Ediția din 30 Ianuarie 2026: Nașterea minții europene. Geneza conceptului de spirit în Grecia Antică

 

Săptămâna aceasta, la „Izvoare de Filosofie”, vă propunem o incursiune fascinantă la rădăcinile conștiinței europene și a felului în care noi, oamenii modernității, ne raportăm la noi înșine. Ce anume îi face pe europeni să gândească așa cum o fac? Cum s-a transformat mintea umană de la primele versuri homerice până la rigoarea conceptelor filosofice ale lui Platon și Aristotel? Acestea sunt doar două dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în emisiunea din această săptămână.

Punctul nostru de plecare este o apariție editorială de excepție pe piața de carte din România, este vorba despre volumul „Descoperirea spiritului. Studii despre nașterea gândirii europene la greci”, semnat de celebrul filolog german Bruno Snell și apărut sub egida editurii Ratio et Revelatio, în traducerea lui Bogdan Mincă. Această lucrare fundamentală nu este doar o analiză filologică riguroasă, ci o veritabilă „arheologie” a modului în care s-a „trezit” spiritul european, învățând să se exprime pe sine prin poezie, tragedie și filosofie.

Într-o epocă a vitezei și a fragmentării, ne oprim pentru 50 de minute pentru a înțelege de ce grecii antici sunt, în esență, contemporanii noștri. Vom analiza modul în care aceștia au inventat termeni pentru suflet, voință și intelect, punând bazele întregii culturi occidentale. Este o călătorie prin care descoperim că „spiritul” nu a fost un dat, ci o cucerire istorică și lingvistică.

Pentru a ne ghida prin labirintul ideilor lui Bruno Snell, îl avem ca invitat pe Bogdan Mincă, conferențiar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și traducătorul acestui volum fundamental, atât pentru studiile clasice din România, cât și pentru filosofie. Alături de el, vom discuta despre provocările traducerii unui text atât de dens și despre relevanța viziunii lui Bruno Snell în contextul academic actual.

Vă invităm să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro. 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 ianuarie 2026: Dincolo de turnul de fildeș. A trăi și a muri pentru o idee

 

Filosofia este adesea percepută ca o activitate solitară și singuratică, desfășurată în liniștea bibliotecilor sau în amfiteatrele universitare. Însă istoria gândirii ne arată că, pentru anumiți filosofi, ideile nu au fost doar concepte abstracte, ci mize vitale pentru care au fost dispuși să plătească prețul suprem. De la Socrate la Giordano Bruno, actul de a muri pentru o idee transformă discursul filosofic dintr-o simplă teorie într-o mărturie existențială de neclintit.

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune fascinantă în „viața plină de primejdii a filosofilor”, pornind de la un eveniment editorial de excepție: lansarea traducerii în limba română a volumului „A muri pentru o idee”, semnat de cunoscutul filosof Costică Brădățan și publicat recent la editura Spandugino.

Alături de autorul volumului, vom explora de ce „corpul filosofului” devine, în momente de criză, ultimul și cel mai puternic argument al unei doctrine. Ce îi mână pe acești gânditori să refuze compromisul, chiar și atunci când supraviețuirea lor fizică este în joc? Este moartea martirică un eșec al dialogului sau, dimpotrivă, forma supremă de comunicare a unui adevăr care nu poate fi rostit altfel?

Vom discuta despre modul în care aceste destine tragice au modelat canonul filosofic occidental și despre relevanța lor într-o lume contemporană care pare să fi pierdut exercițiul spiritului critic și al curajului civic. Nu oferim rețete, ci instrumentele necesare pentru a naviga prin labirintul dilemelor etice și intelectuale ale condiției umane.

Invitatul nostru din această săptămână, Costică Brădățan, este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, SUA, și profesor onorific de filozofie la University of Queensland, Australia. Absolvent al Facultății de Filozofie, Universitatea din București, este doctor, în aceeași disciplină, al Universității Durham (UK). Redactor pentru filozofie și religie la Los Angeles Review of Books, coordonator a două colecții de carte, „Philosophical Filmmakers” (Bloomsbury) și „No Limits” (Columbia University Press), a publicat eseuri și editoriale în The New York Times, Washington Post, Times Literary Supplement, TIME Magazine.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri despre curaj, adevăr și sacrificiu vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2025

 

Ca de obicei, cu ocazia intrării în noul an, dedicăm prima ediție a Izvoarelor de Filosofie din 2026 unei retrospective complete a celor mai importante evenimente filosofice care au marcat peisajul nostru cultural în anul ce tocmai s-a încheiat. În cele 50 de minute de emisie, vă invităm pentru o radiografiere a cărților, articolelor științifice și manifestărilor academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu printre cărți și teorii filosofice, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 Decembrie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice. Vocabularul sărbătorilor în Antichitate

 

Săptămâna aceasta, deschidem, pentru ultima oară în 2025, Abecedarul gândirii grecești și v-am pregătit o ediție specială, dedicată sărbătorilor din Antichitatea greacă și diverșilor termeni din vocabularul acestora. În cele 50 de minute de emisie, vom încerca să înțelegem relația omului cu timpul sacru și cu sărbătoarea, făcând o incursiune peste mai bine de două milenii și jumătate de istorie, în lumea afectivă și festivă a omului grec antic.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 19 Decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 Decembrie 2025: De la Asceții Pustiei la Sala de Fitness. Istoria secretă a exercițiului uman

 

În ediția din această săptămână Izvoarelor de filosofie, vă invităm la o explorare incitantă a condiției umane, pornind de la monumentala lucrare a lui  Peter Sloterdijk, „Trebuie să îți schimbi viața”, proaspăt apărută la Editura Trei, în traducerea lui Paul Gabriel Sandu.

În această carte, Sloterdijk ne provoacă să privim istoria lumii nu ca pe o luptă de idei, ci ca pe un imens teren de antrenament. De ce ne „dresăm” propriul corp? Cum am trecut de la mănăstire la sala de fitness? Și, mai ales, cum ne putem construi un sistem imunitar sufletesc într-o lume tot mai expusă catastrofelor? Privită din acest punct de vedere, „Trebuie să îți schimbi viața!” nu este un slogan de marketing, nici un sfat prietenesc. Este ultimatumul pe care o statuie antică i-l șoptește poetului Rilke și, prin el, întregii modernități. Dar ce înseamnă, cu adevărat, să te schimbi? De ce este omul singurul animal care nu poate rămâne pur și simplu ceea ce este?

 Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom răspunde împreună cu traducătorul volumului luat în discuție, Paul Gabriel Sandu, care este lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și membru al proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 decembrie: Vocea filosofiei la Radio România Cultural - în dialog cu Constantin Aslam

 

Filosofia nu este compusă doar din concepte și idei abstracte, ci, cel puțin pentru mediul cultural românesc, ea are și o voce recognoscibilă de la distanță. Este vorba despre vocea lui Constantin Aslam, fondatorul emisiunii Izvoare de Filosofie, cunoscut filosof contemporan, realizator de emisiuni și rubrici radiofonice cu o carieră de peste trei decenii, profesor și coordonator de doctorate al Universității Naționale de Arte din București, pe care îl vom avea ca invitat în această săptămână, pentru a explora importanța filosofiei în societatea actuală – de la spațiul public, până la cel academic și de cercetare.

Dezbaterea noastră din această săptămână este prilejuită de lansarea, sub egida Editurii Eikon, a volumului colectiv intitulat Arta gândirii, gândirea artei. Vocea filosofiei -  Omagiu profesorului Constantin Aslam la 70 de ani. Lansarea în cauză va avea loc sâmbătă, pe data de 6 decembrie 2025, începând cu ora 11:00, în cadrul târgului de carte Gaudeamus Radio România, la standul editurii Eikon. Este vorba despre un volum coordonat de Dragoș Grusea, Cornel-Florin Moraru și Horia Vicențiu Pătrașcu, care reunește texte semnate de filosofi, colegi, discipoli și prieteni ai profesorului Constantin Aslam.

Într-o cultură matură, prezența filosofiei pe undele radiofonice nu este un capriciu academic, ci o necesitate vitală. Radio-ul, prin natura sa intimă și accesibilă, aduce temele abstracte ale gândirii din turnul de fildeș al universității direct în sufrageria, mașina sau căștile ascultătorului. Tocmai de aceea, rolul emisiunilor și dezbaterilor filosofice radiodifuzate este unul esențial. Într-o lume în care evoluția tehnologică ridică provocări fără precedent gândirii și stilului nostru de viață, prezența filosofiei în spațiul public este crucială pentru exersarea și hrănirea spiritului critic al societății. Ei nu oferă rețete simple, ci instrumentele necesare pentru a pune întrebările corecte și pentru a naviga prin labirintul de informații și opinii al lumii contemporane.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 Noiembrie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon și care au fost folosite de filosofii Antichității pentru a-și construi teoriile în domenii precum religia, mitologia, ontologia, metafizica, medicina sau matematica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

 

Ediția din 21 noiembrie 2025: Cine (mai) creează artă? Inteligența artificială și dilema autorului

 

Trăim în era în care o simplă descriere în scris, un prompt, se poate transforma într-o ilustrație spectaculoasă în doar câteva secunde. Unelte precum Midjourney, DALL-E și Stable Diffusion au ajuns pe buzele (și în studiourile) a din ce în ce mai mulți artiști. Viteza și accesibilitatea sunt uimitoare, dar ne forțează să regândim fundamentele fundamentele artei și ale creativității umane: Ce înseamnă, de fapt, să fii artist?

În cele 50 de minute de emisie, vom pătrunde în miezul acestei dileme, ghidați de volumul proaspăt lansat, „Inteligența artificială și cercetarea în artele vizuale”, semnat de Daniel Ungureanu și Oana Maria Nae și publicat de curând la editura Printhaus din Iași.

Cea mai mare provocare pe care ne-o ridică AI-ul este legată de autor și de originalitate. Dacă algoritmul învață din mii de lucrări umane pentru a crea o imagine, a cui este, de fapt, creația finală? A celui care a scris promptul? A programatorului? Sau a mașinii?

Volumul ne invită să dezbatem direct: Este acest fenomen „Moartea autorului – sfârșitul creativității sau începutul colaborării?”. Oare cum mai poate un artist să-și păstreze vocea personală când lucrează cot la cot cu un algoritm invizibil, care știe deja toate stilurile istorice de  creație?

Vă invităm să dezbatem implicațiile etice și filosofice ale folosirii algoritmilor generativi de inteligență artificială în domeniul artistic, alături de autorii volumului tocmai menționat. Este vorba despre Oana Maria Nae, doctor în arte vizuale și istoric de artă, care predă cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și despre Daniel Ungureanu, cadru didactic al aceleiași Universități, specializat în istoria artei moderne și contemporane, designul cercetării științifice și profesional-artistice, precum și în studii de cultură vizuală și digitală.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 Noiembrie 2025: Jurnalul de război al unui logician. Ludwig Wittgenstein și regândirea temeiurilor filosofiei

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată genezei uneia dintre cele mai importante lucrări ale gândirii secolului al XX-lea, anume Tractatus logico-philosophicus a lui Ludwig Wittgenstein, și este prilejuită de publicarea de curând, la editura Ratio et Revelatio, a două cărți de primă importanță pentru filosofia analitică din mediul reflexiv românesc. Este vorba despre volumul „Subiectul și limitele lumii. Scrieri de logică și etică”, care cuprinde trei scrieri de tinerețe semnate de Wittgenstein, într-o ediție îngrijita  de Cătălin Cioabă, și a volumului „Wittgenstein – o biografie critică”, semnat de Edward Kanterian și tradus de Otniel-Laurean Vereș.

În cele 50 de minute de emisie, vom explora o perioadă crucială din evoluția intelectuală a filosofului austriac, accesând nu doar opera publicată, ci și meditațiile sale intime, care zugrăvesc un portret al luptei sale interioare pentru claritate, adevăr și sens moral. Vom survola Jurnalele sale din anii 1914-1916, redactate pe front în timpul Primului Război Mondial, care nu sunt doar schițe pentru faimosul Tractatus Logico-Philosophicus, ci ne oferă un acces nefiltrat la sufletul unui geniu, prins între rigoarea logică și o spiritualitate profund personală. Vom radiografia, de asemenea, și cele mai relevante evenimente din viața lui Ludwig Wittgenstein, pentru a vedea cum i-au influențat acestea gândirea, dar și raportarea la etică și la religie.

Vă invităm la o incursiune profundă în ceea ce, în termenii lui Wittgenstein, ni se arată dincolo de cuvinte, pentru a căuta să înțelegem de ce limbajul este atât cel mai mare dar al nostru, cât și cea mai mare închisoare. Invitatul lui Cornel Moraru din această săptămână este  Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, editorul volumului „Subiectul și limitele lumii”, precum și traducător a multiple scrieri wittgensteiniene.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 Octombrie 2025: Soare peste Auschwitz. Aporiile Holocaustului și arta biopolitică

 

Sunt evenimente din istoria omenirii care, prin inimaginabilul lor, marchează, totodată, rupturi în modul în care gândim principiile și valorile fundamentale ale eticii. Unul dintre aceste evenimente este Holocaustul, în timpul căruia șase milioane de oameni au fost uciși în mod calculat și industrializat în timpul celui de-al doilea război mondial.

În fața unui asemenea eveniment, gândirea filosofică rămâne fără răspunsuri, doar cu aporii care nu pot fi dezlegate și în fața cărora teoriile tradiționale ale eticii se arată neputincioase.  Valori și sentimente morale fundamentale ale culturii occidentale, precum iertarea, iubirea, rușinea și vinovăția trebuie regândite în alte cadre teoretice, care să dea seama de o realitate pe care mintea umană era, mai înainte, incapabilă să și-o imagineze.

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă propunem o discuție despre dislocarea fundamentelor eticii și regândirea moralității în epoca post-holocaust, pornind de la o carte de o intensitate rară, care ne forțează la o introspecție radicală asupra răului absolut în epoca industrială. Este vorba despre Soare peste Auschwitz. Despre iertare și impardonabil, de Oana Șerban, o cercetare care își propune delimitarea aporiilor profunde ridicate de Holocaust gândirii filosofice și indicarea modului în care arta biopolitică poate rezista dincolo de acestea.

Invitata noastră de vineri seară va fi chiar autoarea cărții luate în discuție, Oana Șerban, care este doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru