorial, ci un act de emancipare culturală. Ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unui eveniment istoric pentru spațiul cultural românesc: publicarea recentă, sub egida editurii Polirom, a ultimului volum din traducerea monumentalei lucrări Summa Theologica de Toma din Aquino. Această performanță intelectuală de excepție ne oferă prilejul de a reevalua nu doar tehnica traducerii textului filosofic medieval, ci și relevanța profundă a tomismului în contemporaneitate.

De ce mai citim astăzi Summa Theologica? Aceasta este întrebare în jurul căreia se va concentra discuția noastră. După cum vom vedea, departe de a fi un simplu vestigiu al scolasticii, acest text ne oferă un model structural de raționalitate și o sinteză magistrală între credință și intelect, capabilă să răspundă crizelor de sens ale lumii contemporane. În cele 50 de minute de emisie, vom analiza rețeaua conceptuală a operei, provocările filologice fundamentale de a transpune rigoarea limbii latine medievale în limba română actuală, dar și o temă de o actualitate stringentă: tensiunea și complementaritatea dintre viața activă și viața contemplativă (vita contemplativa).

Pentru a naviga prin această veritabilă arhitectură a spiritului, îl avem ca invitat pe coordonatorul acestui grandios proiect editorial, Alexander Baumgarten, care este profesor în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fin hermeneut al culturii clasice și traducător de seamă al textelor aristotelice și medievale în limba română.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri vineri, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 iunie 2026: Arta biopolitică sau suferința reprezentată. Care sunt limitele funcției de critică socială a artei?

 

Trăim într-o epocă în care frontiera dintre viața individuală și controlul instituțional s-a dizolvat din ce în ce mai mult. De la managementul crizelor globale și monitorizarea algoritmică a interacțiunilor noastre, până la mutațiile bio-tehnologice și inteligența artificială, corpul uman a încetat să mai fie o simplă entitate naturală, devenind miza supremă a mecanismelor de putere. Sâmbăta aceasta, la „Izvoare de Filosofie”, propunem o radiografie critică a prezentului prin lentila biopoliticii și a uneia dintre cele mai subversive manifestări ale sale: arta biopolitică.

Ghidul nostru în această incursiune conceptuală este Oana Șerban, doctor în filosofie, cercetătoare a Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București și lector al Facultății de Filosofie din București. Pornind de la cele mai recente contribuții editoriale și teoretice ale invitatei noastre, vom chestiona modul în care arta poate deveni un instrument de critică socială și istorică.

Într-o lume suprasaturată de imagini ale suferinței și de dispozitive de normare, cum mai poate arta să recupereze nuditatea radicală a viului? Arta biopolitică nu se mai mulțumește să reprezinte viața, ci devine ea însăși un dispozitiv de rezistență, o încercare de a smulge corpul din rețelele puterii și de a-i reda demnitatea. Vom discuta despre transformarea suferinței în spectacol, despre granița fragilă dintre viața biologică și cea culturală, și despre capacitatea esteticii de a institui noi forme de libertate acolo unde politicul eșuează.

Prilejul acestei dezbateri este o apariție editorială de excepție: volumul colectiv Arta Biopolitică, coordonat de Oana Șerban și publicat recent la Editura Eikon, al cărui eveniment de lansare va avea loc chiar sâmbăta aceasta, pe data de 6 iunie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Vă invităm și pe dvs. la o dezbatere fundamentală despre supraviețuire, demnitate și sens, într-un dialog despre problemele și provocările pe care istoria secolului al XX-lea ni le-a lăsat moștenire. Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 mai 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi (continuare)

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Mai 2026: Arhitectura invizibilă a creației. Precondițiile actului artistic în era algoritmilor

 

Ce se află în spatele primei tușe pe o pânză sau a primei urme de creion pe foaie? Dincolo de rezultatul estetic finit, arta este produsul unui ansamblu complex de precondiții care îi determină posibilitățile, dar și limitele. Săptămâna aceasta la Izvoare de filosofie, ne propunem să explorăm structurile de profunzime care fac posibilă arta, condițiile ei de posibilitate, de la mecanismele intuiției și percepției, până la conceptele clasice de geniu și talent.

Într-un peisaj cultural marcat de ascensiunea tehnologiilor generative de inteligență artificială, întrebarea despre „ce ne trebuie” pentru a fi artiști devine mai importantă ca niciodată. Este dexteritatea manuală o condiție absolut necesară artei sau am intrat definitiv în era în care intelectul pur și capacitatea de abstractizare pot substitui meșteșugul tradițional?

Pentru a ne ghida în acest labirint al creației artistice în epoca inteligenței artificiale, îl avem invitat pe Adrian Constantin Medeleanu, doctor în arte vizuale și lector în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Expertiza sa îmbină rigoarea cercetării academice cu o înțelegere profundă a practicilor artistice contemporane din zona artei digitale. Adrian Constantin Medeleanu a contribuit recent la dezbaterile privind statutul imaginii în mediul digital, explorând modul în care noile tehnologii reconfigurează raportul dintre subiectul creator și obiectul de artă.

Vă invităm să vă alăturați și dumneavoastră acestei călătorii la granița dintre metafizică și estetică vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 mai 2026: Când omul devine mai ieftin decât algoritmul. Despre rentabilitatea umanului în epoca Inteligenței Artificiale

 

Trăim într-o epocă marcată de promisiunea unei eficiențe absolute, în care Inteligența Artificială pare să se instaleze confortabil în centrul tuturor mecanismelor de producție. Totuși, o declarație recentă venită din nucleul inovației tehnologice — gigantul Nvidia — produce o fisură în acest narativ: utilizarea AI-ului a devenit, în multe contexte, mai costisitoare decât angajarea forței de muncă umane. Această realitate economică ne forțează să mutăm dezbaterea din zona speculației tehnice în sfera filosofiei economiei și a eticii aplicate.

În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de filosofie”, ne propunem să analizăm dacă „rentabilitatea umanului” este o trăsătură imanentă acestuia sau doar un calcul al capitalismului algoritmic. Pentru a descifra aceste mize, îl avem alături de noi pe Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Universității din București.

Vom interoga nu doar viabilitatea economică a inteligenței artificiale, ci și valoarea intrinsecă a muncii umane. Este munca o simplă succesiune de procese optimizabile, sau există în activitatea umană, un reziduu de sens și creativitate care nu poate fi redus la un cost de procesare? Într-o lume care caută rentabilitatea cu orice preț, ne întrebăm: mai este omul măsura tuturor lucrurilor, sau a devenit el doar o variantă „mai ieftină” de procesare a datelor?

Vă invităm să vă alăturați acestei călătorii prin labirintul filosofiei tehnologiei vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru