Ediția din 5 iunie 2026: Arta biopolitică sau suferința reprezentată. Care sunt limitele funcției de critică socială a artei?

 

Trăim într-o epocă în care frontiera dintre viața individuală și controlul instituțional s-a dizolvat din ce în ce mai mult. De la managementul crizelor globale și monitorizarea algoritmică a interacțiunilor noastre, până la mutațiile bio-tehnologice și inteligența artificială, corpul uman a încetat să mai fie o simplă entitate naturală, devenind miza supremă a mecanismelor de putere. Sâmbăta aceasta, la „Izvoare de Filosofie”, propunem o radiografie critică a prezentului prin lentila biopoliticii și a uneia dintre cele mai subversive manifestări ale sale: arta biopolitică.

Ghidul nostru în această incursiune conceptuală este Oana Șerban, doctor în filosofie, cercetătoare a Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București și lector al Facultății de Filosofie din București. Pornind de la cele mai recente contribuții editoriale și teoretice ale invitatei noastre, vom chestiona modul în care arta poate deveni un instrument de critică socială și istorică.

Într-o lume suprasaturată de imagini ale suferinței și de dispozitive de normare, cum mai poate arta să recupereze nuditatea radicală a viului? Arta biopolitică nu se mai mulțumește să reprezinte viața, ci devine ea însăși un dispozitiv de rezistență, o încercare de a smulge corpul din rețelele puterii și de a-i reda demnitatea. Vom discuta despre transformarea suferinței în spectacol, despre granița fragilă dintre viața biologică și cea culturală, și despre capacitatea esteticii de a institui noi forme de libertate acolo unde politicul eșuează.

Prilejul acestei dezbateri este o apariție editorială de excepție: volumul colectiv Arta Biopolitică, coordonat de Oana Șerban și publicat recent la Editura Eikon, al cărui eveniment de lansare va avea loc chiar sâmbăta aceasta, pe data de 6 iunie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Vă invităm și pe dvs. la o dezbatere fundamentală despre supraviețuire, demnitate și sens, într-un dialog despre problemele și provocările pe care istoria secolului al XX-lea ni le-a lăsat moștenire. Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 mai 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi (continuare)

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 Mai 2026: Arhitectura invizibilă a creației. Precondițiile actului artistic în era algoritmilor

 

Ce se află în spatele primei tușe pe o pânză sau a primei urme de creion pe foaie? Dincolo de rezultatul estetic finit, arta este produsul unui ansamblu complex de precondiții care îi determină posibilitățile, dar și limitele. Săptămâna aceasta la Izvoare de filosofie, ne propunem să explorăm structurile de profunzime care fac posibilă arta, condițiile ei de posibilitate, de la mecanismele intuiției și percepției, până la conceptele clasice de geniu și talent.

Într-un peisaj cultural marcat de ascensiunea tehnologiilor generative de inteligență artificială, întrebarea despre „ce ne trebuie” pentru a fi artiști devine mai importantă ca niciodată. Este dexteritatea manuală o condiție absolut necesară artei sau am intrat definitiv în era în care intelectul pur și capacitatea de abstractizare pot substitui meșteșugul tradițional?

Pentru a ne ghida în acest labirint al creației artistice în epoca inteligenței artificiale, îl avem invitat pe Adrian Constantin Medeleanu, doctor în arte vizuale și lector în cadrul Universității Naționale de Arte din București. Expertiza sa îmbină rigoarea cercetării academice cu o înțelegere profundă a practicilor artistice contemporane din zona artei digitale. Adrian Constantin Medeleanu a contribuit recent la dezbaterile privind statutul imaginii în mediul digital, explorând modul în care noile tehnologii reconfigurează raportul dintre subiectul creator și obiectul de artă.

Vă invităm să vă alăturați și dumneavoastră acestei călătorii la granița dintre metafizică și estetică vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 mai 2026: Când omul devine mai ieftin decât algoritmul. Despre rentabilitatea umanului în epoca Inteligenței Artificiale

 

Trăim într-o epocă marcată de promisiunea unei eficiențe absolute, în care Inteligența Artificială pare să se instaleze confortabil în centrul tuturor mecanismelor de producție. Totuși, o declarație recentă venită din nucleul inovației tehnologice — gigantul Nvidia — produce o fisură în acest narativ: utilizarea AI-ului a devenit, în multe contexte, mai costisitoare decât angajarea forței de muncă umane. Această realitate economică ne forțează să mutăm dezbaterea din zona speculației tehnice în sfera filosofiei economiei și a eticii aplicate.

În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de filosofie”, ne propunem să analizăm dacă „rentabilitatea umanului” este o trăsătură imanentă acestuia sau doar un calcul al capitalismului algoritmic. Pentru a descifra aceste mize, îl avem alături de noi pe Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Universității din București.

Vom interoga nu doar viabilitatea economică a inteligenței artificiale, ci și valoarea intrinsecă a muncii umane. Este munca o simplă succesiune de procese optimizabile, sau există în activitatea umană, un reziduu de sens și creativitate care nu poate fi redus la un cost de procesare? Într-o lume care caută rentabilitatea cu orice preț, ne întrebăm: mai este omul măsura tuturor lucrurilor, sau a devenit el doar o variantă „mai ieftină” de procesare a datelor?

Vă invităm să vă alăturați acestei călătorii prin labirintul filosofiei tehnologiei vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

 

Ediția din 1 mai 2026: Cum ne împrietenim cu timpul? Strategii de supraviețuire în fața inevitabilului

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o explorare lucidă a singurei certitudini a condiției umane, dar și a celui mai mare mister al său: fenomenul morții. Încă din preistorie, problema finitudinii existenței, a conștientizării timpului limitat pe care-l avem de trăit, precum și cea a depășirii acestei condiții, au fost printre cele mai importante izvoare ale religiei, spiritualității și, mai târziu, ale filosofiei. Chiar și astăzi, există un moment în viața fiecăruia dintre noi când moartea încetează să mai fie o simplă noțiune abstractă, învățată din cărți sau din filme, și devine o realitate pe care o simțim „în oase”. Și astăzi există, în fiecare dintre noi, ca un impuls biologic sau ca o speranță spirituală, tendința de a prelungi această viață și, dacă este posibil, de a amâna indefinit sfârșitul ei.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom încerca să aflăm de ce ne este atât de teamă să vorbim despre sfârșit și cum am ajuns să transformăm acest eveniment într-un subiect tabu în societatea modernă. Vom explora mecanismele prin care mintea noastră „inventează” speranța pentru a ne ajuta să mergem mai departe și vom vedea cum marii gânditori ai lumii au căutat soluții pentru a învinge trecerea timpului — fie prin credință, prin creație artistică sau prin simpla acceptare a fragilității umane.

Prilejul acestei întâlniri este apariția în curând, sub egida Editurii Eikon, a volumului „Cum să devii nemuritor. Studii de thanatologie filosofică”, semnat de Horia Vicențiu Pătrașcu. Invitatul nostru din această seară este chiar autorul volumului citat, un nume de referință în peisajul filosofic românesc contemporan, cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București și fondator al Revistei Anthropos. Cu o activitate publicistică susținută, Horia Vicențiu Pătrașcu a publicat un număr impresionant de cărți, studii și eseuri de specialitate, dintre care menționăm Sentimentul metafizic al tristeții (Editura Trei, 2011) sau Tratat de filosofia emoției (Editura Humanitas, 2024).

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin universul cărților care ne transformă viața, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 aprilie 2026 Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi (continuare)

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 Aprilie 2026: FilosoFii Fest, ediția a 2-a. De la raftul de bibliotecă la agora

 

În ediția din această săptămână, emisiunea Izvoare de Filosofie își propune să exploreze punțile subtile dintre mediul editorial și spațiul public, analizând modul în care gândirea critică devine accesibilă prin proiecte culturale de anvergură. Invitații noștri sunt Magdalena Mărculescu, directorul Grupului Editorial Trei, coordonatoare și inițiatoare a colecției FilosoFii și Victor Popescu, director editorial pe segmentul de non-ficțiune al Editurii Trei.

Dezbaterea este prilejuită de cea de-a doua ediție a FilosoFii Fest, un festival care reușește să transforme lectura filosofică dintr-o activitate solitară într-un dialog comunitar vibrant. Vom discuta despre mizele colecției „FilosoFii”, un reper în spațiul editorial și bibliografic românesc, care aduce în fața cititorilor atât texte fundamentale, cât și perspective contemporane esențiale pentru înțelegerea lumii de astăzi.

Alături de invitații noștri, vom radiografia trei dintre titlurile-vedetă ale ediției de anul acesta. Vom analiza mecanismele de vindecare colectivă propuse de Cynthia Fleury în „Aici odihnește amarul. Vindecarea de resentiment”, explorând modul în care resentimentul poate fi depășit prin îngrijirea de sine. Ne vom opri, de asemenea, asupra interogațiilor lui Theodor Paleologu din volumul „Ce ne facem cu atâția proști?”, o analiză fină a formelor de cecitate intelectuală, și vom discuta despre noua traducere a celui de-al doilea volum din „Istoria sexualității”, semnat de Michel Foucault, investigând genealogia „folosirii plăcerilor” în etica antică.

Magdalena Mărculescu și Victor Popescu sunt arhitecții unor strategii editoriale care au redefinit prezența non-ficțiunii filosofice în România, reușind să mențină un echilibru între exigența traducerii și scrierii academice, pe de o parte, și impactul cultural larg, pe de alta. Dincolo de prezentarea festivalului, vom încerca să aflăm care sunt noile direcții ale editurii și ce titluri în pregătire vor continua să hrănească „spiritul critic al societății”.

Vă așteptăm să vă alăturați acestei călătorii prin universul cărților care ne transformă viața, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 Aprilie 2026: Curajul de a spune nu. O diagnoză a supunerii voluntare cu Ciprian Mihali

 

Într-o epocă marcată de hiper-conectivitate și de imperativul performanței continue, libertatea pare să fi devenit, paradoxal, un instrument al propriei noastre înrolări. De ce alegem să ne supunem voluntar unor algoritmi, unor regimuri de post-adevăr sau unei industrii a „stării de bine” care ne transformă propriul psihic într-o resursă numai bună de exploatat?

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, propunem o radiografie critică a societății actuale pornind de la cel mai recent volum semnat de Ciprian Mihali: „Curajul de a spune nu. Forme ale supunerii voluntare”, apărut de curând sub egida editurii Trei. Lucrarea, un veritabil tratat de filosofie socială aplicată, explorează mecanismele prin care autonomia individuală este erodată de „psihoputere” și de transformarea sinelui într-o întreprindere comercială (Eu S.R.L.).

Ciprian Mihali, cunoscut filosof și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prezente voci ale filosofiei noastre publice. Cu o expertiză vastă în filosofia franceză contemporană și în biopolitică, Mihali ne invită să redescoperim „filosofia ca diagnostic” – un exercițiu de curaj intelectual menit să identifice formele de alienare care ne guvernează viața cotidiană.

Vom discuta despre cum „ignoranța voluntară” și „economia atenției” ne modelează facultățile cognitive și despre modul în care „capitalismul de wellness” ne-a confiscat dreptul la nefericire și la autenticitate reală. Este „nu”-ul cel mai scurt drum către regăsirea de sine?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 martie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 martie 2026: Dincolo de „Totalitarism”. Noi paradigme în cercetarea istoriei recente

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune într-un laborator intelectual de anvergură internațională: regândirea modului în care scriem și înțelegem istoria recentă a Europei Centrale și de Est. Punctul nostru de plecare este volumul colectiv recent apărut la editura Berghahn Books, intitulat Rethinking the Historiography of the Soviet Bloc și coordonat de Manuela Ungureanu, un proiect ce reunește cercetători din diverse spații academice pentru a chestiona moștenirea paradigmei totalitarismului în științele sociale.

Invitată în studioul Radio România Cultural este chiar coordonatoarea volumului în cauză, Manuela Ungureanu, profesoară la University of British Columbia (Okanagan) și cercetătoare cu o vastă experiență în filosofia științelor sociale și epistemologie. Proiectul său, propune o „a treia cale” între condamnarea ideologică și descrierea pur factuală. Manuela Ungureanu reușește să creeze un spațiu de dialog între istorici, filosofi și politologi, vizând depășirea modelului de interpretare clasic al totalitarismului, care adesea simplifică realitățile complexe ale vieții cotidiene în socialism.

Vom analiza împreună de ce paradigma clasică a istoriografiei, deși utilă din multe puncte de vedere în deceniile anterioare, a devenit un obstacol pentru istoricul contemporan care încearcă să surprindă nuanțele rezistenței, ale negocierii cu cenzura și ale producției culturale sub presiune. Cum putem scrie o „istorie vie” care să nu ignore suferința victimelor, dar să recunoască și autonomia fragilă a intelectualilor?.

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro. 

Realizator: Cornel-Florin Moraru